Poate fi persanul arbitru ├«ntre cre┼čtinism ┼či filozofie?

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
Poate fi persanul arbitru ├«ntre cre┼čtinism ┼či filozofie? jpeg

S─â cite┼čti un roman magnific ├«ntr-un tren ├«┼úi permite s─â ui┼úi de unde vii ┼či unde pleci acum, ca s─â te g├«nde┼čti de unde vii ┼či unde pleci de fapt: cu aceast─â ├«ntrebare, ├«n toat─â frumoasa ei ambiguitate, ├«ncepe ┼či dialogul Phaidros. Mi s-a petrecut acest lucru ieri, cu Lan┼úul de aur al lui Andrei Cornea (Humanitas, 2017), un roman a c─ârui for┼ú─â literar─â ├«l propag─â, f─âr─â ├«ndoial─â, drept unul dintre cele mai inteligente, profunde ┼či problematice romane ale literaturii rom├óne recente. O carte construit─â atent, uz├«nd din plin de o tehnic─â a resemnific─ârii ├«n fiecare scen─â nou─â a tuturor celor anterioare. O structur─â a canalelor de sens ├«n care adev─âruri istorice alimenteaz─â via┼úa personajelor ┼či accidente umane compun firescul evenimentelor pe care memoria noastr─â le-a a┼čezat exclusiv pe socluri istorice, prea frecvent, doar dincolo de oamenii care le-au tr─âit. Este o poveste simpl─â despre ultimele clipe ale supravie┼úuirii ┼čcolii de filozofie ├«n Atena, ├«n vremea ├«mp─âratului Iustinian, dinaintea plec─ârii misterioase a acesteia spre Persia, ├«n urma edictului desfiin┼ú─ârii ei din 529. Pe acest fundal construie┼čte Andrei Cornea o poveste pe care o poate citi orice neinstruit ├«n istoria filozofiei, pentru a r─âm├«ne cu gustul unui sens al evenimentelor ├«n care cre┼čtinismul ┼či p─âg├«nitatea se confrunt─â, ├«n care imperiul bizantin ┼či mica identitate tulbure a atenienilor se ciocnesc, ├«n care poli┼úia politic─â ┼či meschin─âriile umane se ├«ntre┼úes ┼či ├«n care o su┬şblim─â poveste de iubire ┼či de descoperire a unei ginga┼če identit─â┼úi feminine ├«┼či caut─â c─âldur─â ├«ntr-un cuib de spini.

Dar nimic nu este doar at├«t pentru cine frecventeaz─â textele pe care autorul le are ├«n minte c├«nd ├«┼či spune povestea: fiecare episod te face s─â ├«n┼úelegi c─â el interogheaz─â c├«nd un pasaj din Platon, c├«nd o pozi┼úie a lui Aristotel, c├«nd o liric─â bucolic─â greac─â, c├«nd o pies─â de Aristofan, c├«nd un apel la Plotin sau la Damaskios, c├«nd un episod de interogatoriu securist, c├«nd o medita┼úie asupra ÔÇ×op┼úiunii secundeÔÇť ce apar┼úine arbitrului unei dispute ├«ntre dou─â op┼úiuni culturale. Harul c─âr┼úii st─â, desigur, ├«n a o putea parcurge ┼či f─âr─â s─â ├«n┼úelegi aceste lucruri, iar atunci ele au for┼úa unui cal troian ├«n mintea cititorului neinstruit. ┼×i e bine s─â se ├«nt├«mple a┼ča: s─â scrii un roman ÔÇ×filozoficÔÇť ├«ntr-o literatur─â (rom├ón─â) care a fost pentru mai mult de un secol sora (mult) mai mare a filozofiei ├«nseamn─â s─â o provoci pe sora mai mare spre un subiect unde ai ocazia s─â ├«i spulberi toate eventualele preten┼úii de autosuficien┼ú─â. Dar dac─â ├«n┼úelegi, totu┼či, c├«teva din aluziile autorului, po┼úi ├«ncerca ├«nc─â ┼či mai mult dec├«t s─â te supui destinului calului troian al aluziilor: ┼či anume, s─â discu┼úi la r├«ndul t─âu condi┼úiile de posibilitate ┼či s─â te ├«ntrebi ce istorie a filozofiei are ├«n spate romanul ├«n al c─ârui flux literar te po┼úi abandona cu pl─âcerea lecturii.

