Scandal, skándalon

C─âlin-Andrei MIH─éILESCU
27 noiembrie 2013
Scandal, skándalon jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

Omul iese din pe┼čter─â diminea┼úa. Vede cum un mamut ├«l privea atent. Fuge ├«napoi ┼či-i spune femeii: azi tu v├«nezi ┼či eu culeg. D─â-mi b├«ta, i-a spus femeia. A luat-o ┼či i-a tras una zdrav─ân─â b─ârbatului. S-a f─âcut noapte. Omul a ie┼čit ├«nceti┼čor din pe┼čter─â. S-a pus s─â sape o groap─â. De departe, poate, mamutul ├«l privea curios, dar nu l-a atacat, noapte fiind. ┼×i a┼ča, noapte de noapte, a s─âpat omul nostru ditamai groapa. A rupt crengi sub┼úiri, a acoperit groapa cu ele ┼či a aruncat sumedenie de frunze pe deasupra. ├Än diminea┼úa ├«n care a fost gata, a ie┼čit la gura pe┼čterii agit├«ndu-┼či b├«ta obscen. ├Änfuriat, mamutul a ┼čarjat, dar c├«nd s─â-l striveasc─â pe om, a c─âzut ├«n groap─â. Zile ┼či nop┼úi omul l-a privit din gura pe┼čterii cum se zb─âtea s─â ias─â, cum mugea din ce ├«n ce mai lipsit de vlag─â, cum se lungea ├«n groap─â, cum murea. Omul ┼či-a chemat femeia ┼či a pus-o s─â-l h─âcuiasc─â. S-au ├«mbl─ânit, ┼či-au f─âcut arme din oasele lui ┼či au m├«ncat din el p├«n─â nu au mai putut. Au plecat c─âtre alte scandaluri. Pe┼čterile au doar c├«te un mamut.

* * *

Cum Iacov cu îngerul, omul cu dicţionarul: pînă dimineaţa.
Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; c├«rligul de pescuit, nu r├«ma; nu statuia, ci piedestalul; le quatre de chiffre, care are trei laturi c─ârora li se adaug─â victima pentru a forma un romb invizibil. Scandalul e Grund-ul ├«n┼čel─âciunii, e victorie menit─â, reducere a hazardului; ┼či art─â mar┼úial─â par┼úial─â.
Sk├índalon apare ├«n Septuagint─â ┼či, ├«n mai multe locuri, ├«n Noul Testament. ├Än colec┼úia numit─â Biblie Evreiasc─â, ori Vechi Testament, dup─â gust, termenul apare, proeminent, o dat─â, ├«n psalmul 118.165, tradus de Sf. Ieronim ├«n Vulgata ca "pax multa diligentibus legem tuam et non est illis scandalum". Septuaginta ne d─â sk├índalon, nefolosit, se pare, ├«n greaca clasic─â, din care provine latinescul scandalum. ├Än traducerea - remarcabil─â - a lui Valeriu Anania: "Pace mult─â au cei ce iubesc legea Ta / ┼či c─ârora nu le e piatr─â de poticnire". Asumat─â, Legea ├«nsumeaz─â piedicile anulate.
Aceast─â "piatr─â de poticnire" d─â, ├«n francez─â, pierre d'achoppement ori rocher de scandale, scandale sau chute; ├«n spaniol─â, tropiezo, ofensa sau esc├índalo; iar ├«n englez─â, movable stick ori trigger of a trap, trap stick, snare ori stumbling block, c─âci nic─âieri metonimia nu se ├«mpiedic─â de sine. Christ "e un scandal pentru evrei ┼či o nebunie pentru grecii p─âg├«ni", scrie Sf. Pavel (1 Corinteni 1.23). Scandal pentru c─â face mesianismul ebraic s─â se ├«mpiedice de venirea M├«ntuitorului; nebunie pentru c─â anihileaz─â stilul elinilor. ├Än Evanghelia lui Luca (1.17), Christ m─ârturise┼čte c─â "scandalul e inevitabil; dar vai de cei prin care acesta vine ├«n lume". El ├«nsu┼či, Iuda nu mai pu┼úin, ├«ncarneaz─â sacrificiul "scandalagiului". Acolo unde cezaricul Farfuridi clameaz─â "iubesc tr─âdarea, dar ur─âsc pe tr─âd─âtori", logica afectiv─â e aceea┼či; nu ┼či caracterul sacrificial. Ajuns la putere ├«ns─â, M├«ntuitorul pe cale de a reveni nu va mai tolera alte scandaluri: "Fiul Omului ├«┼či va trimite ├«ngerii care vor smulge din ├«mp─âr─â┼úia sa toate pietrele de poticnire ┼či pe cei nedrep┼úi" (Matei 13.41). Ca orice entitate monoteist─â, Dumnezeul cre┼čtin nu accept─â opozi┼úie, de┼či - ┼či deoarece - el ├«nsu┼či a ap─ârut ├«n mod scandalos. Teoria lui Ren├ę Girard - conform c─âreia substantivul sk├índalon ┼či verbul skandalizein, care desemneaz─â rivalitatea mimetic─â ┼či consecin┼úele sale, nu se aplic─â propriu-zis Christ-ului iubitor - este ideologic ├«nclinat─â. Christ este la fel de gelos ca Yahweh c├«nd vine vorba de scandaluri care i-ar submina domina┼úia. De aceea, sk├índalon-ul cre┼čtin e tradus aici ca "scandal", c─âci acum e vechi ce era nou atunci ┼či ├«nc─â nu o fiar─â.

