Noutăţile toamnei

28 noiembrie 2013
Noutăţile toamnei jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

I-am ├«ntrebat pe editorii de la noi ce nout─â┼úi ne preg─âtesc ├«n aceast─â toamn─â. Iat─â ce c─âr┼úi noi, rom├óne┼čti sau ├«n traducere, g─âsi┼úi deja sau ve┼úi g─âsi ├«n cur├«nd ├«n libr─ârii.

Laura ALBULESCU (ART) Voi ├«ncepe cu cel mai spectaculos titlu pe care Editura ART o s─â-l aduc─â pe pia┼úa de carte ├«n toamna aceasta: O sut─â de mii de miliarde de poeme, de nimeni altul dec├«t ultra-ingeniosul Raymond Queneau, un volum-puzzle tradus de nimeni altul dec├«t ┼×erban Foar┼ú─â. Crede┼úi-m─â c─â nu supralicitez c├«nd spun "spectaculos". De┼či este vorba, ├«n esen┼ú─â, de numai zece sonete, combinatorica la care ne invit─â fiecare vers ├«nscris pe o band─â separat─â de carton frizeaz─â sau sfideaz─â, cum vre┼úi, eternitatea: cititorul poate s─â compun─â 10 la puterea 14 sonete diferite, adic─â exact o sut─â de mii de miliarde. Sau - cum ne spune Queneau ├«nsu┼či ├«n "Modul de ├«ntrebuin┼úare" al c─âr┼úii - "dac─â lectura unui vers dureaz─â 45 de secunde, iar schimbarea foii, 15, ├«n opt ore pe zi, 200 zile pe an, ob┼úinem mai mult de un milion de secole de lectur─â, ┼či, citind ziua-ntreag─â, 365 zile pe an, rezultatul e 190.258.751 de ani plus niscaiva ceasuri ┼či minute (f─âr─â a ┼úine seama de anii bisec┼úi ┼či alte am─ânunte)." Cum bine va fi spus Lautr├ęamont - "poezia trebuie f─âcut─â de c─âtre to┼úi, iar nu de unul singur." Al doilea titlu mai special pe care ├«l vom publica ├«n octombrie va fi un album impresionant de fotografii f─âcute de celebrul Josef Koudelka ├«n zilele fierbin┼úi ale invaziei sovietice pe care a cunoscut-o Praga ├«n 1968, instantanee pe care a reu┼čit ulterior s─â le scoat─â din ┼úar─â. Fotografiile lui au fost publicate de agen┼úia Magnum Photos, f─âr─â ca numele autorului s─â fie men┼úionat. De-abia ├«n 1984, dup─â moartea tat─âlui s─âu, c├«nd amenin┼úarea represaliilor ├«mpotriva familiei a disp─ârut, a recunoscut public c─â el este autorul instantaneelor. Josef Koudelka, unul dintre cei mai importan┼úi fotografi contemporani din lume, ┼či-a rev─âzut arhiva dup─â patruzeci de ani ┼či a ales, pentru aceast─â carte, 249 de fotografii, majoritatea nefiind p├«n─â acum publicate. Cartea cuprinde ┼či textele declara┼úiilor oficiale, m─ârturii din perioada respectiv─â ┼či un studiu despre evenimentele din august 1968. ├Än seria de autor V.S. Naipaul va ap─ârea al doilea titlu, Jum─âtate de via┼ú─â, ├«n traducerea Iuliei Gorzo, dup─â ce acum c├«teva luni v-am oferit romanul Enigmatica sosire, tradus de Virgil Stanciu. Pe cititorii de literatur─â clasic─â ├«i a┼čteapt─â dou─â volume inconturnabile, semnate de ni┼čte traduc─âtori excelen┼úi: al treilea volum din ciclul ├Än c─âutarea timpului pierdut de Marcel Proust, ├«n traducerea regretatei Irina Mavrodin, Moby Dick de Hermann Melville, ├«n traducerea lui Petre Solomon, dar ┼či masivul op Mii de platouri de Gilles Deleuze ┼či F├ęlix Guattari, ├«n traducerea lui Bogdan Ghiu. Dup─â L-am servit pe regele Angliei, ├«n traducerea lui Jean Grosu, ┼či Trenuri cu prioritate, tradus de Corneliu Barboric─â, Editura ART continu─â seria de autor Bohumil Hrabal cu al treilea titlu, oferindu-v─â cu aceast─â ocazie posibilitatea de a lua de acas─â, din fotoliu, Lec┼úii de dans pentru v├«rstnici ┼či avansa┼úi. Deloc pentru v├«rstnici, ci numai pentru avansa┼úi va fi edi┼úia ├«n limba rom├ón─â a scrisorilor c─âtre Nora semnate de James Joyce ┼či traduse de Bogdan-Alexandru St─ânescu. ├Än nici un caz ├«n ultimul r├«nd, Editura ART marcheaz─â ceea ce francezii numesc la rentr├ęe prin dou─â serii noi de autor: Kurt Vonnegut ┼či Julio Cort├ízar.

