Străinii care au făcut Franţa

11 decembrie 2013
Străinii care au făcut Franţa jpeg

(Dilemateca, anul VIII, nr. 90, noiembrie 2013)

Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens. ├Än momentul unor dezbateri aprinse ├«n Fran┼úa pro ┼či contra expulz─ârii romilor ┼či al polemicilor iscate de atacuri cu tent─â rasial─â ├«n media ┼či ├«n Adunarea Na┼úional─â la adresa ministrului justi┼úiei Christiane Taubira, n─âscut─â la Cayenne ├«n Guiana francez─â, aceast─â lucrare monumental─â, serios documentat─â, demonstreaz─â aportul str─âinilor, mai important dec├«t s-ar crede, la formula specificului francez. Criteriul alfabetic propriu oric─ârui dic┼úionar pune la cale ├«nt├«lnirea ironic─â dintre ┼úigani ┼či Valls Manuel, actualul ministru de Interne al Fran┼úei, spaniol naturalizat francez doar ├«n 1982.

Care str─âini ┼či cum au f─âcut ei Fran┼úa?

Str─âinii care au f─âcut Fran┼úa? Nu cumva verbul ar trebui pus ├«ntre ghilimele? Titlul pare o reveren┼ú─â, simpatic─â ┼či binevoitoare, ├«n direc┼úia str─âinilor, dar de natur─â s─â justifice o parte a discursului ambiant, recurent ├«n Fran┼úa, Italia, Germania, Marea Britanie, care identific─â drept surs─â a problemelor sociale prea marea generozitate ar─âtat─â str─âinilor. Sau aser┼úiunile pline de o sincer─â preocupare pentru destinul Fran┼úei ale filozofului Alain Finkielkraut care, ├«n ultima sa carte, L'identit├ę malheureuse, Stock, 2013, crede a distinge ├«n comportamentul francezilor ceea ce el nume┼čte le romantisme pour autrui - romantismul pentru cel─âlalt. Asum├«ndu-┼či cu mult curaj ┼či o doz─â de stoicism rolul de casandr─â, ba chiar ┼či pe cel deloc glorios de "reac┼úionar de serviciu", filozoful rezum─â astfel raporturile ┼ú─ârii sale cu str─âinii: "Fran┼úa se detest─â ┼či nu mai apreciaz─â identit─â┼úile, dec├«t pe cele exotice." A┼čadar, care s├«nt acei str─âini ┼či cum au f─âcut ei Fran┼úa? Autorii Dic┼úionarului nu s├«nt prea conving─âtori c├«nd e vorba s─â explice sensul predicatului al c─ârui subiect s├«nt, lua┼úi individual ┼či colectiv, cei peste o mie dou─â sute de str─âini repertoria┼úi. Cu ceva mai mult─â claritate este expus motivul pentru care nu au fost re┼úinu┼úi al┼úi posibili candida┼úi la gloria de a fi f─âcut Fran┼úa: "nu vor figura ├«n acest Dic┼úionar str─âinii pe care o ┼čedere ├«n Fran┼úa i-a marcat mai mult dec├«t au marcat ei Fran┼úa." ├Äntr-o materie at├«t de delicat─â, nici un criteriu nu garanteaz─â fiabilitate sut─â la sut─â, omisiunile s├«nt inevitabile, a┼ča cum voi semnala mai departe. ├Än lipsa unor reale indica┼úii metodologice, prezen┼úele, ca ┼či absen┼úele din Dic┼úionar s├«nt de pus ├«n rela┼úie cu anvergura cuno┼čtin┼úelor celor peste 60 de autori ┼či a surselor utilizate, ┼či poate, nu mai pu┼úin, cu preferin┼úele lor personale. Mai ├«n general, enumerarea diferitelor colectivit─â┼úi de str─âini ("comunit─â┼úi imigrante", ├«n termenii autorilor) ┼či a tipului de angajament ├«n noua patrie d─â o idee despre propor┼úiile fenomenului luat ├«n discu┼úie: "M├«na de lucru str─âin─â a fost o surs─â de energie esen┼úial─â pentru func┼úionarea ma┼činii economice franceze. Muncitorul agricol italian ├«n Provence, artizanul ashkenaz la Paris, minerul polonez ├«n minele din Nord sau din Est, zidarul portughez peste tot... Ast─âzi, ┬źstr─âinul┬╗ ├«n aceast─â ┼úar─â este, ├«n majoritate, un fost colonizat; ca ┼či ├«n cazul europenilor care l-au precedat, motiva┼úia lui principal─â este economic─â."