* * *

├Än invariabila "Scrisoare III", Eminescu ├«l pune pe Baiazid s─â-l ia gura pe dinainte - "Cum? C├«nd lumea mi-e deschis─â, a privi g├«nde┼čti c─â pot / ca ├«ntreg Aliotmanul s─â se-mpiedice de-un ciot?" - , ├«ntr-un vers dublu ale c─ârui ciud─â┼úenii trec trecute cu vederea-n a┼čteptarea b─ât─âliei. Poemul se accelereaz─â, hiperbatonul, ┼čchiop de oriunde l-ai privi - o mic─â ironie, poate, la adresa rom├ónei imperfect strunite de c─âtre Baiazid -, e ├«nsu┼či scandalul, diavolul ┼čchiop ┼či umbra limbii. Lumea deschis─â ac┼úiunii turcului e ├«mpiedicat─â de scandalul de la Rovine. Figura christic─â a lui Mircea ar vrea-o purtat─â orice cavaler: c─âci Mircea poart─â chipul Tat─âlui ┼či-al Fiului ┼či-al Regelui Lear. Mono-na┼úionalismul face din b─ât─âlia montat─â ├«n vers cvasiperfect un episod scurt, cu frisoane mici de sprijin. La Rovine s├«nt ├«nfr├«n┼úi Baiazid ┼či surpriza. Carnavalul e instrumentul fondator al form─ârii na┼úiei-model; iar na┼úia, r─âmas─â-n scandal, ├«nv├«rte axa lumii de 2050 de ani. ├Äntors─âturile hiperbatice ale versurilor - "cioturile ┼čchioape" - anun┼ú─â deja rezultatul b─ât─âliei. Cititorul, burghez de su┼č─â, e chemat s─â i se al─âture corului triumfal al fantasmaticului neam. Scandalul de la Rovine instituie na┼úia rom├ón─â, nu cel de la Prundu St─ânile┼čti de pe Prut, unde Vod─â Cantemir ar fi sc─âpat de sabia turcului ascuns sub fustele ┼úarinei, ├«ntr-o scen─â dubioas─â reluat─â cu varia┼úiuni de Schl├Ândorf la ├«nceputul Tobei de tinichea.
Variantele de secol XVII ale ciotului eminescian, venite-n sus din grecescul sk├índalon, s├«nt "sc├índal" ┼či "sc├índel─â". Accentul, ve┼úi fi observat, le cade pe silaba dint├«i. Peste abis, termenii francezi scandale, scandaliser ┼či scandaleux au curs din Sena-n Dun─âre ca s─â ne c─âptu┼čeasc─â bine cu "scandal", "a scandaliza" ┼či "scandalos". "Scandalagiul", ├«ns─â, e ml─âdi┼ú─â autohton─â altoit─â c-un sufix turcind, potrivit accentului francez care cade ca o ghilotin─â pe ultima silab─â. A face scandal e a face caterinc─â, a face ca to┼úi dracii, a face g├«t, a face ur├«t, a vocifera. A ie┼či cu scandal ori cu ┼čuc─âr mare e a se ajunge la un conflict violent. Ceva poate ie┼či cu scandal; nimic ├«ns─â nu intr─â cu scandal, c─âci rom├óna nu accept─â mi┼čcarea centripet─â ori imploziv─â a scandalului. Astfel, a-i face cuiva scandal, a mustra temeinic, aspru ┼či cu tonul ridicat e, de asemenea, un act mai mult exploziv dec├«t expresiv, prin care, adjudec├«ndu-┼či dreptul de judecare, cel ce te judec─â ├«┼či pune, poate,-o m├«n─â-n br├«u, ├«n timp ce indexul celeilalte arat─â spre tine indicativ, imperativ, metronomic, r─âsun─âtor. Dec├«t s─â ┼úi se fac─â scandal, mai bine s─â-l faci tu primul: fie intr├«nd ├«n dispute oboricole cu al┼úii, asurzind, pe r─âcnet ce trece, dialogul; fie f─âc├«ndu-le scandal altora, ca juzii practici ┼či hipotactici, ca ventrilocii legii vechi.
