Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť

Andreea R─éSUCEANU
28 noiembrie 2013
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate ├«n reviste precum: Via┼úa Rom├óneasc─â, Rom├ónia literar─â, Observator cultural, Bucure┼čtiul cultural, Idei ├«n dialog, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba englez─â ┼či prefe┼úe. Prima ei carte, Cele dou─â M├«ntulese (Editura Vremea, 2009), este o incursiune ├«n istoria str─âzii M├«ntuleasa, bazat─â pe documente de epoc─â, ├«n ├«ncercarea de a descoperi sursele mitologiei bucure┼čtene valorificate ├«n fic┼úiune de Mircea Eliade. A fost nominalizat─â la premiile Rom├óniei literare, ale Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia ┼či la Marile Premii Prometheus, sec┼úiunea Opera Prima. Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").

Organizarea topografic─â din Nunt─â ├«n cer difer─â (...) de cele din ├Äntoarcerea din Rai ┼či Huliganii (poate mai pu┼úin ├«n traseul r─ât─âcirii singuratice a lui Mavrodin dinaintea primei ├«nt├«lniri cu Ileana). O dez-organizare, mai bine zis, spa┼úial─â, pentru c─â Bucure┼čtiul r─ât─âcirilor celor doi se cl─âde┼čte pe indicarea unor locuri diverse, neconstituind un traseu propriu-zis, ci men┼úionate fiind ├«ntr-un moment de rememorare, nostalgic─â, deci inexact─â, a lui Mavrodin: Cotrocenii, cartierul dintre Foi┼čorul de Foc ┼či Pia┼úa Pache Protopopescu, cel din preajma Spitalului Militar, Oborul, malul D├«mbovi┼úei, Cetatea studen┼úeasc─â (zona Facult─â┼úii de Drept de ast─âzi), Fabricile Lema├«tre (ast─âzi, Timpuri Noi) ┼či barier─â, toate s├«nt zone unde se plimb─â cei doi ├«ndr─âgosti┼úi (o hart─â care s─â cuprind─â toate aceste locuri ar echivala cu o reproducere aproape total─â a planului Bucure┼čtiului interbelic, ele se afl─â risipite pe ├«ntreaga sa suprafa┼ú─â). Pulverizarea aceasta topografic─â e, de fapt, echivalentul st─ârii pe care o descrie mai devreme Mavrodin ┼či care vine ├«n siajul ideilor eliade┼čti din eseistic─â, dar ┼či din romanele proiectatei trilogii genera┼úioniste, discutate ├«n capitolele precedente - stare de degringolad─â sufleteasc─â, toxic─â pentru activitatea intelectual─â, dragostea ├«l confisc─â pe b─ârbat vie┼úii spirituale ┼či intelectuale: "Prezen┼úa aceea, de care m─â temusem at├«t, pe care o ┼čtiam macerat─â ca piatra iadului, prezen┼úa femeii iubite - care este, pentru orice b─ârbat, demonie, dezagregare, risipire - am sim┼úit-o, de ast─â dat─â, ca o ├«mplinire ├«ngereasc─â a fiin┼úei mele" (s.m.). De altfel, multiple sintagme ale dispers─ârii, ale dezagreg─ârii suflete┼čti s├«nt prezente ├«n text: starea de ├«ndr─âgostit declan┼čeaz─â ├«n Mavrodin clipe de "dulce spaim─â ┼či pierdere de sine", iar ├«ncercarea lui de a o explicita, de a o preciza are drept rezultat poate una dintre cele mai frumoase defini┼úii ale st─ârii de euforie nel─âmurit─â, de beatitudine inexplicabil─â care o ├«nso┼úe┼čte - "simt c─â m─â r─ât─âcesc, ├«mi dau seama c─â spun foarte prost o sum─â de lucruri pe care le v─âd ┼či le ┼čtiu totu┼či cu precizie." R─ât─âcirea, pierderea de sine, ├«ncercarea de reg─âsire, de refugiere ├«n singur─âtate, de rec─âp─âtare a st─ârii de luciditate s├«nt - toate - semnalmentele, simptomele ce ├«nso┼úesc treptata disolu┼úie sufleteasc─â a personajului, dar odat─â dep─â┼čit─â teama de aceast─â abandonare de sine, lumea ├«ntreag─â, ora┼čul cu bulevardele, str─âzile ┼či col┼úurile sale r─âmase necunoscute se vor contamina de beatitudinea pe care o declan┼čeaz─â ├«n cei doi noul sentiment care ├«i acapareaz─â.