Lidia BODEA (Humanitas) Cum s─â prind zeci de c─âr┼úi ├«n doar o pagin─â? Singura la-ndem├«n─â r─âm├«ne solu┼úia listei, cu mici accente ┼či, sper, nu cu prea mari sc─âp─âri. Se cuvine ca prima pe list─â s─â fie ├Äntre Orient ┼či Occident. ┼ó─ârile rom├óne la ├«nceputul epocii moderne, cadoul Humanitas pentru Neagu Djuvara, care tocmai a ├«mplinit 97 de ani! Ad─âug─âm astfel celor 25.000 de exemplare, o edi┼úie de colec┼úie, cartonat─â, cu superbe ilustra┼úii: portrete de domni ┼či domni┼úe, doroban┼úi, arn─âu┼úi, dreg─âtori, dragomani, l─âutari ┼či b─ârbieri, ilice, paftale ┼či iminei, talere orientale ┼či fructiere de Sevres, s─âbii, hangere, iatagane, pistoale cu cremene, litografii ┼či h─âr┼úi uimitoare. Un splendid "jurnal ilustrat" care - cum spune domnul Djuvara - "va ├«nc├«nta privirea cititorului ┼či ├«l va face s─â ├«n┼úeleag─â de ce c─âl─âtorii str─âini nu conteneau s─â admire frumuse┼úea unor t─âr├«muri aflate ├«ntre Orient ┼či Occident." Mai departe, decupez pe conturul colec┼úiilor. Memorii: Paul Johnson, Peisajul disp─ârut, poate cea mai frumoas─â - pentru c─â e scris─â cu infinit─â tandre┼úe - carte a acestui inepuizabil autor; Jane Hawking, O c─âl─âtorie spre infinit. Via┼úa mea cu Stephen; autobiografia lui Marius Barnard, chirurg ├«n echipa primului transplant de inim─â. Vintage: Sabina Cantacuzino, Din via┼úa familiei Br─âtianu; apoi Memoriile principelui Nicolae ┼×u┼úu, mare logof─ât al Moldovei. O Carte de amintiri, despre oameni frumo┼či, hore ┼či jocuri, a lui Grigore Le┼če, pe care o vom lansa ├«n ultima dintre "Duminicile lui Le┼če", pe terasa Libr─âriei Humanitas Kretzulescu. Dou─â volume-portret "a┼ča cum l-au cunoscut": Eminescu (edi┼úie C─ât─âlin Cioab─â) ┼či Caragiale (edi┼úie ┼×tefan Cazimir). Dan C. Mih─âilescu despre Palat, ├«nchisoare, bibliotec─â: trei v─âmi ale feminit─â┼úii exemplare, o carte ca o lec┼úie de istorie, de via┼ú─â ┼či de destin, despre Regina Maria, Zoe C─âm─âr─â┼čescu, Ani┼úa Nandri┼č, Lena Constante, Jeni Acterian... Istorie: Vladimir Tism─âneanu, Diavolul ├«n istorie...; Pacepa, Mo┼čtenirea Kremlinului, ┼či al doilea volum din Memorialul Durerii. ┼×tiin┼ú─â/Pa┼či peste grani┼úe: Stephen Hawking, Teoria universal─â; Richard P. Feynman, V─â ┼úine┼úi de glume, dle Feynman!, ┼či un nou titlu Oliver Sacks. Eseu: ┼×tefan Afloroaei, Privind altfel la lumea celor absurde; Michel Onfray, Scurt manifest hedonist; Papini, Diavolul; Andrew Solomon, Diavolul de la amiaz─â, cu o prefa┼ú─â de Mircea C─ârt─ârescu. Literatur─â: noul roman al lui Vargas Llosa, Eroul discret, ├«n traducerea lui Marin M─âlaicu-Hondrari; un Rilke tocmit de ┼×erban Foar┼ú─â, Cornul abunden┼úei; ┼či o carte trist─â, plin─â de umor, pe m─âsura lumii ├«n care tr─âim: Radu Paraschivescu, Maimu┼úa carpatin─â. Biblioteca italian─â: Goldoni, Trilogia