Scandalul e zarva, e v├«lva-mpins─â-n lume de-o fapt─â ru┼činoas─â; e, de-asemenea, indignarea provocat─â de o atare fapt─â. Purificat de ru┼čine, scandalul r─âm├«ne a fi zgomot mare, g─âl─âgie, t─âr─âboi, bal, balamuc, cancan, caterinc─â, halima, panaram─â ori doar show. E zgomotul ce acoper─â ru┼činea, vinov─â┼úia ┼či diferen┼úa dintre ele. El joac─â rolul unui principiu dinamic; mai bine zis, al unui scutur─âtor, zg├«l┼ú├«itor, ame┼úitor ┼či neamabil, imuabil mutant hazard ajuns s─â fie principiu. O face ├«n acest spa┼úiu interior fracturat de hermeneuticele corupte, unde legea e o sugestie a c─ârei respectare ar constitui - Ralea jacta est - singura revolu┼úie imaginabil─â. Maxima oralia ori uniunea scandalurilor ├«ntr-un dubios cor, imens, asurzitor, pitic, ├«nsp─âm├«nt─âtor - dar ┼či exasperant -, creeaz─â un spa┼úiu centripet ┼či exclusiv: o Rom├ónie postmodern─â al c─ârei viitor de aur e Evul Mediu, care e mai totul pentru sine ┼či mai nimic pentru al┼úii.
Abandon al discre┼úiei, scandalul e intruziune public─â a ceea ce e privat. Prin asta, este opusul corectitudinii politice, prin care privatul e for┼úat s─â devin─â transparent impozi┼úiilor publice. Sistemele de atac ┼či rezisten┼ú─â din care provin cele dou─â s├«nt diferite - Biserica r─âs─âritean─â ├«┼či organizeaz─â lumea prin ┼čantajul sentimentului de ru┼činare; cele occidentale - prin ┼čantajul sentimentului de vinov─â┼úie. Ambele tipuri de ┼čantaj s├«nt sublimate prin sistematizare ideologic─â ┼či practic─â ce supun mul┼úimile prin internalizarea unui dublu standard moral internalizat, ├«n mod ideal, la nivelul fiec─ârui individ. Diversele feluri de dublu standard monoteist (cre┼čtin ortodox, catolic, protestant, mozaic ori islamic) se reduc la rela┼úiile crispate dintre o moralitate sacr─â ┼či una profan─â, unde supunerea secularului la religios are aerul unei retorici a supunerii fondului la form─â (ori a asem─ân─ârii la chip), iar supunerea eclesiastic─â la impunerile seculare (ale Cezarilor) mai bine s-ar numi popincurism. Norocosul zeu Tekhnos al contemporaneit─â┼úii complic─â, momentan, aceste dualit─â┼úi, d├«ndu-le adesea aparen┼úe ternare. Acestea s├«nt ├«ns─â doar aparen┼úe care, speriate c─â ar putea disp─ârea ├«n propria umbr─â, stau toate ciorchine.