Dezordinea topografic─â reflect─â prin urmare degringolada l─âuntric─â, semnul unei dezintegr─âri interioare pe care o presupune de fapt starea de ├«ndr─âgostire. Nu de pu┼úine ori s-a observat c─â Bucure┼čtiul din Nunt─â ├«n cer e de o nostalgie sf├«┼čietoare, Paul Cernat spune chiar c─â ├«n acest roman Eliade "descoper─â Bucure┼čtiul ┼či se ├«ndr─âgoste┼čte cu adev─ârat de farmecul lui."(i) Faptul c─â imaginea ora┼čului se creeaz─â fragmentar, din locuri ┼či puncte de reper men┼úionate aleatoriu, c─â plimb─ârile celor doi nu se concretizeaz─â niciodat─â ├«n itinerarii propriu-zise, precise, ┼úine de psihogeografie mai degrab─â dec├«t de o geografie precis─â. Ac┼úiunea de deplasare haotic─â, neorganizat─â ┼či f─âr─â finalitate dinainte stabilit─â, ├«n unicul scop al desf─ât─ârii vizuale, sonore, olfactive (cei doi se bucur─â la vederea culorilor toamnei, la zgomotul propriilor pa┼či pe asfaltul vechi al unor str─âzi, iar Ileana revine mereu pe strada Dimitrie Onciul, la o anumit─â or─â, pentru a sim┼úi mirosul unei omlete bine preg─âtite) este cea pe care o rezuma ┼či pentru care pleda Guy Debord ├«n articolele sale(ii): d├ęrive. H─âr┼úile psihogeografice pe care le propune Debord presupun o reinterpretare a spa┼úiului, care nu mai este reprezentat ├«n totalitatea lui, ci diseminat: ├«n celebra The Naked City, un plan al Parisului este "spart" ┼či s├«nt extrase din el nou─âsprezece locuri (printre care Les Halles, Gare de Lyon, Panteonul etc.), legate printr-un sistem de s─âge┼úi care creeaz─â o continuitate, o conexiune ├«ntre ele, dar altfel dec├«t ├«ntr-un plan sau o hart─â propriu-zis─â a ora┼čului. Mesajul lui Debord se leag─â de ceea ce Walter Benjamin(iii) numea "arta citirii h─âr┼úilor stradale", de nevoia de a aborda spa┼úiul ├«ntr-o manier─â diferit─â, neconven┼úional─â, personal─â, care s─â implice percep┼úia, propriile emo┼úii, propria afectivitate. Aceasta presupune c├«teva elemente specifice, printre care c─âutarea acelor locuri nevizitate ┼či necunoscute mai ├«nainte, abandonarea modului familiar de a privi ora┼čul. Dac─â harta nu ├«l face pe c─âl─âtor s─â se r─ât─âceasc─â ┼či dac─â elucideaz─â enigmele spa┼úiului, neav├«nd un efect de defamiliarizare, atunci rolul s─âu e ratat, ca ┼či activitatea de interpretare a cititorului s─âu - mai spune Bulson. Cu alte cuvinte, harta ar trebui s─â ├«ncurajeze o privire diferit─â asupra spa┼úiului, s─â-i reveleze o nou─â dimensiune.