viligeaturii. Tratate, dic┼úionare: Ana Felicia ┼×tef, Manual de greac─â veche ┼či Mic dic┼úionar elin-rom├ón. Via┼úa cuvintelor: Ion Toma, 101 nume de locuri. Continu─âm linia Edi┼úiilor de colec┼úie: Lucian Boia, Capcanele istoriei, ad─âugit─â, cu ilustra┼úii, ┼či edi┼úia aniversar─â (30 de ani) a Jurnalului de la P─âltini┼č. A┼čtept─âm ve┼čti bune, c├«te o nou─â carte ├«n seriile de autor Humanitas, dinspre Horia-Roman Patapievici, Andrei Ple┼ču ┼či, poate, Gabriel Liiceanu.

Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ├Änceputul toamnei la Humanitas Fiction ├«i privilegiaz─â pe scriitorii europeni. Mai ├«nt├«i, un incitant roman spaniol, ├Änc─âperi ferecate, de Care Santos (n. 1970), tradus de Marin M─âlaicu-Hondrari: amintind de Umbra v├«ntului, dar ┼či de Ora┼čul minunilor, saga ingenioas─â a unei familii aristocratice catalane, av├«nd ├«n centrul ei un faimos pictor, dovede┼čte c─â mai t├«n─âra autoare a dat o lovitur─â ├«ndr─âznea┼ú─â pariind pe ipostaze ├«n timp ale Barcelonei, mai cu seam─â ├«n plin─â glorie modernist─â. Ultimul roman al lui Ismail Kadare, dup─â declara┼úiile scriitorului, Cina blestemat─â (2010), tradus de Marius Dobrescu, aduce ├«n prim-plan, ├«ntr-o fresc─â a unei lumi absurde, tragicomice, dictaturile prin care a trecut or─â┼čelul s─âu emblematic, Gjirokastra, ├«n─âl┼ú├«nd realitatea sordid─â la nivelul mitului. Cu doi ani ├«nainte de moarte, ├«n 1954, Giovanni Papini a ales 22 dintre povestirile sale de tinere┼úe ┼či le-a publicat sub titlul Povestiri stranii, marcate, ├«n cuvintele autorului lor, "de mania nout─â┼úii p├«n─â la extravagan┼ú─â, a paradoxului p├«n─â la absurd, a r─âsturn─ârii p├«n─â la delir"; pentru prima dat─â transpuse de Mihai Banciu. Tot ├«n septembrie apar dou─â romane reprezentative ale literaturii nipone: Sete de iubire de Yukio Mishima, tradus din japonez─â de Iuliana Oprina, ┼či Parfum de curtezan─â de Sawako Ariyoshi, a c─ârui traducere e semnat─â de Angela Hondru. Primul, anatomia pasiunii unei femei, de┼či scris la 25 de ani, e considerat printre cele mai bune c─âr┼úi ale lui Mishima, admirabil ├«n dozarea erotismului ┼či ├«n construirea suspansului psihologic. Sawako Ariyoshi este prezent─â cu al treilea roman tradus: povestea unei rela┼úii complexe mam─â-fiic─â, pe fundalul unei nara┼úiuni istorice dense ├«n Japonia primelor decenii ale secolului al XX-lea. Nici fic┼úiunea american─â nu e ocolit─â. Dou─â romane premiate ┼či publicate ├«n peste 20 de ┼ú─âri: Fascina┼úie de Ann Patchett, traducere de Carmen Toader, o c─âl─âtorie misterioas─â ├«n inima junglei amazoniene, care ridic─â ├«ntreb─âri de ordin filozofic ┼či moral; Imperfec┼úioni┼čtii, str─âlucitul debut al lui Tom Rachman, transpus de Eduard Bucescu, o satir─â acid─â a vanit─â┼úilor ├«n redac┼úia unui ziar american din Roma.

UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ┼×ti┼úi cum e. Planul, program─ârile, lista de lans─âri, invita┼úiile. Situa┼úia e simpl─â, ├«n toamna asta ne propunem s─â continu─âm s─â exist─âm. Adic─â s─â putem spune la ├«nceputul toamnei c─â ne-am ├«ncasat ceva din restan┼úele libr─âriilor (nu-s inven┼úii, intermediarii au acest obicei s─â te ├«nt├«rzie cu plata, cu lunile, ┼či de-aici caruselul am├«n─ârilor) ┼či c─â putem func┼úiona ┼či pe mai departe. Am mai spus-o, fiecare carte a noastr─â poate fi ultima ┼či tocmai de aceea nu ne facem mari speran┼úe. A┼ča c─â, dup─â ce rezolv─âm partea financiar─â, mai vorbim ┼či despre ce c─âr┼úi putem scoate la toamn─â. ├Än schimb, a avut loc, pe 30 august, avanpremiera documentarului CDPL STORY (regia Vlad Rotaru), filmul despre editura CDPL. Dac─â la c─âr┼úi nu putem da ni┼čte date fixe (sigur c─â avem cel pu┼úin ┼čapte manuscrise ├«n lucru, dar lucrul se poate opri oric├«nd), ┼čtim sigur ceva: vom avea documentarul gata.

Oana DUMITRU (Vellant) Ca de obicei, toamna ajung ├«n libr─ârii c─âr┼úile la care s-a lucrat toat─â vara ├«n redac┼úia Vellant. A┼ča c─â titlurile pentru la rentr├ęe litt├ęraire s├«nt, pentru noi, c─âr┼úile verii. ├Äncepem povestea lor cu preferatul nostru, Greuceanu. Basmul lui Ispirescu este reinterpretat vizual de Alexandru Ciubotariu, ilustrator, street artist ┼či pasionat de BD, cunoscut multora sub numele de Pisica P─âtrat─â. E greu de povestit aici ce a reu┼čit Ciubi s─â fac─â din buc─â┼úi de pliante, decupaje din ziare ┼či alte materiale neconven┼úionale. Rezultatul acestui bricolaj artistic spectaculos poate fi admirat de la sf├«r┼čitul lui septembrie ├«n colec┼úia "Pas─ârea M─âiastr─â", unde adun─âm, de doi ani, basme rom├óne┼čti ilustrate de arti┼čti rom├óni. Trecem acum la pove┼čti mai grave, de citit c├«nd se las─â frigul ┼či bruma. Buna inten┼úie de Andr├ęs Barba, ├«n traducerea Lumini┼úei Voina-R─âu┼ú, grupeaz─â ├«n patru nuvele destinele a patru personaje: o adolescent─â anorexic─â, un alerg─âtor de maraton amator, un cuplu de homosexuali ┼či o fiic─â ce contempl─â b─âtr├«ne┼úea mamei. Ca de obicei la Andr├ęs Barba, ├«n zgomotul de fond al fiec─ârei pove┼čti se ascunde o tragedie care ajunge s─â-┼úi b├«ntuie g├«ndurile mult timp. To┼úi pleac─â de Wendy Guerra, tot ├«n traducerea Lumini┼úei Voina-R─âu┼ú, este un roman-jurnal care ne poart─â prin Cuba v─âzut─â de Nieve Guerra, mai ├«nt├«i copil, apoi adolescent─â. O poveste scris─â cu for┼ú─â ┼či autenticitate, tradus─â deja ├«n America ┼či Europa, To┼úi pleac─â a r─âmas nepublicat─â ├«n Cuba. Autoarea nu vrea ├«ns─â s─â p─âr─âseasc─â Havana. ├Äncheiem cu dou─â titluri din colec┼úia de art─â. M├«na de aur a artistului, de Mihai Zgondoiu, lucreaz─â direct ┼či ironic asupra statutului de artist ┼či, mai cu seam─â, asupra condi┼úion─ârilor pentru acest statut, impuse de abilit─â┼úile antebra┼úelor. Cel de-al doilea titlu, X:20. O radiografie a artei rom├óne┼čti dup─â 1989 de Erwin Kessler, este o lucrare de opinierat, fiind primul studiu care face un bilan┼ú al evolu┼úiei artei rom├óne┼čti dup─â 1989, tras├«nd o hart─â teoretic─â a reliefului artei rom├óne┼čti actuale.

Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) Dac─â e toamn─â baroque, atunci s─â fie fic┼úiune! ┼×i v─â invit─âm ├«n voiaj. ├Än Incredibilul voiaj al unui fachir care a r─âmas blocat ├«ntr-un dulap Ikea de Romain Pu├ęrtolas, ├«n traducerea Virginiei Costeschi. Este pentru prima oar─â dup─â Bonjour Tristesse, ap─ârut ├«n urm─â cu 50 de ani, c├«nd un roman francez de debut se bucur─â de un asemenea succes. Cererile din partea celor mai bune case editoriale din lume au ├«nceput ├«nainte de publicarea volumului ┼či, ├«n numai patru s─âpt─âm├«ni, drepturile de traducere au fost v├«ndute ├«n peste 28 de ┼ú─âri. Obraznic ┼či curajos, puternic ┼či inocent, fachirul calc─â vesel ├«n picioare grani┼úele ┼či vremurile noastre pocite. A┼čadar, Ajatashatru Lavash Patel (cu indica┼úie de pronun┼úie, dup─â aptitudinile fiec─âruia, j'arrache ta charrue sau ach├Ęte un chat roux) este un indian excentric care reu┼če┼čte s─â ajung─â la Paris. Cu scopul precis de a-┼či cump─âra de la IKEA - care ├«ntr-o bun─â zi va veni ┼či ├«n India, ├«ns─â p├«n─â atunci, v─â rug─âm, pu┼úin─â r─âbdare - un pat cu cuie nou-nou┼ú, de ├«nalt─â ┼úinut─â ┼či performan┼ú─â. Singura lui avere: o bancnot─â fals─â de 100 de euro. Escrocul ├«l jupoaie pe un taximetrist tuciuriu ├«n drum spre suburbia Evry ┼či descoper─â la IKEA un paradis at├«t de confortabil, ├«nc├«t se hot─âr─â┼čte pe loc s─â-┼či petreac─â noaptea acolo. Deranjat de o patrul─â, se ascunde rapid ├«ntr-un dulap, care urmeaz─â s─â fie expediat ├«n Anglia. ┼×i acesta este doar ├«nceputul unui lung ┼čir de peripe┼úii, din Marea Britanie la Barcelona, de la Roma la Tripoli, cu ├«ntoarcere la Paris ┼či happy end nea┼čteptat. O comedie neagr─â intercontinental─â, un roman briliant ┼či lipsit de convenien┼úe. Aten┼úionare! Fachirul creeaz─â dependen┼ú─â! O aventur─â dezl─ân┼úuit─â ┼či extravagant─â, o poveste de iubire mai acidulat─â ca o Coca Cola de pe vremuri, care reflect─â o fa┼úet─â teribil─â a prezentului, o felie din via┼úa aventurierilor supremi ai secolului nostru - imigran┼úii ilegali. Categoric, romanul este un giuvaier de umor dezl─ân┼úuit cu toat─â seriozitatea, f─âr─â s─â se clinteasc─â nici un mu┼čchi de pe chipul maestrului, ┼či o parabol─â de sentimente umane pulverizate ├«ntr-un voiaj nebun. Romain Pu├ęrtolas s-a n─âscut la Montpellier ├«n 1975, a circulat mult ┼či nu a refuzat nici un job. A lucrat timp de trei ani ├«ntr-o agen┼úie de combatere a re┼úelelor de trafic pentru imigran┼úi, iar ├«n prezent este analist al Direc┼úiei de Poli┼úie a Frontierelor.