Religios sau secular, scandalul apar┼úine unei logici binare care, ca ├«ntotdeauna, sprijin─â ┼či mascheaz─â un monoteism sau altul. Dup─â cum putem vedea, scandalul porne┼čte de la elea┼úii nemi┼čcatei fiin┼úe ┼či ai spa┼úiului infinit divizibil, ├«n care divizibilitatea ├«mpiedic─â mi┼čcarea, ├«n care jum─âtatea e real─â, iar ├«ntregul - o fic┼úiune. Jum─âtatea drumului s─âge┼úii c─âtre ┼úint─â e scandal sadea. Acesta curge-n cascad─â ├«n timp p├«n─â la Platon, Aristotel, autorii neotestamentari, Augustin, Toma de Aquino; ┼či p├«n─â la Hegel (unde doar sclavii se ├«mpleticesc ├«n frica de moarte ┼či unde viclenia pervers─â a ra┼úiunii (List - Lust? - der Vernunft) ├«i ┼úine pe oameni cu un bun pas de deux ├«n spate); p├«n─â la Vetele, Zi┼úele ┼či Mi┼úele, p├«n─â la falsul Anghelache ┼či la adev─âra┼úii Mitici ai lui 'nea Iancu, la na┼úia lui Eminescu, la oborul mediatic, politic, inelastic ┼či eclesiastic al Rom├óniilor de azi ┼či de cam dintotdeauna.
Binaritatea (abstrac┼úie, deci curs─â) a scandalului e premeditat─â ┼či instrumental─â. Ea creeaz─â oameni de paie: scandalul induc┼úiei fa┼ú─â de divinitatea mereu reinstaurat─â a deduc┼úiei; al antitezei fa┼ú─â de deja sintetica tez─â; al Evei fa┼ú─â de Adam ┼či-ai lui. Monoteismul reduce modelul ternar al sk├índalon-ului - inclusiv al rico┼čeurilor propriei Trinit─â┼úi - oriunde vrea s─â poat─â. De pild─â, ├«n ┼člefuirea triadei p─âg├«ne eros-philia-agape ├«ntru eros-agape/amor-caritas. Tertium non datur. Piedica aceasta e surpriza devenit─â absolut─â, deci absolutism, scandal dogmatic; pariul pascalian e scandalos; scandalul e mimetic (o disput─â ├«n care vrem ┼či obiectul dorin┼úei celuilalt, ┼či dorin┼úa celuilalt); scandalu-i ce-i scandal celuilalt; Petru e scandalizat, scandalizat e neamul, astfel a┼čezat ├«n umbra satanei. Sf├«nt─â indignare, nu ne p─âr─âsi pe noi! Scandal e conceptul: conceptul str├«nge la sine; adesea trebuie s─â atrag─â, ├«mpiedic├«nd cursul lumii ┼či al r├«urilor. Istoria lumii e f─âcut─â din scandaluri, dincoace ┼či dincolo de dealuri, ca la Waterloo. Scandalul e cel al ra┼úiunii, magnetic, berb, impun─âtor, figur─â a triumfului, dialect al triumfului dialecticii. Scandalul e povestea pe care cel puternic o spune: despre cum a ajuns la putere; despre cum jocul nu mai exist─â, dec├«t ca protez─â t├«rzie; ca frez─â. Scandalul e plasa de fluturi, e ambuscada, boicotul, deja ├«nt├«mplate, nu ciudate, ci victorioase. Scandalul e natural pentru machos: scopul meu e s─â-mi scuz mijloacele; scopul e scandalul mijloacelor; telosul - al alerg─ârii ├«nfometate.
E lumea noastr─â scandaloas─â, a┼čadar. ├Än ea mi┼čcarea ├«┼či caut─â scopul: iner┼úia. ├Ä┼či caut─â puterea propriei repeti┼úii automate, a┼čteptate; scandalul i se opune. Dar discontinuitatea pe care o produce acesta spore┼čte continuitatea aparent─â a binarit─â┼úii lumii noastre, lipsa monoteist─â de surpriz─â a esen┼úei ei melancolice. Iar aproprierea scandalului de c─âtre opusul s─âu local, b├«rfa (niciodat─â strig─ât, ├«ntotdeauna ┼čoapt─â), pare a fi autodep─â┼čirea scandalului, piatra de ├«ncercare peste care s─ârim ├«mpreun─â ├«n a- sau imoral. B├«rfa e con┼čtiin┼úa rea a sk├índalon-ului.