Treptat, pe m─âsur─â ce povestea de dragoste a protagoni┼čtilor cap─ât─â o nou─â dimensiune, imaginea unui Bucure┼čti insular (de altfel, ├«nsu┼či naratorul vorbe┼čte despre "insulele de melancolie ┼či t─âcere" ale vechilor cartiere) se contureaz─â dincolo de organizarea geometric─â a marilor bulevarde din centrul ora┼čului, iar "vechiul" Bucure┼čti - sau Bucure┼čtiul "secret" - cre┼čte ca o insul─â ├«n interiorul metropolei moderne, unde singurul parfum care adie este "parfumul necunoscut, insolit, al modernit─â┼úii"(iv). Periplul acestora prin Bucure┼čtiul autumnal echivaleaz─â cu o abandonare a oric─âror repere concrete, care ar putea avea ca scop orientarea, cu o inten┼úie m─ârturisit─â de a descoperi ora┼čul altfel, ├«n totalitatea sa, cu locurile r─âmase p├«n─â acum necunoscute, de a umple spa┼úiile albe de pe harta acestuia: "Plecam aproape de apusul soarelui, c─âut├«nd str─âzi ├«nc─â nestr─âb─âtute de noi, oprindu-ne mult ├«n fa┼úa anumitor case, descoperind mahalale noi, cartiere crescute peste noapte, reg─âsind col┼úuri preferate, mici gr─âdini publice uitate de Dumnezeu sau alei singuratice, cu trandafiri ag─â┼ú─âtori ┼či zorele" (s.m.); "am├«ndoi iubeam secretele ora┼čului", m─ârturise┼čte ├«n alt─â parte Mavrodin.
Dac─â marile bulevarde, cu "modernitatea" lor ┼úin de cerebral, de ra┼úional ┼či obiectiv, str─âdu┼úele ├«nv─âlm─â┼čite, ├«n general periferice sau dezvolt├«ndu-se surprinz─âtor, ├«nd─âr─âtul marilor bulevarde ┼či ap─ârate de ele, ┼úin la r├«ndul lor de marginile con┼čtiin┼úei, de periferia ei - pentru a se elibera de starea de confuzie ├«n care ├«l arunc─â cea dint├«i ├«nt├«lnire cu Ileana, Mavrodin alearg─â afar─â, pe bulevard: "Voiam s─â ajung c├«t mai repede ├«n strad─â, s─â r─âm├«n singur, s─â-mi pot da seama ce s-a-nt├«mplat (...) s─â-mi recap─ât luciditatea." Pe de alt─â parte, bariera aflat─â dincolo de Fabricile Lema├«tre ├«i "am─âge┼čte" pe am├«ndoi cu promisiunea unui no man's land eliberator, stimulativ pentru imagina┼úie(v), c─âci aduce cu sine iluzia nedetermin─ârii, a nem─ârginirii, precum ┼či a libert─â┼úii necondi┼úionate, care promite dizolvarea oric─âror constr├«ngeri: "c├«nd ne apropiam de Fabricile Lema├«tre, bariera ne am─âgea pe am├«ndoi cu mirosul de gunoi ars, ├«n care r─âzb─âtea totu┼či adierea c├«mpului de afar─â, nedes┼úelenit..." Dar promisiunea aceasta, a eliber─ârii totale a privirii, a ├«nt├«lnirii acesteia cu necuprinsul, nu se va ├«mplini dec├«t odat─â cu ie┼čirea din perimetrul bucure┼čtean - a┼ča cum vom vedea ├«n a doua parte a c─âr┼úii - c─âtre zonele din afara Capitalei unde personajele din nuvele precum ┼×arpele sau Domni┼čoara Christina aleg s─â se refugieze de rumoarea ora┼čului.
(...)
Anumite episoade din Nunt─â ├«n cer se creeaz─â pe o dialectic─â interior/exterior, pe diferen┼úa dintre spa┼úiul intimit─â┼úii ┼či cel public, care subliniaz─â mereu raportul dintre diferitele st─âri (contradictorii) de con┼čtiin┼ú─â ale personajului-narator. Dinamica aceasta, oscila┼úia ini┼úial─â - dinaintea "oficializ─ârii" leg─âturii celor doi - a lui Mavrodin ├«ntre apartamentul Ilenei ┼či spa┼úiul exterior, al bulevardelor ┼či str─âzilor centrale, semnaleaz─â de fapt dou─â tipuri de st─âri interioare, una a tr─âirii euforice, alta de luciditate ┼či deta┼čare. Un pasaj descriptiv(vi) referitor la interiorul apartamentului din Bulevardul Br─âtianu l─âmure┼čte aceast─â opozi┼úie: "O camer─â mare, lung─â, cu fereastra spre bulevard. Se vedeau bine reclamele luminate ┼či se auzea zvonul surd al tramvaielor. M-am dus repede la fereastr─â - cum fac, de altfel, ├«n orice odaie strein─â ├«n care intru - ┼či am privit ├«n jos. Z─âpada p─ârea mai murdar─â de aci, a┼ča cum se amestecau luminile ┼či farurile