Angela NAGHI (Publica) David and Goliath. Underdogs, Misfits and the Art of Battling Giants - ├«n octombrie ne putem bucura de edi┼úia ├«n limba rom├ón─â, ├«n traducerea lui Dan Cr─âciun, a noii c─âr┼úi semnate de mult apreciatul Malcolm Gladwell (la c├«teva s─âpt─âm├«ni dup─â apari┼úia originalului). De data aceasta, Gladwell ne schimb─â percep┼úia legat─â de obstacole ┼či dezavantajele care, la prima vedere, ne plaseaz─â ├«n categoria celor care pierd. O carte despre cum s─â fim David ├«n lupta cu Goliat. How will you measure your life? de Clayton Christensen, ├«n traducerea Smarandei Nistor - o carte relevant─â at├«t pentru tinerii care ├«ncearc─â s─â-┼či g─âseasc─â locul de munc─â potrivit, dar ├«n special pentru cei care vor ca via┼úa de zi cu zi s─â fie ├«n concordan┼ú─â cu valorile pe care le ├«mp─ârt─â┼česc. The Spark. A Mother Story's of Nurturing Genius de Kristine Barnett - a treia carte sub egida Narator (nonfic┼úiune creativ─â) ne prezint─â, ├«n traducerea lui Paul Slayer Grigoriu, tulbur─âtoarea poveste a lui Jacob, un copil cu un IQ mai mare ca al lui Einstein. Jake, de┼či ajunge ca la doisprezece ani s─â fie pl─âtit pentru cercetare ├«n domeniul fizicii cuantice, este diagnosticat cu autism sever. Dramatic─â ┼či inspira┼úional─â, cartea demonstreaz─â ce poate face curajul nebun ├«mpletit cu puterea dragostei necondi┼úionate. The Social Animal. The Hidden Source of Love, Character and Achievement de David Brooks, ├«n traducerea lui Florin Tudose - o excelent─â poveste a succesului prin prisma unui cuplu fic┼úional, cu accent pe aspectul social ┼či influen┼úa culturii moderne asupra deciziilor noastre. O fascinant─â aventur─â intelectual─â, o poveste despre ce ├«nseamn─â a te realiza, o carte esen┼úial─â pentru zilele ├«n care tr─âim!

┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) P─ârul Venerei de Mihail ┼×i┼čkin, traducere din limba rus─â de Antoaneta Olteanu. Mihail ┼×i┼čkin e un scriitor anxiogen; m-am g├«ndit ├«nainte de a scrie aceast─â propozi┼úie la legile marketingului, care precis interzic acest tip de recomandare, dar cei care au citit Scrisorar ┼či ┼čtiu ce vrea ┼×i┼čkin de la literatur─â m─â vor ├«n┼úelege. Zahar Prilepin a spus de cur├«nd c─â marile c─âr┼úi ale literaturii ruse au subiecte extrem de banale, ┼či P─ârul Venerei nu face excep┼úie: un interpret din limba rus─â la un birou elve┼úian pentru azilan┼úi, b├«ntuit de toate pove┼čtile auzite (reale, ├«nchipuite sau doar ├«nsu┼čite?) este firul care leag─â numeroasele pove┼čti ├«n poveste: c─âl─âtoriile interpretului ├«n Italia; ├«ndep─ârtarea de so┼úie ┼či de fiu; scrisorile trimise fiului ┼či adresate unui anume Nabucodonosaurus, st─âp├«nitor al magicelor ┼úinuturi de dincolo de suflet; suferin┼úele unui cuplu ├«n criz─â; buc─â┼úi din jurnalul Isabellei, o faimoas─â c├«nt─ârea┼ú─â de la ├«nceputul secolului al XX-lea, a c─ârei biografie interpretul ar vrea s─â o scrie. Ca s─â-l citez chiar pe ┼×i┼čkin - P─ârul Venerei nu e un roman care trebuie ├«n┼úeles. Realitatea rezid─â ├«n limbaj, indentitatea personajelor e incert─â, sus┼úinut─â de o tram─â ampl─â, ├«nnebunitoare. Apoi, Uitarea ce vom fi de H├ęctor Abad Faciolince, traducere din limba spaniol─â de Mariana Sipo┼č. Abad este considerat cel mai