Andrei Timotin despre naturile intermediare

Andrei Timotin despre naturile intermediare jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 85, iunie 2013)

ÔÇó Andrei Timotin, La d├ęmonologie platonicienne, histoire de la notion de daim├┤n de Platon aux derniers n├ęoplatoniciens, col. ÔÇ×Philosophia AntiquaÔÇť, Brill, 2012, 140 euro

Am recapitulat ├«n minte, dup─â lectura c─âr┼úii lui Andrei Timotin, La d├ęmonologie platonicienne, histoire de la notion de daim├┤n de Platon aux derniers n├ęoplatoniciens, ap─ârut─â la Brill ├«n 2012, tezele acestei str─âlucite c─âr┼úi, grup├«ndu-le ├«n jurul unei singure ├«ntreb─âri care mi s-a p─ârut structurant─â pentru ├«n┼úelegerea ei: de ce istoria divinit─â┼úilor intermediare ale religiei arhaice grece┼čti a produs o etic─â filozofic─â ┼či o "religie a min┼úii" ├«n Antichitatea t├«rzie, sub persuasiunea unor filozofi precum Plutarh, Apuleius, Plotin sau Proclus? ┼×i, apoi, care este semnifica┼úia filozofic─â a acestui fapt pentru studiosul care nu este interesat propriu-zis de istoria erudit─â a demonologiei neoplatoniciene, dar are nevoie de o clarificare a sensului unei dezbateri din Antichitatea t├«rzie pentru a analiza alte zone ale istoriei g├«ndirii (cum este, de pild─â, angelologia cre┼čtin─â sau musulman─â) sau, pur ┼či simplu, pentru a ├«n┼úelege dac─â istoria dezbaterii asupra intermediarilor din lumea p─âg├«n─â a Antichit─â┼úii are vreo importan┼ú─â mediat─â istoric pentru o c├«t mai limpede ├«n┼úelegere a unei condi┼úii culturale moderne?

Formul├«ndu-mi aceste ├«ntreb─âri, m─â abat voluntar de la sarcina unei recenzii academice, care s─â dea seama, capitol de capitol, de efortul impresionant al lui Andrei Timotin, una care s─â ├«i discute alternativele ┼či s─â ├«i aprecieze efectiv contribu┼úia, rediscut├«nd, eventual, textele vizitate. Este sigur c─â jurnalele academice trebuie s─â dea seama ├«n acest sens de cartea lui Timotin, ├«ntruc├«t ea este, ├«n mod evident, o contribu┼úie savant─â, construit─â cu aten┼úie ┼či minu┼úiozitate, privitor la na┼čterea ├«n cultura greac─â, religioas─â ┼či filozofic─â, a ideii de divinitate intermediar─â ├«ntre oameni ┼či zei, precum ┼či o urm─ârire pas cu pas a evolu┼úiei acestei idei ├«n Antichitatea t├«rzie, de la Filon la Plutarh, sau de la Apuleius la Plotin, Porfir ┼či Proclus. Un asemenea demers nu merit─â doar tipul de analiz─â pe care ├«l propun: a┼č vrea ├«ns─â s─â argumentez c─â notele urm─âtoare ar putea fi o cale intermediar─â ├«ntre contribu┼úia t├«n─ârului savant ┼či o problematizare mai universal─â a temei, deschis─â unei comunit─â┼úi intelectuale desprinse cu exerci┼úiul interoga┼úiei fundamentale din perspectiva unor "zone" multiple ale istoriei filozofiei.

Andrei Timotin indic─â un proces foarte limpede, ├«n primele capitole ale c─âr┼úii, de preluare filozofic─â, cu inten┼úii reformatoare teologice, a ideii de daimon din religiozitatea greac─â de c─âtre Platon. Subtilitatea analizei lui Timotin st─â mai ├«nt├«i ├«n generozitatea cu care ┼čtie el ├«nsu┼či s─â medieze ├«ntre pozi┼úiile clasice ale exegezei domeniului: nelu├«nd nici partea celor care au pledat pentru o dezordine f─âr─â sens a demonologiei platoniciene, nici partea celor care au ra┼úionalizat-o excesiv, Timotin are buna idee de a sesiza ┼či a descrie pluralitatea func┼úiilor daimon-ului platonician ┼či de a le l─âsa s─â interac┼úioneze tensionat ┼či aporetic, sesiz├«nd acest joc de for┼úe ├«ntre ideea daimon-ului care e garantul eliber─ârii socratice de spaima de moarte, ideea daimon-ului care trimite rug─âmin┼úi spre cer ┼či distribuie dreptate ┼či destin muritorilor ┼či, mai ales, ideea divinit─â┼úii intermediare care, ├«n analogie cu elementele lumii, asigur─â continuitatea unui univers alc─âtuit astfel ierarhic.