automobilelor." Gestul reflex al lui Mavrodin tr─âdeaz─â nevoia de orientare, de a pozi┼úiona aceast─â nou─â adres─â pe care o adaug─â geografiei sale personale ├«n marea configura┼úie a spa┼úiului citadin, semnal├«nd totodat─â modul ├«n care cele dou─â spa┼úii se ├«nt├«lnesc: chiar ┼či aici, pe teritoriul intimit─â┼úii, r─âzbate zgomotul ├«nfundat al ora┼čului modern, al agita┼úiei sale perpetue. Prezen┼úa imaginilor vizuale (reclamele stradale, luminoase, omniprezente ├«n descrierile ora┼čului modern, aflat ├«n permanent─â opozi┼úie cu cel patriarhal, al vechilor str─âzi ┼či alei bucure┼čtene; luminile stradale ┼či farurile automobilelor), a celor auditive (zgomotul tramvaielor) semnaleaz─â aceast─â intruziune for┼úat─â, a lumii exterioare ├«n spa┼úiul privat, tributar─â instal─ârii noii viziuni asupra arhitecturii urbane ┼či transform─ârii accelerate pe care o sufer─â acum peisajul citadin. ├Än Nunt─â ├«n cer Bucure┼čtiul e deopotriv─â cel al bulevardelor, al tramvaielor ┼či automobilelor, al cl─âdirilor cubiste, cu liniile lor geometrice, al cafenelelor boeme din ├Äntoarcerea din Rai sau Huliganii, dar ┼či unul patriarhal, al str─âdu┼úelor ┼či vechilor cartiere, al cl─âdirilor ├«n stil La Belle ├ëpoque ┼či al mahalalelor aproape rurale, unde stilul arhitectural e marcat de eclectismul evident ┼či ast─âzi ├«n unele zone bucure┼čtene. Primul st─â sub semnul ordinii, al ra┼úiunii ┼či lucidit─â┼úii, cel─âlalt e teritoriul tr─âirii eliberate de orice constr├«ngere, al exalt─ârii erotice(vii).
Treptat ├«ns─â, pe m─âsur─â ce rela┼úia celor doi evolueaz─â, spa┼úiul exterior "se contamineaz─â" definitiv, devine o prelungire a teritoriilor intimit─â┼úii care fuseser─â p├«n─â acum apartamentul Ilenei ┼či casa prietenului arhitect ├«n care se petrecuse ├«nt├«lnirea celor doi, ambele st─âp├«nite de vraja Ilenei, de ceea ce Mavrodin nume┼čte "v─âzduhul ei", trec├«nd definitiv sub st─âp├«nirea "clipelor de dulce spaim─â ┼či pierdere de sine".
Arunc├«nd o privire ├«n intimitatea acestor interioare, descoperim c─â, ├«ntocmai cum organizarea spa┼úiului citadin, cu particularit─â┼úile sale, nu e ├«nt├«mpl─âtoare, la fel nici descrierea interioarelor nu e aleatorie - apartamentul Ilenei, amenajat ├«ntr-un stil sobru, auster, aproape masculin e ├«ns─â┼či imaginea proprietarei sale, iar acest am─ânunt nu-i scap─â lui Mavrodin: "Apoi m-am ├«ntors ┼či am cercetat mai bine odaia. O etajer─â neagr─â, cu c─âr┼úi, cele mai multe nem┼úe┼čti. C├«teva covoare scumpe, divanul foarte sobru din lemn vi┼činiu. Pe pere┼úi, mai multe gravuri ┼či desene. M-a impresionat nespus puritatea aproape nefeminin─â a od─âii." Distinc┼úia ┼či simplitatea Ilenei, subliniate obsesiv de-a lungul romanului, se reflect─â asupra interiorului ├«n care locuie┼čte sau, mai bine zis, acesta devine o imagine, ├«n oglind─â, a ├«nf─â┼úi┼č─ârii ei. Fiecare element de arhitectur─â ┼či decor interior corespunde unei tr─âs─âturi suflete┼čti, morale a Ilenei, a c─ârei simplitate aristocratic─â, dublat─â de o puritate aproape "monahal─â" (cum afirm─â Mavrodin la ├«nceput, remarc├«ndu-i linia prelung─â ┼či albea┼úa m├«inilor), de hieratismul ei ┼či de aerul anacronic, ├«n r─âsp─âr cu tot ce ├«nseamn─â moda bucure┼čtean─â a anilor '20, o particularizeaz─â. De neignorat ni se pare asem─ânarea cu o alt─â eroin─â, camilpetrescian─â de aceast─â dat─â, ale c─ârei elegan┼ú─â ┼či simplitate contribuiau de asemenea la alc─âtuirea unui portret feminin idealizat, deloc lipsit de elemente comune cu cel amintit mai sus: doamna T(viii). ├Äntr-un fel, Mavrodin e un Fred Vasilescu suferind de luciditatea hamletian─â, etern fr─âm├«ntat ┼či supus ├«ndoielilor, iar Ileana, o doamn─â T, o victim─â a acestei virilit─â┼úi distructive ┼či autodistructive.