Dar "personajele" acestei c─âr┼úi s├«nt cei care, n─âscu┼úi str─âini ├«n Fran┼úa sau ├«n afara ei - aceasta ar fi defini┼úia juridic─â a str─âinului - au creat valori pe care timpul le-a omologat ca parte integrant─â a "geniului francez". Italieni, spanioli, americani, englezi, irlandezi, lituanieni, germani, polonezi, elve┼úieni, bulgari, greci, argentinieni, chinezi, japonezi, rom├óni, locuitori ai fostelor imperii austro-ungar, rus, otoman aleg Fran┼úa nu din motive economice, ci pentru climatul de libertate ┼či efervescen┼úa creatoare. Toate domeniile s├«nt reprezentate: arhitectur─â, design, urbanism, arte plastice, film, fotografie, muzic─â, literatur─â, filozofie, spiritualitate, religie, ┼čtiin┼úe, media, politic─â. Chiar ┼či o rapid─â ┼či oric├«t de lacunar─â ├«n┼čiruire de nume arat─â c─â s├«ntem ├«n prezen┼úa unui fenomen deloc marginal: Le Corbusier (elve┼úian), Adolf Loos (ceh), Oscar Niemeyer (brazilian), Ieoh Ming Pei (chinez), Renzo Piano(italian) - arhitec┼úi; Br├óncu┼či, Brauner, Herold (rom├óni), Chagall (rus), Dali, Picasso (spanioli), Hans Bellmer, Max Ernst (germani), Giorgio De Chirico, Amedeo Modigliani (italieni), Roberto Matta (cilian), Jules Pascin (bulgar) - arti┼čti plastici; Nicolas Berdiaev (ucrainean), Henri Bergson (tat─â evreu plonez, mam─â englezoaic─â), Emile Cioran, Benjamin Foindane, St├ęphane Lupasco (rom├óni), Emmanuel Levinas (lituanian), Joseph de Maistre ("subiect" al Regatului Sardiniei) - filozofi ┼či g├«nditori. Literatura cunoa┼čte un num─âr impresionant de str─âini care ┼či-au ales drept patrie limba francez─â, aduc├«nd fiecare ├«n parte un timbru inconfundabil, de la Adonis (sirian), Vassilis Alexakis (grec), Guillaume Apollinaire (mam─â rusoaic─â apar┼úin├«nd aristocra┼úiei poloneze, tat─â elve┼úian italofon), la Elie Wiesel (n─âscut ├«n Rom├ónia ├«ntr-o familie de evrei unguri) ┼či Emile Zola (n─âscut ├«n Fran┼úa ca italian), trec├«nd prin Samuel Beckett (irlandez), Agota Kristof (elve┼úianc─â n─âscut─â ├«n Ungaria), Milan Kundera (ceh), Emile Verhaeren (belgian), ┼či prin rom├ónii Virgil Gheorghiu, Ionesco, Isou, Istrati, Luca, Anna de Noailles, Tzara. Unii au dob├«ndit cet─â┼úenia francez─â, al┼úii, precum Gherasim Luca, au preferat statutul de apatrizi. Pentru mul┼úi, Fran┼úa este punctul terminus al unui parcurs existen┼úial ┼či intelectual aventuros, o c─âutare ├«n form─â de r─ât─âcire, proprie ├«n fond oric─ârui creator. Situa┼úie ilustrat─â de aceast─â confesiune a poetului Alain Bosquet (Anatole Bisk, 1919, Odesa - 1998, Paris): "N─âscut ├«n Rusia, crescut ├«n Belgia, fugit ├«n SUA, la declan┼čarea p─âcii se afl─â ├«n Germania, tr─âie┼čte ├«n Fran┼úa: pare neserios. Dar e destinul meu."