Cele trei idei s├«nt liniile de for┼ú─â ale ├«ntregii c─âr┼úi: tema arhaic─â a daimon-ului distributor de destin, dreptate ┼či r─âzbunare devine, treptat, ├«n "religiile" filozofice ulterioare, ale medio- ┼či neoplatonismului, cheie a trecerii de la unu la multiplu (cu un rezultat, parc─â, definitiv ├«n explozia lui de sistematicitate la Proclus), tema eliber─ârii daimonico-socratice de moarte devine etic─â filozofic─â ┼či model de via┼ú─â (la Plutarh, dar mai ales ├«n angoasele religiozit─â┼úii ┼či interoga┼úiile privind eficacitatea zeilor supremi la Apuleius), iar ideea asocierii tipurilor de daimoni cu elementele lumii ├«n platonismul t├«rziu devine, la Plotin ┼či Porfir, mod de articulare a ierarhiei lumii.

Numai dac─â am fi de acord s─â citim platonismul grupat ├«n jurul "grijii fa┼ú─â de suflet" (cum a f─âcut-o, str─âlucit, Patocka ├«n Platon ┼či Europa), am putea s─â spunem: ├«ntre cele trei teme, ideea socratic─â a leg─ârii daimon-ului de argumentul contrariilor, de la finalul Ap─âr─ârii, ar putea fi citit─â drept ├«ntemeietoare pentru celelalte dou─â. Dac─â acest lucru este acceptabil, ├«l putem transfera la nivelul istoriei studiate de Andrei Timotin: etica filozofic─â a Antichit─â┼úii t├«rzii ar deveni astfel centrul preocup─ârilor pentru asocierea demonologiei cu ierarhia lumii ┼či principiul continuit─â┼úii ei ┼či cu ideea influen┼úei distributoare a intermediarului spre cele generabile ┼či coruptibile. Ordonate astfel, temele demonologiei ne ispitesc la un salt spre o epoc─â ce nu intr─â ├«n aria acestei c─âr┼úi: cenzurile universitare pariziene ale Evului Mediu t├«rziu fac efortul s─â resping─â ideea c─â intelectul e unic pentru to┼úi oamenii, c─â lumea e etern─â ┼či c─â astrele au influen┼ú─â inteligent─â asupra celor de jos. Ca s─â "scape" de aceste idei, cenzorii universitari ai acelei epoci se v─âd nevoi┼úi s─â renun┼úe la ideea (platonician─â, mai ales) c─â universul e ordonat ierarhic. Episodul poate fi pus fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu cele studiate de Andrei Timotin: dac─â cele trei teme ale c─âr┼úii sale se pot pune ├«n leg─âtur─â cu cele de mai sus, atunci lumea modern─â n─âscut─â din cenzurile Evului Mediu este evident datoare construc┼úiei subtile de divinit─â┼úi intermediare a Antichit─â┼úii t├«rzii.

┼×i chiar mai mult: efortul de a g├«ndi omul modern ┼či problemele lui poate fi ajutat de cercetarea savant─â, cu generozitate: fie c─â studiem ├«ngerii iudeo-cre┼čtini (asem─âna┼úi de Filon cu personajele daimonice), fie c─â ne ├«ntreb─âm care s├«nt tematiz─ârile filozofice ale intermediarit─â┼úii ├«n Antichitate sau ├«n Evul Mediu, subsidiarul ├«ndep─ârtat al acestor ├«ntreb─âri ┼úine de o tez─â care ar putea fi examinat─â cu mult profit, privind posibilitatea ca problemele omului modern s─â nu vin─â dintr-o uitare a divinit─â┼úilor supreme, ci dintr-o profund─â disfunc┼úionalitate a acestora ├«n contextul unei complexe crize a intermediarit─â┼úii.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.