Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL

27 noiembrie 2013
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)


Anul trecut, Asociaţia Casa de Cultură, pînă atunci o organizaţie necunoscută în lumea literară, lansa premiul "Augustin Frăţilă" pentru cel mai bun roman românesc al anului. Premiul - de 10.000 de euro - era hotărît de 20 de blogări literari dintr-o listă scurtă întocmită de un juriu de specialitate. Dată fiind valoarea nemaiîntîlnită a premiului pe piaţa culturală din România, puţini şi-au imaginat că va urma şi o a doua ediţie. La originea acestui premiu este Mario De Mezzo, director al grupului editorial ALL.

Cred în literatura română

Preşedintele Asociaţiei Casa de Cultură (şi CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut să omagieze cu acest premiu un autor şi mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Frăţilă, plecat acum cîţiva ani dintre noi. Nu l-a cunoscut personal pe Augustin Frăţilă - conduce editura doar de trei ani -, dar ştie că a fost un om foarte iubit în editură şi în lumea literară şi un redactor minunat. "El a pus fundaţia şi el a construit-o. Noi doar adăugăm la ce a construit el." Premiul pe care îl oferă Asociaţia Casa de Cultură ar fi mai degrabă ca un fel de bursă pentru un scriitor meritos: "autorul care-l va cîştiga va putea să-şi finanţeze următoarea carte, adică va putea trăi, aproape un an, doar pentru a scrie, fără grija unui job cotidian", spune De Mezzo. Dincolo de suma oferită - deloc neglijabilă -, premiul înseamnă şi un turneu de promovare a cărţii respective precum şi o expunere a romanului în spaţiul public. "Am pus o copertă de carte pe Intercontinental. Printre altele, asta înseamnă premiul "Augustin Frăţilă": coperta cărţii, tipărită pe-un banner uriaş, va sta timp de o lună pe cea mai înaltă clădire din centrul Capitalei."
Anul trecut, la prima ediţie, premiul a stîrnit mai multe controverse. Se reproşa, de pildă, că e stabilit de două jurii - de critici literari, într-o primă fază, apoi de blogări cu gusturi şi competenţe literare discutabile. "În primul rînd, am avut nevoie de un juriu de specialitate care să certifice că în finală vor ajunge doar cărţi cu adevărat bune", spune De Mezzo. Juriul face deci un fel de preselecţie. "Am ales trei dintre cei mai credibili şi mai buni critici literari: Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea-Enache." Apoi, un juriu format din blogări hotărăşte romanul cîştigător. "Ne dorim ca acest premiu să fie acordat unei cărţi foarte bine scrise, dar care să mai aibă o calitate: să fie şi o carte care să prindă la publicul larg. Am dorit ca în grupul blogărilor-juraţi să fie o dinamică foarte mare şi totodată o diversitate, astfel încît cartea aleasă să reprezinte un public cît mai numeros."
Editura ALL, fondată la începutul anilor '90 ca editură cu profil academic, şi-a diversificat de-a lungul timpului oferta, devenind generalistă. Divizie pedagogică a grupului e în continuare puternică şi constituie o miză importantă. Cunoscută printre altele pentru cărţile de istorie, dar şi pentru ghiduri practice (seria "Linia Bleu") şi cărţi de specialitate (printre altele, pentru ediţia română a manualului Merck, un fel de biblie a medicilor), All încearcă să-şi facă un nume şi în lumea literară. De cîţiva ani, divizia de literatură, mult timp neglijată, a început să capete un contur tot mai clar. Mai întîi eforturile s-au concentrat pe literatură contemporană (străină): colecţia "Strada ficţiunii" şi colecţia de romane istorice. "E o editură atipică", precizează Mario De Mezzo. "Ceea ce e un avantaj, dar şi un dezavantaj. E un avantaj pentru că, dacă pariezi totul pe o singură carte, poţi să pierzi totul - iar noi avem mai multe divizii, mai multe opţiuni. Dar această diversitate poate fi şi un dezavantaj, pentru că nu poţi să-ţi creezi un public fidel care să caute cu predilecţie cărţile publicate aici."