Un str─âin vine ├«n Atena ┼či tulbur─â comunitatea prin frumuse┼úe, d─ârnicie ┼či stranietate. Atenienii s├«nt ortodoc┼či, cu resturi, nostalgii, m├«ndrii inexplicite ┼či atitudini confuze fa┼ú─â de vechiul p─âg├«nism. Damaskios este ultimul discipol al ┼čcolii platoniciene, transmise de la fondatorul ei sub forma unui lan┼ú de aur. Un prefect avar ┼či cinic, tulburat frecvent de o Voce a propriei con┼čtiin┼úe, ┼či un episcop meschin ┼či dornic de m─âriri uneltesc pentru a ob┼úine favoruri imperiale, asuprind vechiul p─âg├«nism ┼či mutil├«nd statuile lui Fidias de pe Partenon. Simplikia, o t├«n─âr─â nobil─â p─âg├«n─â, ├«┼či neag─â feminitatea ├«n urma unei traume ┼či devine Simplikios, celebrul comentator aristotelic ┼či membru al ┼čcolii filozofice. Str─âinul se d─â drept nobil ┼či negustor hiperboreean, dispus s─â se lase persuadat de doctrine filozofice ┼či/sau de cre┼čtinism, poate chiar pentru a se boteza. Str─âinul este miza tuturor: pentru prefect ┼či episcop, care sper─â s─â ├«l foloseasc─â pentru a-┼či m─âri meritele ├«n ochii ├«mp─âratului prin convertirea lui, pentru Simplikios, care se ├«ndr─âgoste┼čte de el pentru a-┼či descoperi feminitatea, pentru Damaskios, care vrea s─â ├«┼či p─âstreze ┼čcoala, sau pentru poporul avid de distrac┼úii publice gratuite. Totul p├«n─â c├«nd firele romanului ├«l pun pe str─âin arbitru ├«ntre Simplikia ┼či Alypios, un discipol cre┼čtin al lui Ioan Philopon din Alexandria, care trebuie s─â ├«┼či dispute op┼úiunile spirituale public, argument├«nd ├«n favoarea sau defavoarea celebrei teze a eternit─â┼úii lumii. Dar totul se curm─â brusc cu o dezam─âgire general─â, c├«nd erudita disput─â nu mai are nici o sentin┼ú─â, ├«ntruc├«t arbitrul se arat─â a fi fiul marelui Rege al per┼čilor, arestat formal de autorit─â┼úile imperiale, dar mai degrab─â protejat de speran┼úa lui Iustinian de a ├«ncheia o pace de compromis cu per┼čii. Plecarea lui Damaskios ├«n ┼úara str─âinului este, la r├«ndul ei, o dezam─âgire. Toat─â povestea o are, discret, ca autoare pe Simplikia, b─âtr├«n─â ┼či deta┼čat─â, preoteas─â p─âg├«n─â care ├«┼či judec─â tinere┼úea ┼či iubirea cu sublim─â ├«n┼úelegere uman─â.