Bucure┼čtiul insular, diseminat, alc─âtuit din puncte de reper izolate care contureaz─â harta r─ât─âcirilor cuplului de ├«ndr─âgosti┼úi, reune┼čte parte din locurile deja familiare cititorului, dar ┼či unele inedite: Cotrocenii, Cetatea universitar─â, Bulevardul Pache Protopopescu, Foi┼čorul de Foc, Oborul, Fabricile Lema├«tre, cartierul din preajma Spitalului Militar. Precizia delimit─ârii spa┼úiale care marca traseul personajelor prin ora┼čul modern e ├«nlocuit─â acum de ample descrieri, imprecise din punct de vedere cartografic, dar mult mai atente la ├«nf─â┼úi┼čarea locurilor care delimiteaz─â parcursul celor doi ├«ndr─âgosti┼úi. Element deloc ├«nt├«mpl─âtor, c─âci descrierea, lapidar─â sau mai am─ânun┼úit─â, tr─âdeaz─â gradul de aten┼úie a personajului fa┼ú─â de peisajul care-l ├«nconjoar─â - observ─â Marc Brosseau, pun├«nd-o ├«n leg─âtur─â cu ritmul ┼či gradul de intensitate a lecturii unui text, pe urmele lui Roland Barthes(ix). Despre peisajul urban al Bucure┼čtiului modern, care sufer─â, a┼ča cum am ar─âtat ├«ntr-un capitol anterior, un proces de reconfigurare, ├«n func┼úie de noile sisteme de semnalizare luminoas─â, de noua infrastructur─â etc., informa┼úiile s├«nt lapidare ┼či ┼úin mai degrab─â de caracterul precis al unor indica┼úii topografice. Pe de alt─â parte, imaginea Bucure┼čtiului patriarhal, al periferiilor sau al vechilor mahalale bucure┼čtene (ce vor deveni spa┼úiul predilect al evenimentelor misterioase din proza scurt─â fantastic─â), e mai greu configurabil─â pe o hart─â, dar plin─â de am─ânunte descriptive f─âr─â precedent ├«n opera literar─â a lui Mircea Eliade: Cotrocenii, spa┼úiu ├«n care cei doi ├«ndr─âgosti┼úi ├«┼či proiecteaz─â fantasmele unor existen┼úe posibile, cartierul nou care se construie┼čte ├«ntre Foi┼čorul de Foc ┼či statuia Pache Protopopescu, ┼či unde cei doi se re├«ntorc mereu urm├«nd un acela┼či indiciu olfactiv, devenit marca locului respectiv (mirosul de omlet─â g─âtit─â cu pricepere de cineva care locuie┼čte pe strada Dimitrie Onciul), cartierul din jurul Spitalului Militar, pentru aerul s─âu de pa┼čnic or─â┼čel provincial, Oborul care le aminte┼čte de nesf├«r┼čita c├«mpie a B─âr─âganului, D├«mbovi┼úa rural─â, marginea Bucure┼čtiului, unde se afl─â Fabricile Lema├«tre, ┼či bariera dincolo de care ├«ncepe nem─ârginirea, cu promisiunea unei libert─â┼úi nelini┼čtitoare. Autoarea acestor trasee bucure┼čtene este ├«ns─â Ileana, ei ├«i apar┼úine precizia uimitoare ├«n