Un pattern instalat de Revoluţia franceză: ambivalenţa în raporturile cu străinii

S-ar putea spune c─â l'├ętranger/str─âinul face parte din ADN-ul Fran┼úei: ┼úara poart─â numele primilor cuceritori, francii, ┼či a mo┼čtenit limba colonizatorilor romani. Din acest punct de vedere, proximitatea cu Rom├ónia apare ca o eviden┼ú─â. Dar Fran┼úa a evoluat ├«n timp ca o ┼úar─â de imigra┼úie. Chiar dac─â fenomenul a existat ┼či ├«nainte, el devine sistematic ┼či oficializat odat─â cu Revolu┼úia francez─â din 1789. Acum au loc autoproclamarea Na┼úiunii franceze, 17 iunie 1789, ┼či, dou─â luni mai t├«rziu, adoptarea Declara┼úiei drepturilor omului. Integrarea protestan┼úilor (1789) ┼či a evreilor (1791), ca ┼či abolirea sclaviei (1794) fac din Fran┼úa primul stat modern european. ├Än mod doar aparent paradoxal, simultan cu aceste acte care dau sens ┼či con┼úinut no┼úiunilor de progres ┼či libertate individual─â sub semnul devizei Libert├ę, Egalit├ę, Fraternit├ę, are loc primul ┼či probabil cel mai important exod din istoria Fran┼úei - ├«n jur de 140.000 de persoane. Aristocra┼úi, burghezi ┼či prela┼úi sau pur ┼či simplu oameni apar┼úin├«nd Vechiului Regim aleg calea exilului pentru a sc─âpa de excesele Revolu┼úiei. Mul┼úi se vor ├«ntoarce dup─â c─âderea lui Robespierre, iulie 1794, care ├«nseamn─â ┼či terminarea Marii Terori. Str─âinii s├«nt prezen┼úi ├«n chiar primul cerc revolu┼úionar: e cazul elve┼úianului Jean-Paul Marat, supranumit L'Ami du peuple, dar cunoscut mai ales ca instigator al tendin┼úelor celor mai extreme, suprimat el ├«nsu┼či prin gestul de o extrem─â violen┼ú─â al unei femei, Charlotte Corday. Un alt str─âin este Jean-Baptiste, baron de Cloots, cunoscut sub pseudonimul Anacharsis, n─âscut ├«n Germania, mo┼čtenitorul unei bogate familii de origine olandez─â. Se stabile┼čte ├«n Fran┼úa ├«n 1789, militeaz─â pentru exportarea Revolu┼úiei, se vrea "orator al umanit─â┼úii ├«n Adunarea na┼úional─â a Fran┼úei" ┼či se prezint─â ca "baron ├«n Germania, citoyen ├«n Fran┼úa". Entuziasmul angajamentului revolu┼úionar nu-l poate proteja ├«ns─â de incoeren┼úele Revolu┼úiei ┼či Cloots sf├«r┼če┼čte sub ghilotin─â. ├Ämpotriva lui, Robespierre a formulat urm─âtoarea acuza┼úie: "prefer─â genul uman poporului francez." ├Än 1792, Cloots devenise cet─â┼úean francez prin decret, ├«mpreun─â cu al┼úi 11 str─âini care, prin "scrierile, sentimentele ┼či curajul lor s-au ar─âtat cu adev─ârat demni." Printre ei se aflau Washington, Schiller, Kosciuszko.
Revolu┼úia francez─â, ca eveniment fondator al societ─â┼úii moderne, a perpetuat o anume ambivalen┼ú─â ├«n raporturile cu str─âinii: pe de o parte, primirea str─âinilor pe teritoriul francez nu scutit─â de excese ideologice sau politice este o realitate, ├«nso┼úit─â de periodice interog─âri ┼či repuneri ├«n discu┼úie, determinate de conjunctura ideologic─â sau economic─â. Tot de atunci, acordarea cet─â┼úeniei franceze unor str─âini, ca ├«n exemplele de mai sus, apare ca recunoa┼čtere a excelen┼úei sau ca recompens─â pentru serviciile aduse. ┼×i reciproca e valabil─â: gesturile de recuno┼čtin┼ú─â ale str─âinilor anima┼úi de un sim┼ú moral exacerbat sau de o sacr─â iubire pentru Fran┼úa. Edouard De Max (Eduard Alexandru Max, 1869, Ia┼či-1924, Paris), devenit ├«n Fran┼úa unul dintre cei mai mari tragedieni ai timpului s─âu, Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitzky, 1880, Roma-1918, Paris), autor al unei opere literare originale ┼či catalizator al modernismului francez ┼či european, Blaise Cendrars (Fr├ęd├ęric-Louis Sauser, 1887, Elve┼úia-1961, Paris), poet ┼či romancier de succes, se angajeaz─â voluntar de partea Fran┼úei pe frontul Primului R─âzboi Mondial. To┼úi trei s├«nt respin┼či din cauza statutului de str─âini, dar reu┼česc s─â se ├«nroleze fie pe c─âi ocolite, Armata din Orient, De Max, Legiunea str─âin─â, Cendrars, fie prin insisten┼ú─â, Apollinaire. ├Än aceea┼či ordine de idei poate fi citat gestul lui Constantin Br├óncu┼či care, prin testamentul redactat ├«n 1956, las─â statului francez atelierul din Impasse Ronsin cu tot ce con┼úinea la acea dat─â, opere finite sau doar ├«ncepute ┼či neterminate, mobile, scule, bibliotec─â, discotec─â, fotografii. Sub rezerva p─âstr─ârii lui intacte sau a reconstituirii identice ├«n caz de demolare. Angajament respectat de ambele p─âr┼úi.