A reuşit să descopere vreun autor - român sau străin - şi să-l impună în România? "L-am descoperit, de pildă, pe Simon Toyne şi am constatat, cu surprindere, că a prins foarte bine. Noi am adus-o în România şi pe Daria Donţovam, scriitoare rusă, autoare de romane poliţiste. A publicat zeci de romane, e o autoare foarte populară în Rusia şi nu numai. Massimo Manfredi, autor de romane istorice, este, şi el, o descoperire a noastră. Aceştia, evident, nu sînt autori "crescuţi" de editură, ei sînt autori deja consacraţi, cunoscuţi pe piaţa cărţilor de consum - dar încă netraduşi în limba română." Cît priveşte literatura română contemporană, Demezzo se mîndreşte cu Alina Nedelea, autoarea romanului Şoseaua Căţelu 42. "Am citit cartea ei în doar cîteva ore - odată ce m-am apucat, n-am putut s-o mai las din mînă..." E şi o reuşită comercială, spune De Mezzo.
De altfel, editura a publicat în ultimul an numeroase romane româneşti - multe debuturi. E strategia lui Demezzo, lansată acum trei ani, cînd a preluat conducerea editurii. "Eu cred că salvarea literaturii în România va veni de la autorii români. În anii '90 era nebunie după Elevul Dima dintr-a şaptea. S-au vîndut zeci de mii de exemplare. Tirajele astea nu mai există acum. Trebuie văzut ce putem face noi, editorii, pentru a găsi autori de valoare şi cu potenţial comercial. Pînă una-alta nu e atît de greu să creşti un autor român cînd îl ai lîngă tine. Am încercat să alegem autori cu valoare adăugată. Autori care vin şi cresc brandul nostru. Oamenii trebuie să se întoarcă la citit. Iar noi, editorii, trebuie să le dăm motive s-o facă."
Romanele româneşti apărute la All - destul de multe - nu sînt, în general, recenzate de presa literară, ele nu intră în establishment-ul cultural. De ce? "Şi noi eşuăm în comunicarea cu revistele consacrate. Noi am încercat să mergem la oameni şi ne-am concentrat eforturile pe comunicarea directă. Dar, pe de altă parte, nici establishment-ul nu e obişnuit cu noi. Dacă alte edituri plasate în zona elitistă ar fi publicat cărţi de genul celor pe care le publicăm noi, ar fi vîndut mai mult. Trebuie să îi obişnuim pe oameni că şi la noi găsesc literatură "grea"."
Editura All e tot mai prezentă şi pe reţelele de socializare. În plus, în ultimii trei ani editura a propus cîteva campanii puternice de promovare a lecturii. "Cartea călătoare" este unul dintre programele de succes, după cum spune Mario De Mezzo: "Am pus la dispoziţia a cincizeci de blogări mai multe cărţi, la alegere, din portofoliul editurii. Fiecare blogăr a fost invitat să citească şi să ofere apoi cartea primită. Totul se bazează pe sloganul "citeşte şi dă mai departe". A fost frumos. Am reuşit să refacem traseul cărţilor." Cititorii au intrat pe pagina de Facebook sau Twitter a editurii cu hashtagul #carteacalatoare şi au indicat titlul cărţii şi unde se aflau. O metodă de marketing iscusită şi, în acelaşi timp, un mod ingenios de a ţine legătura cu cititorii - spune De Mezzo. "Am reuşit să facem din All o editură vie."