descoperirea locurilor unde a supravie┼úuit farmecul vechiului Bucure┼čti (a acelor insule de "melancolie ┼či t─âcere", cum le nume┼čte Eliade, care vor pieri ├«ntr-o zi ├«necate de "fluviul cel mare"): "Ileana era neobosit─â. Iar orientarea ei, f─âr─â gre┼č. De altfel, cuno┼čtea ora┼čul dup─â o sum─â de am─ânunte concrete, pe care fantezia ei le asocia ├«n toate felurile. Anumite cartiere le recuno┼čtea de departe, dup─â un anumit parfum, dup─â vizibilitatea mai mare sau mai mic─â a v─âzduhului." "Am─ânuntele concrete" dup─â care se organizeaz─â spa┼úiul, ca ┼či "orientarea f─âr─â gre┼č" a Ilenei ┼úin ├«ns─â de diferitele tipuri de percep┼úie ┼či de un mod personal de ├«n┼úelegere ┼či raportare la spa┼úiu, ├«n care emo┼úia, afectele joac─â un rol primordial: un ├«ntreg proces sinestezic e declan┼čat, ├«n care se ├«nt├«lnesc sugestii olfactive (mirosul prafului de B─âr─âgan al Oborului, izul de gunoi ars din preajma barierei, al b─âl─âriilor ┼či bozului din preajma Cet─â┼úii universitare, fumul gr─âtarelor, mirosul de must, precum ┼či cel de chimen ┼či bere al restaurantelor de cartier, ├«ndr─âgite de Ileana; o ├«ntreag─â geografie olfactiv─â s-ar putea contura, de altfel, ├«n romanele ┼či proza scurt─â a lui Eliade, exemplele de acest fel fiind un loc comun al textelor sale literare: dac─â Dominic Matei, din Tinere┼úe f─âr─â tinere┼úe, recunoa┼čte strada pe care locuie┼čte "dup─â mirosul de tei", pentru Gavrilescu casa ┼úig─âncilor e asociat─â cu mirosul am─ârui al frunzelor de nuc strivite etc.), vizuale (imaginile toamnei bucure┼čtene, metamorfoza de la "verdele aspru" la "ro┼čul-aprins", imaginea "butoaielor r─âsturnate pe trotuare, cu co┼čurile ┼či l─âzile gem├«nd de fructe", a c─ârnii crude de pe gr─âtarele unor mici gr─âdini de var─â), auditive (zgomotul pa┼čilor pe asfaltul vechi al unor str─âzi, "trist, singuratic"). Imaginea Bucure┼čtiului patriarhal, aproape rural, al str─âdu┼úelor vechi str─âb─âtute rareori de c├«te un automobil sau chiar de trec─âtori, se afl─â la antipodul Bucure┼čtiului vital, haotic, al vitezei, al luminii artificiale ┼či al tramvaielor electrice, iar ├«n romanul Nunt─â ├«n cer dualitatea aceasta e mai pregnant─â dec├«t ├«n orice alt─â oper─â literar─â a lui Eliade. Crisparea ┼či ├«ncremenirea dezolantei ierni sub auspiciile c─âreia ├«ncepe aventura lui Mavrodin cu Ileana se transform─â ├«n senzorialitatea dezl─ân┼úuit─â, exuberant─â, din toamna bucure┼čtean─â a celor doi ├«ndr─âgosti┼úi.