important scriitor columbian post-boom, iar Uitarea ce vom fi este "cartea tat─âlui", ucis de paramilitari ├«n 1987. Am b─ânuiala c─â, ├«n acord cu editorii lui, Abad a hot─âr├«t s─â plaseze cartea sub protec┼úia fic┼úiunii, prezent├«nd-o drept roman; a┼č zice c─â e mai degrab─â un m├ęmoire, o carte tulbur─âtoare, dureroas─â, despre o ┼úar─â care ├«┼či sacrific─â, cu nep─âsare, c├«teva genera┼úii ┼či despre lupta unui om cu r─âul. O carte despre via┼ú─â, ├«n ciuda mor┼úii. Titlul este inspirat de un poem inedit al lui Borges, g─âsit ├«n buzunarul lui Abad tat─âl, ├«n ziua ├«n care a fost ucis - mult zgomot s-a f─âcut pe marginea paternit─â┼úii acestui poem, dar este al lui Borges. O scrie ┼či Vargas Llosa ├«ntr-un articol din El Pa├şs, afirm├«nd c─â Uitarea ce vom fi este "cea mai pasionant─â experien┼ú─â de cititor a ultimilor ani." ┼×i The Bone Season de Samantha Shannon, traducere din limba englez─â de Anamaria-Teodora V─âcariu, este primul volum dintr-o serie de ┼čapte. Personajul central este Paige, "c─âl─âtoare prin vis", o t├«n─âr─â clarv─âz─âtoare, menit─â s─â ajung─â mo┼čtenitoarea zonei I-4, o zon─â a Scionului controlat─â de pseudo-baronul Jaxon. Anul? 2059. Urban fantasy, evident. Autoarea? 21 de ani, student─â. Cine e? Noua J.K. Rowling. Studiourile Imaginarium - fondator Andy Serkis (My preciiiiooouuuuss...) - au cump─ârat drepturile de ecranizare.

Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) Fac o selec┼úie, pentru a spune c├«teva cuvinte despre fiecare. 1) Ultimul roman al lui Ian McEwan, Nume de cod: Bombonel, ├«n traducerea lui Dan Croitoru, ├«n care autorul britanic ├«┼či ├«ncearc─â for┼úele cu genul romanului de spionaj, prin care a mai trecut, dac─â ne amintim de Inocentul. 2) Philip Roth, Teatrul lui Sabbath, ├«n traducerea Iuliei Gorzo, roman considerat de critic─â a fi capodopera lui Roth, o replic─â oferit─â peste decenii Complexului lui Portnoy, dar ┼či un dialog subtil cu Joyce. Romanul i-a adus lui Roth National Book Award, la 35 de ani dup─â ce-l c├«┼čtigase cu volumul de debut, La revedere, Columbus. O p─ârere personal─â: cine cite┼čte Teatrul lui Sabbath ├«l uit─â definitiv pe Portnoy. Mickey Sabbath e mult, mult mai tare... 3) Dylan Thomas, Portretul artistului ca t├«n─âr c├«ine, ├«n traducerea lui Dan Sociu, culegerea de povestiri a poetului britanic care ascunde, de fapt, un coming-of-age novel. De┼či leg─âtura cu Joyce pare a fi una parodic─â (polemic─â), mai exact cu Portretul artistului la tinere┼úe, ea devine ├«n mod evident una de emula┼úie cu Dubliners: avem de-a face aici cu aceea┼či privire lucid─â (traversat─â de vini┼čoare de tandre┼úe) aruncat─â asupra ora┼čului copil─âriei, cu micile lui drame. Deosebirea st─â ├«n faptul c─â la Dylan Thomas exist─â o unic─â privire, unificatoare, cea a copilului (apoi t├«n─ârului) Thomas. 4) Vladimir Nabokov, Darul, ├«n traducerea Veronic─âi D. Niculescu, ultimul roman scris de Nabokov ├«n limba sa nativ─â, care aduce seria de autor Nabokov ├«n pragul ultimei sale ├«ncerc─âri: Pale fire... 5) Natsuo Kirino - Cronicile zei┼úei, un roman din celebra serie a Miturilor, inventat─â de Canongate. Kirino scrie un roman fantastic, ├«n care rescrie mitul cre─ârii Japoniei de c─âtre dou─â zeit─â┼úi antagonice.