* * *

Pisica lui Schr├Âdinger e scandal ┼či sk├índalon "├«n acela┼či timp"; dar lumii mediocre prin care ne ├«mpleticim doar sk├índalon-ul pare a-i da de cap─ât ┼či a-i putea, uneori, veni de hac. Sk├índalon-ul - fluid, mai iute (ca puricii) dec├«t demonii gra┼či, e guerilla la locul de munc─â ┼či, ca atare, un subiect ne-nul. E sensul opus semnifica┼úiei scandaloase, fatale, paranoide, conspirative, cople┼čitoare-ntru fatalitate. E saltul agil peste garduri, grani┼úe ┼či orice alte spa┼úii striate; ┼či doar arareori retragerea ├«n turnul de filde┼č, care sacrific─â elefan┼úii pentru a ne feri de rinoceri.
Sk├índalon-ul are o structur─â ternar─â: ├«n drumul meu apare un obstacol, ├«l fentez, trec mai departe. Nu m─â uit ├«n spate, nu m─â oglindesc. Trucul, sofismul, rapiditatea, surpriza mi┼čc─ârii, dansul evit─â obstacolul. Sk├índalon-ul ├«┼či arat─â fa┼úa evit├«nd scandalul - e curs─â cu obstacole ┼či management al seduc┼úiei. ├Än cele trei ipostaze ale sale - ecstatic, enstatic sau equistatic -, dinamica sa nu-┼či pierde timpul evoc├«nd mimetismul; logica sa ternar─â fenteaz─â umbra, ┼čchiop─âtatul ex- sau interior. ├Än sfera sk├índalon-ului intr─â bancul, mistica, apofaza, ideea, jocul, natura - ├«n fine, ceea ce se reorganizeaz─â prea repede pentru a fi capturat prin reprezentare poli┼úieneasc─â, pictorial─â, verbal─â, filozofic─â sau politic─â. Contribu┼úiile vitale rom├óne┼čti la universul sk├índalon-ului s├«nt r├«su'-pl├«nsu', absurdurile ┼či dada-ua; cea resentimentar─â e ┼čmecheria.
Forma clasic─â a sk├índalon-ului este heraclitian─â: polemic─â pur─â, nu dialectic─â, nu monoteist─â, ci - fizic - ternar─â. ├Än lupt─â, du┼čmanii s├«nt desp─âr┼úi┼úi de de┼čertul mor┼úii (Blanchot ├«l nume┼čte "spa┼úiu literar"; Borges - "cel mai impenetrabil labirint"), prin care trec, de neprins, pentru a se lupta unul cu cel─âlalt. Identitatea lor e de neprins ├«n formula ├¬tre contre, c'est ├¬tre comment, c─âci au ├«n┼čelat moartea merg├«nd c─âtre b─ât─âlie. ├Än lupt─â, natura, c─âreia altminteri ├«i place s─â se-ascund─â, ascunz├«ndu-se de ea, modernii o numesc "realitate".

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.