├Äntr-unul dintre capitolele c─âr┼úii sale, Po├ętique de la ville, Piere Sansot propune o analiz─â paralel─â a celor dou─â unit─â┼úi spa┼úiale care s├«nt bulevardul ┼či strada, semnal├«nd modurile diferite ├«n care acestea organizeaz─â spa┼úiul, determin├«nd totodat─â atitudinea ┼či tendin┼úele comportamentale ale locuitorilor ora┼čului: dac─â bulevardul impune o atitudine determinat─â, conferind conduitei umane un anumit grad de teatralitate, de emfaz─â (nu ├«nt├«mpl─âtor - subliniaz─â Sansot -, ├«n Grea┼úa lui Sartre oamenii se ├«nt├«lnesc ┼či se salut─â ├«ntotdeauna pe unul dintre bulevardele ora┼čului), strada este spa┼úiul unde uniformizarea, ordinea impus─â, ├«n mod artificial, de bulevard dispare, iar omul ├«┼či rec├«┼čtig─â libertatea(x). ├Än plus, ├«n vreme ce bulevardul acutizeaz─â sentimentul solitudinii nocturne sau al anxiet─â┼úii resim┼úite la asfin┼úit, sporind nelini┼čtile trec─âtorului, strada, cu gradul s─âu crescut de familiaritate, are un efect terapeutic asupra con┼čtiin┼úei tulburate ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, ├«i stimuleaz─â imagina┼úia permi┼ú├«ndu-i s─â se manifeste creativ: "Dans la rue, puisque le regard ne peut se perdre ├á l'infini, le promeneur se trouve incit├ę ├á d├ęcouvrir progressivement, sans h├óte, avec curiosit├ę, un fragment d'espace impr├ęvisible et vari├ę"(xi). Pe de alt─â parte, strada favorizeaz─â apari┼úia emo┼úiei pentru c─â este un spa┼úiu al mi┼čc─ârii, care garanteaz─â mobilitatea trec─âtorului, dar ┼či o privire ├«n perspectiv─â(xii), care deschid, chiar ┼či ├«n peisajul urban, posibilitatea acelui "departe" inefabil, ambiguu, ce provoac─â imagina┼úia fiin┼úei ┼či anuleaz─â dimensiunea ra┼úionalit─â┼úii.
Caracterul surprinz─âtor, imprevizibil ┼či varietatea s├«nt ┼či ceea ce caut─â Leana ┼či Mavrodin: odat─â idila lor ├«nceput─â, ei schimb─â decorul steril al bulevardului, dominat de lumina "crispant─â" a becurilor stradale, cu tabloul vivant al unui Bucure┼čti idilic, plin de culoare. Transformarea spa┼úiului, trecerea de la liniile clare, de la geometria marilor bulevarde la ├«nc├«lceala str─âdu┼úelor izolate, labirintice, ├«n c─âutarea surprizei ┼či a ineditului, a spa┼úiilor deja familiare sau, dimpotriv─â, necunoscute(xiii) ("am├«ndoi iubeam secretele ora┼čului" - spune Mavrodin undeva), semnaleaz─â o schimbare ├«n con┼čtiin┼úa personajelor, care, a┼ča cum am v─âzut, echivaleaz─â cu abandonul de sine ┼či cufundarea ├«ntr-o stare privilegiat─â, cea de ├«ndr─âgostit. "Traseul neregulat ┼či imprevizibil" al str─âzii reflect─â, prin urmare, starea interioar─â a personajelor, haosul l─âuntric pe care ├«l presupune ipostaza de ├«ndr─âgostit ┼či care z─âd─ârnice┼čte orice proiect intelectual, a┼ča cum se teme Mavrodin; dar el presupune totodat─â o mare libertate interioar─â, ├«nso┼úit─â de o dezl─ân┼úuire senzorial─â ┼či imaginativ─â rezervat─â numai privilegia┼úilor tr─âitori ai unei pove┼čti de iubire, dar ┼či "pu┼úinilor bucure┼čteni care-┼či cunosc ┼či iubesc ora┼čul", cu o sintagm─â prin care naratorul se autodefine┼čte.

(fragment din volumul Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, ├«n curs de apari┼úie la Editura Humanitas)

________
i Paul Cernat, "Schimbarea la fa┼ú─â a prozei lui Mircea Eliade", ├«n Nunt─â ├«n cer. Uniforme de general. La umbra unui crin..., Editura Litera Interna┼úional, Bucure┼čti, 2009, p. 27.
ii ├Än faimosul s─âu articol, "Introduction a une critique de la g├ęographie urbaine" (publicat ├«n Les l├Ęvres nues nr. 6, Bruxelles, 1955), Debord define┼čte psihogeografia astfel: "La psychog├ęographie se proposerait l'├ętude des lois exactes, et des effets pr├ęcis du milieu g├ęographique, consciemment am├ęnag├ę ou non, agissant directement sur le comportement affectif des individus."
iii "Citirea unei h─âr┼úi presupune o deliberat─â abandonare a modurilor obi┼čnuite de a vedea ora┼čul", sus┼úine Bulson ├«n Novels, Maps, Modernity, 1850-2000, Routledge, New York, 2007, p. 120 (Walter Benjamin ├«n Berlin Chronicle, p. 596).