Citind ├«n tremurul constant al trenului de ieri, am firc─âlit cu creionul mai multe locuri ale c─âr┼úii, not├«ndu-mi aluzii la sursele filozofice sau literare pe care le-am b─ânuit ├«n text. Pun├«ndu-le cap la cap, mi-am pus o ├«ntrebare. A┼ča, str─âinul mi-a p─ârut a fi o replic─â a celui din Sofistul, care pune ┼čcoala lui Platon ├«n fa┼úa unor ├«ntreb─âri care o submineaz─â ┼či o propulseaz─â spre reg├«ndirea fundamentelor ei. Iubirea celor doi am re┼úinut-o drept un ┼čir emo┼úionant de aluzii la lirica erotic─â greac─â, cuplul prefectului ┼či al episcopului a dat ├«n mintea mea analogii comportamentale cu func┼úion─ârimea comunist─â ┼či sistemul ei securist, iar argumentele puse ├«n disputa privind eternitatea sau finitudinea lumii s├«nt, ├«ntr-adev─âr, cele clasice. Am firc─âlit mai intens ┼či mai interogativ de c├«te ori discipolii lui Damaskios s├«nt u┼čor ridiculiza┼úi ┼či da┼úi drept ÔÇ×scolasticiÔÇť, sau c├«nd Aristotel este pus ├«ntr-o umbr─â rizibil─â fa┼ú─â de aurita tradi┼úie platonic─â, ├«n sens strict. (St─âruie aici o discret─â mefien┼ú─â fa┼ú─â de Aristotel, comun─â cu A ┼čaptea Scrisoare a lui Mihai Sp─âriosu, comun─â poate culturii noastre literare.) Dar toate acestea m-au dus la o singur─â ├«ntrebare: poate fi persanul arbitru ├«ntre cre┼čtinism ┼či filozofie? Dac─â el ne va r─âm├«ne a┼ča ├«n minte, atunci vom ├«n┼úelege cele dou─â tradi┼úii numai din perspectiva clipei pe care o tr─âiau ├«n 529: una de afirmare de sine ┼či absorb┼úie a filozofiei, alta de supravie┼úuire ┼či preocupare a transmiterii pure a propriei tradi┼úii antice. ├Äns─â ceva ├«n mintea mea contrazice profund aceast─â ipotez─â: teza eternit─â┼úii/finitudinii lumii, cu toate argumentele ei, de o parte ┼či de alta (gradualitatea fiin┼úei, omnipoten┼úa divin─â, schimbarea voin┼úei creatorului, crea┼úia intra- sau extratemporal─â) nu s-au oprit ├«n 529, iar istoria lor a provocat filozofia s─â ocupe locul ├«nsu┼či al arbitrului mai multe ori. Mai precis, ea a asumat legitim tocmai ceea ce romanul nu mi-ar ├«ng─âdui, prin povestea lui, s─â g├«ndesc: rolul arbitrului, care ├«i revine ├«n roman doar prin┼úului persan. Aceast─â asumare ├«nseamn─â a dep─â┼či pozi┼úia filozofiei preocupate de p─âstrarea strict─â a transmisiei ÔÇ×lan┼úului de aurÔÇť ┼či ├«n┼úelegerea, ├«n contextul argumentelor clasice ale disputei privitoare la statutul temporal al universului, c─â cele dou─â teze opuse (ÔÇ×Lumea e creat─âÔÇť / ÔÇ×Lumea e etern─âÔÇť) pot fi sus┼úinute coerent ├«n modele de g├«ndire diferite ┼či c─â niciodat─â ra┼úiunea nu poate s─â decid─â care dintre ele este adev─ârat─â. ÔÇ×ArbitriÔÇť care au spus acest lucru s├«nt m─âcar doi medievali: Maimonide ┼či Toma. Iar atunci, mai poate fi arbitrul disputei un prin┼ú, ini┼úial luminat ┼či receptiv, care devine un tiran dezam─âgitor pentru cei care au sperat ├«n instaurarea unei republici platonice ├«n ┼úara acestuia? Nu, pentru c─â tradi┼úiile ├«nsele s-au schimbat, iar problema ├«ns─â┼či a posibilit─â┼úii de a sus┼úine la infinit ambele teze a devenit problema filozofiei. Sau, dac─â persanul r─âm├«ne arbitrul, atunci ┼či filozofia r─âm├«ne doar greac─â. Eu a┼č pune mult─â patim─â ├«n aceast─â discu┼úie, pentru c─â magnificul roman al lui Andrei Cornea d─â o identitate particular─â filozofiei, sub modul prozei literare. 

Alexander Baumgarten este conferen┼úiar univ., ┼čef al Catedrei de Istoria Filozofiei Antice ┼či Medievale ┼či cancelar al Facult─â┼úii de Istorie ┼či Filozofie din Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť, Cluj-Napoca. ├Ängrije╚Öte colec┼úii importante dedicate filozofiei antice ┼či medievale ale unor prestigioase edituri din Rom├ónia, unde a publicat peste zece volume ├«n edi┼úii bilingve comentate.

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?