Aportul românilor

├Än 1921, ├«n prefa┼úa volumului C─âr┼úi ┼či imagini din Fran┼úa, t├«n─ârul poet ┼či eseist B. Fondane scria cu un dezvoltat sim┼ú al provoc─ârii, dar f─âr─â s─â se ├«n┼čele prea mult, c─â fa┼ú─â de tot ce a primit ca influen┼ú─â cultural─â, Rom├ónia i-a ├«napoiat Fran┼úei foarte pu┼úin: cartea Bronzes de Macedonski, pe poetul Charles Adolphe Cantacuzene ┼či pe "c├«nt─ârea┼úa" Vacaresco. Cu un secol mai t├«rziu, situa┼úia e radical diferit─â. Dic┼úionarul con┼úine ├«n jur de 50 de note consacrate rom├ónilor care s-au ilustrat ├«ntr-un domeniu sau altul ┼či las─â de-o parte cel pu┼úin tot at├«┼úia. Cum remarcam ├«nc─â de la ├«nceput, o lucrare de felul acesteia nu poate fi niciodat─â complet─â, termenul e chiar impropriu, fiind vorba de o materie mi┼čc─âtoare. Cu toate acestea, unele lacune s├«nt prea importante pentru a nu le semnala. ├Än domeniul literaturii, unde contribu┼úia rom├ónilor este dintre cele mai importante, e surprinz─âtoare absen┼úa scriitorilor disiden┼úi primi┼úi de Fran┼úa cu bra┼úele deschise: Paul Goma, Dumitru ┼óepeneag, Virgil T─ânase. Inexplicabil─â omiterea lui Vintil─â Horia, c─âruia ├«n 1960 i s-a atribuit Premiul Goncourt pentru romanul Dieu est n├ę en exil. La acest capitol, alt─â omisiune de propor┼úii se cheam─â Ilarie Voronca, poet legat de cercurile Rezisten┼úei din timpul r─âzboiului, al c─ârui nume a fost dat unui premiu de poezie ├«n Fran┼úa. Filozoful ┼či logicianul St├ęphane Lupasco are dreptul la o not─â extensiv─â, este ├«ns─â absent continuatorul lui, Basarab Nicolescu, fizician, fondatorul Transdisciplinarit─â┼úii, cercet─âtor la CNRS, director de colec┼úii la mai multe edituri pariziene, autor al mai multor c─âr┼úi de referin┼ú─â, dintre care Noi, particula ┼či lumea a ob┼úinut Premiul Academiei Franceze. La capitolul teatru ├«i reg─âsim pe bun─â dreptate pe Ionesco, Elvire Popesco, Marie (Marioara) Ventura, Matei Vi┼čniec, Lucian Pintilie, dar nu pe regizorul Petric─â Ionesco, activ ├«n Fran┼úa ┼či ├«n lume de mai multe decenii ┼či autorul unor spectacole de teatru ┼či oper─â memorabile. Este prezent─â Rona Hartner, actri┼ú─â ┼či c├«nt─ârea┼ú─â, dar nu Mircea Cantor, artist plastic laureat ├«n 2011 al Premiului Marcel Duchamp. Alte omisiuni inexplicabile: Matei Cazacu, istoric, profesor universitar, autorul unor monografii editate ┼či reeditate despre Dracula ┼či despre Gilles de Rais; Edgar Reichmann, scriitor, cronicar literar timp de decenii ├«n paginile jurnalului Le Monde; S├ębastien Reichmann, poet; Henri Coand─â (1886-1972), autorul mai multor inven┼úii concepute, realizate ┼či omologate ├«n Fran┼úa; Nicolas Vaschide (1874-1907), specialist ├«n patologie morbid─â; Basil Munteanu (1897-1972), eminent comparatist, specialist ├«n retoric─â; Matila Ghyka (1881-1965), matematician ┼či estetician, autorul unui studiu intens frecventat ┼či citat de ini┼úia┼úi despre Le Nombre d'Or. ┼×i lista ar putea continua.