Matei MARTIN

fotografii de Alex Gâlmeanu

***

Cărţi nominalizate la premiul "Augustin Frăţilă" pentru cel mai bun roman românesc al anului 2012

Craii şi morţii de Dan Stanca, Editura Cartea Românească
Cronicile genocidului de Radu Aldulescu, Editura Cartea Românească
Hotel Universal de Simona Sora, Editura Polirom
Omar cel orb de Daniela Zeca, Editura Polirom
Şoseaua Căţelu 42 de Alina Nedelea, Editura ALLFA

***

ASTALOŞ 1933 2014 jpeg
ASTALOŞ 1933-2014
A murit Astaloş. Vestea a venit într-o dimineaţă. Înainte şi după alte morţi. Sîntem înconjuraţi de morţi. Ca şi cum viaţa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză jpeg
Alain Finkielkraut, un „reacţionar“ la Academia franceză
Alain Finkielkraut (născut în 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, în rîndul nemuritorilor. Cărţile sale compun o lamentaţie antimodernă punctată de accente de revoltă împotriva unor evoluţii pe care individul nu le controlează. Transformările suferite de identitatea franceză sub impactul hipermodernităţii şi al imigraţiei constituie substanţa ultimului volum publicat, L'identité malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
Tenebrele limbii şi literaturii române
Eugeni şi Mihu sînt doi liceeni harnici, cuminţi şi frumoşi; ei provin din două familii harnice, cuminţi şi frumoase, dar părinţii fetei se opun iubirii lor. Fata decide să se sinucidă amîndoi, deodată, bînd vitriol, pe care l-a cumpărat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii şi literaturii române jpeg
O lecţie de patriotism
În general, socotesc că nu e bine să te joci cu cele sfinte - aşa că am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum să numeşti altfel o carte scrisă de un profesor universitar (...) carele însuşi despre sine scrie, pe coperta a patra, că, în fiinţa sa, "omul de ştiinţă a fost permanent dublat de cel ce a făcut din slujirea neamului său ceea ce sfinţii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sinteză originală este cartea lui Pacôme Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri învăţăm la şcoală că "Românul s-a născut creştin", "Românul s-a născut poet" şi "Românul e francofon prin tradiţie".
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei jpeg
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememorări: ce am descoperit, ce am accesat şi ce am criticat în Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numeroşi sînt străinii care, în ultimele două secole, au lăsat urme durabile în cultura Franţei. Dictionnaire des étrangers qui ont fait la France/Dicţionarul străinilor care au făcut Franţa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direcţia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune mărturie în acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate şi ebook
În Statele Unite, a început un scandal din cauza ediţiilor digitale şi a prezenţei lor în biblioteci. Marii editori acuză bibliotecile de "socialism" şi le impun preţuri mult mai mari la achiziţia acestor ediţii, cu 150% pînă la 500% mai scumpe decît în cazul utilizatorilor privaţi. Mai mult, editorii adesea limitează numărul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai află în proprietatea bibliotecii care o punea la dispoziţie publicului.
Andra Cărbunaru   PR, Librăria Bastilia jpeg
Andra Cărbunaru - PR, Librăria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporană la Veneţia  Între enciclopedic şi eclectic jpeg
Arta contemporană la Veneţia. Între enciclopedic şi eclectic
Veneţia, oraş suprasaturat de artă, găzduieşte la fiecare doi ani o vastă expoziţie de artă contemporană. Un fel de tur de orizont al creaţiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept temă - sau principiu coagulant - "cunoaşterea enciclopedică".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
În Tire am mai descoperit o comoară: aşezată în mijlocul unei grădini exotice, stăpînă a multor veacuri, adăpost literar al multor erudiţi, Biblioteca "Necip Paşa" este unul dintre cele mai importante centre ale vieţii culturale. Atît ale oraşului, cît şi ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
Răspund: Gabriela ADAMEŞTEANU • Dumitru CRUDU • Andrei DÓSA • Ştefan MANASIA • Marin MĂLAICU-HONDRARI • Anatol MORARU • Cezar PAUL-BĂDESCU • Andrei POGORILOWSKI • Ana Maria SANDU • V. LEAC
Bucovina   schiţe literare  Unde a fost de fapt „Mica Vienă“ jpeg
Bucovina - schiţe literare. Unde a fost de fapt „Mica Vienă“
Un pămînt slav era Bucovina în Evul Mediu. Mai tîrziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (Ţara fagilor). În 1774, acest ţinut, lăsat în voia naturii lui sălbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treabă: au cultivat ţara şi oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totuşi de ştiut că, înainte de-a fi orice altceva, Guénon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinereţe, publicată abia în 1946, arată interesul primordial al ezoteristului faţă de matematică.
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“ jpeg
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul şi protestele la români
Cine s-ar fi aşteptat ca, pentru prima dată în istorie, la un eveniment să participe mai mulţi oameni decît cei care s-au anunţat pe Facebook? ?i nu o singură dată, ci de două ori. Dacă nu plouă, şi a treia duminică probabil va fi la fel. (Articolul e scris după al doilea mare marş pentru salvarea Roşiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“ jpeg
Bucureştiul insular din „Nuntă în cer“
Andreea Răsuceanu este dr. în filologie al Universităţii din Bucureşti cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate (2009). Cea mai recentă lucrare, Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, are la bază cercetările întreprinse în perioada 2010-2013 în cadrul CESI şi Université Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une géographie littéraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
Răspund: Laura ALBULESCU (ART) • Lidia BODEA (Humanitas) • Denisa COMĂNESCU (Humanitas Fiction) • UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) • Oana DUMITRU (Vellant) • Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) • Angela NAGHI (Publica) • Ştefania NALBANT (Curtea Veche) • Bogdan-Alexandru STĂNESCU (Polirom) • Livia SZASZ (Corint/Leda)
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa. Termenul grecesc skándalon provine din skándalethron, suportul momelii într-o cursă - băţul în care e înfiptă carnea de focă pentru a prinde în cursă urşii polari, de pildă, dar nu carnea însăşi; [...]

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.