Livia SZASZ (Corint/Leda) La Editura Leda, toamna aceasta continu─â ├«n for┼ú─â bolanomania. Dup─â publicarea ├«n prim─âvar─â a mult a┼čteptatului magnum opus al scriitorului chilian Roberto Bola├▒o, Detectivii s─âlbatici, ├«n traducerea excelent─â semnat─â de Dan Munteanu Col├ín, ├«n luna octombrie este r├«ndul capodoperei sale postume 2666, ├«n traducerea Eugeniei Alexe. Aceea┼či inconfundabil─â viziune baroc─â, criptic─â ┼či mistic─â asupra lumii marca Bolano, ├«ntr-un roman cu mult suspans ce are ca teme principale violen┼úa ┼či moartea. Carte distins─â cu National Book Critics Circle Award ┼či numit─â de revista Time cea mai bun─â oper─â de fic┼úiune a anului 2008. Alte nume mari ┼či opere definitorii pentru literatura actual─â vor completa lista Leda: canadiana Margaret Atwood, cu Mireasa ho┼úoman─â, spaniolul Antonio Mu├▒oz Molina, c├«┼čtig─âtorul de anul acesta al mult r├«vnitului premiu interna┼úional Principe de Asturias, cu C─âl─âre┼úul polonez (inclus de periodicul El Mundo pe lista celor mai bune 100 de romane scrise ├«n spaniol─â ale secolului al XX-lea ┼či distins cu Premiul Na┼úional pentru Literatur─â al Spaniei ┼či premiul Planeta), ┼či, nu ├«n cele din urm─â, nord-americanul John Barth, cu o oper─â impun─âtoare, fundamental─â pentru postmodernism, absolut de neratat, Iarba-dracului ┼či agen┼úii s─âi, inclus─â de altfel ┼či de revista Time pe lista celor mai bune 100 de romane scrise ├«n limba englez─â ├«ntre 1923 ┼či 2005, ├«n traducerea lui Horia Florian Popescu. Pentru cititorii mai tineri, Corint Junior are ├«n preg─âtire lansarea seriei bestseller Toate ├«ntreb─ârile gre┼čite de Lemony Snicket, continuarea seriei de mare success Generala de James Patterson, precum ┼či dou─â titluri extrem de amuzante - Cum s─â-┼úi instruie┼čti p─ârin┼úii. Jurnalul meu BESTIAL de Pete Johnson ┼či Ghidul ├«n materie de FETE pentru B─éIE┼óI de Garz J. Campbell ┼či Frank C. Hawkins. La Editura Corint, ├«mp─âtimi┼úii de istorie ┼či politic─â se vor putea delecta cu o bogat─â selec┼úie de titluri pe teme de o mare diversitate: Supravie┼úuitorii. Monarhia la ├«nceputul secolului XXI de Peter Conradi, cu un capitol special dedicat monarhiei rom├óne, semnat Adrian Cioroianu; o carte despre Titanic - O noapte de neuitat de Walter Lord; ┼×ef ├«n gulag: Aminiri sovietice de Feodor Mociulschi; Ivan cel Groaznic de Henry Troyat; Stalingrad: cum a triumfat Armata ro┼čie de Michael K. Jones; o carte despre Khmerii Ro┼čii ┼či Cambodgia anilor '70 - Eliminarea de Rithy Panh ┼či Christophe Bataille ┼č.m.a.

anchet─â realizat─â de Marius CHIVU

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.