┼×i invers. Dic┼úionarul are meritul de a readuce ├«n aten┼úie o serie de personalit─â┼úi complet uitate sau ignorate ├«n Rom├ónia. Amintesc doar c├«┼úiva: Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu, 1905-1969, Paris), fiul vitreg al lui Tudor Arghezi. Nevoit s─â plece ├«n lume, va face carier─â la Paris ca fotograf ┼či operator de fim leg├«ndu-┼či numele de arti┼čti precum Luis Bu├▒uel, fra┼úii Pr├ęvert, Alberto Giacometti; Marius Constant (1925,Bucure┼čti-2004, Paris), compozitor ┼či dirijor. Elev al lui Dinu Lipatti ┼či George Enescu, s-a remarcat ca reprezentant al muzicii concrete. A fost directorul postului de radio France Musique ├«nc─â de la ├«nfiin┼úare, a militat pentru recunoa┼čterea "clasicilor contemporani" din muzic─â. ├Än 1993 este ales membru al Acad├ęmie des beaux-arts ├«n fotoliul lui Olivier Messiaen. Dar ├«nt├«lnirea cea mai nea┼čteptat─â este aceea cu fondatorul disciplinei etnopsihiatrie : Georges Devereux (Gy├Ârgy Dobo, 1908, Lugoj-1985, Paris). S-a format ├«n Fran┼úa ┼či ├«n Statele Unite ┼či a activat ├«n ambele ┼ú─âri. Dezvolt─â ├«n Kansas, ├«n contact cu pacien┼úi de cultur─â amerindian─â, principiile a ceea ce va deveni etnopsihologia. ├Äncep├«nd cu anul 1964 pred─â la ┼×coala practic─â de ├«nalte studii, viitoarea EHESS. O parte din lucr─ârile sale s├«nt publicate ├«n englez─â ├«n Statele Unite, ├«n Fran┼úa va deveni cunoscut dup─â volumul din 1970, Essais d'ethnopsychiatrie g├ęn├ęrale. ├Än 2013, cineastul francez Arnaud Desplechin realizeaz─â filmul Jimmy P., pe ecrane ├«n Fran┼úa din luna septembrie. Filmul are la baz─â studiul realizat de Devereux ├«n 1951 ├«n America, Psychoth├ęrapie d'un Indien des plaines. Notorietatea cercet─âtorului n─âscut la Lugoj se afl─â la zenit, dup─â ce decenii la r├«nd lucr─ârile lui au r─âmas ├«ntr-un con de umbr─â. Poate pentru c─â, ├«ntr-o vreme c├«nd toat─â intelligentsia din Fran┼úa era comunist─â sau cel pu┼úin simpatizant─â, Devereux nu f─âcea nici un secret din convingerile sale profund anticomuniste.

├Än zilele noatre, limba francez─â a pierdut din teren ├«n lume ┼či a devenit un loc comun aser┼úiunea conform c─âreia cultura francez─â n-ar mai fi tot at├«t de influent─â ca ├«n ultimele dou─â secole. Poate c─â diagnosticul lui Alain Finkielkraut este corect ┼či c─â francezii se detest─â ┼či nu mai cred ├«n destinul ┼ú─ârii ┼či al culturii lor. Lec┼úia str─âinilor de ieri ┼či de azi, care au f─âcut ┼či fac Fran┼úa, e cu at├«t mai pre┼úioas─â: operele lor reprezent├«nd toate domeniile crea┼úiei ┼či ale cuno┼čterii s├«nt argumente pentru vitalitatea unei culturi cu voca┼úie universal─â.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.