iv Julien Gracq, La Forme d'une ville, Jos├ę Corti, Paris, 2010, p. 26.
v Din plimb─ârile organizate la periferia Nantes-ului, naratorul din La Forme d'une ville a lui Julien Gracq ├«┼či aminte┼čte mai cu seam─â sentimentul de abandon, de melancolie inoculat de drumurile lipsite de repere pe care le presupun aceste "zone de margine", acolo unde ora┼čul se dizolv─â, se tope┼čte ├«n rural - remarc─â Muriel Rosemberg ("Relation paysagere et paysage de lisieres dans La forme d'une ville de Julien Gracq", ├«n Essays in French and Cultural Studies, nr. 47, 2010, p. 7). ├Äntr-o imagine foarte sugestiv─â, a ora┼čului care se dizolv─â treptat, asemenea zah─ârului ├«n ap─â, f─âr─â s─â putem preciza vreodat─â punctul ├«n care acesta se termin─â de fapt, Gracq surprinde ├«ns─â┼či esen┼úa spa┼úiilor de grani┼ú─â: imprecizabile, ├«n┼čel─âtoare, f─âr─â repere clare, acestea nelini┼čtesc ┼či stimuleaz─â, am─âgesc cu promisiunea dep─ârt─ârilor ┼či inoculeaz─â o stare de angoas─â, totodat─â (La Forme d'une ville, ed. cit., p. 49).
vi De altfel, prezen┼úa unei ferestre indic─â aproape ├«ntotdeauna - observ─â P. Hamon - debutul unui pasaj descriptiv, aceasta juc├«nd rolul unui obiect discriminator, al unui punct intermediar ├«ntre un afar─â ┼či un ├«n─âuntru (P. Hamon, Du descriptif, Hachette, Paris, 1993, p. 209).
vii "Le boulevard illustre la parfaite ordonnance du collectif qui contraste avec la libert├ę de la rue o├╣ chacun peint sa maison et la transforme, selon le d├ęsordre de son imagination" (Pierre Sansot, Po├ętique de la ville, Petite Bibliotheque Payot, Paris, 2004, p. 287).
viii Simona Sora realizeaz─â o analiz─â ├«n paralel a portretelor celor dou─â personaje feminine principale din romanul Patul lui Procust - Emilia ┼či doamna T - raport├«ndu-le la interioarele locuite de cele dou─â: "Moda ├«ns─â, cel pu┼úin ├«n cazul doamnei T, este secundar─â. "Interiorul" ├«n care ea tr─âie┼čte - ├«n plin─â mod─â cubist─â (pe care o promoveaz─â ca designer al altor vremi) - este unul artist-organic de o simplitate nec─âutat─â (...)". Pe de alt─â parte, "Corpul Emiliei se adapteaz─â perfect acestui interior artificial, contraf─âcut, exprim├«nd lipsa de gust ┼či autenticitate (...)" (Reg─âsirea intimit─â┼úii. Corpul ├«n proza rom├óneasc─â interbelic─â ┼či postdecembrist─â, Editura Cartea Rom├óneasc─â, Bucure┼čti, 2008, pp. 114-115).
ix Des Romans-g├ęographes. Essai, L'Harmattan, Paris, 1996, p. 146.
x Marc Brosseau remarc─â faptul c─â, ├«n Manhattan Transfer, personajele s├«nt mereu urm─ârite de zgomotele continue ale traficului, ale vie┼úii stradale a ora┼čului modern, care-┼či face mereu sim┼úit─â prezen┼úa, chiar ┼či ├«n intimitatea caselor (Des Romans-g├ęographes, ed. cit., p. 150).
xi Pierre Sansot, Po├ętique de la ville, ed. cit., p. 292.
xii Muriel Rosemberg, "Relation paysag├Ęre et paysage de lisi├Ęres dans La Forme d'une ville de Julien Gracq", ed. cit., p. 4.
xiii ├Än La Forme d'une ville - spune Muriel Rosemberg ├«n studiul s─âu -, inima ora┼čului reprezint─â un obiect al fascina┼úiei, e asemenea p├«nzei unui tablou incomplet, format din insule cunoscute ┼či spa┼úii albe, iar explorarea ora┼čului nu este continu─â, ci implic─â anumite polariz─âri (idem, p. 6).

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.