Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť

Andreea R─éSUCEANU
28 noiembrie 2013
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate ├«n reviste precum: Via┼úa Rom├óneasc─â, Rom├ónia literar─â, Observator cultural, Bucure┼čtiul cultural, Idei ├«n dialog, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba englez─â ┼či prefe┼úe. Prima ei carte, Cele dou─â M├«ntulese (Editura Vremea, 2009), este o incursiune ├«n istoria str─âzii M├«ntuleasa, bazat─â pe documente de epoc─â, ├«n ├«ncercarea de a descoperi sursele mitologiei bucure┼čtene valorificate ├«n fic┼úiune de Mircea Eliade. A fost nominalizat─â la premiile Rom├óniei literare, ale Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia ┼či la Marile Premii Prometheus, sec┼úiunea Opera Prima. Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").

Organizarea topografic─â din Nunt─â ├«n cer difer─â (...) de cele din ├Äntoarcerea din Rai ┼či Huliganii (poate mai pu┼úin ├«n traseul r─ât─âcirii singuratice a lui Mavrodin dinaintea primei ├«nt├«lniri cu Ileana). O dez-organizare, mai bine zis, spa┼úial─â, pentru c─â Bucure┼čtiul r─ât─âcirilor celor doi se cl─âde┼čte pe indicarea unor locuri diverse, neconstituind un traseu propriu-zis, ci men┼úionate fiind ├«ntr-un moment de rememorare, nostalgic─â, deci inexact─â, a lui Mavrodin: Cotrocenii, cartierul dintre Foi┼čorul de Foc ┼či Pia┼úa Pache Protopopescu, cel din preajma Spitalului Militar, Oborul, malul D├«mbovi┼úei, Cetatea studen┼úeasc─â (zona Facult─â┼úii de Drept de ast─âzi), Fabricile Lema├«tre (ast─âzi, Timpuri Noi) ┼či barier─â, toate s├«nt zone unde se plimb─â cei doi ├«ndr─âgosti┼úi (o hart─â care s─â cuprind─â toate aceste locuri ar echivala cu o reproducere aproape total─â a planului Bucure┼čtiului interbelic, ele se afl─â risipite pe ├«ntreaga sa suprafa┼ú─â). Pulverizarea aceasta topografic─â e, de fapt, echivalentul st─ârii pe care o descrie mai devreme Mavrodin ┼či care vine ├«n siajul ideilor eliade┼čti din eseistic─â, dar ┼či din romanele proiectatei trilogii genera┼úioniste, discutate ├«n capitolele precedente - stare de degringolad─â sufleteasc─â, toxic─â pentru activitatea intelectual─â, dragostea ├«l confisc─â pe b─ârbat vie┼úii spirituale ┼či intelectuale: "Prezen┼úa aceea, de care m─â temusem at├«t, pe care o ┼čtiam macerat─â ca piatra iadului, prezen┼úa femeii iubite - care este, pentru orice b─ârbat, demonie, dezagregare, risipire - am sim┼úit-o, de ast─â dat─â, ca o ├«mplinire ├«ngereasc─â a fiin┼úei mele" (s.m.). De altfel, multiple sintagme ale dispers─ârii, ale dezagreg─ârii suflete┼čti s├«nt prezente ├«n text: starea de ├«ndr─âgostit declan┼čeaz─â ├«n Mavrodin clipe de "dulce spaim─â ┼či pierdere de sine", iar ├«ncercarea lui de a o explicita, de a o preciza are drept rezultat poate una dintre cele mai frumoase defini┼úii ale st─ârii de euforie nel─âmurit─â, de beatitudine inexplicabil─â care o ├«nso┼úe┼čte - "simt c─â m─â r─ât─âcesc, ├«mi dau seama c─â spun foarte prost o sum─â de lucruri pe care le v─âd ┼či le ┼čtiu totu┼či cu precizie." R─ât─âcirea, pierderea de sine, ├«ncercarea de reg─âsire, de refugiere ├«n singur─âtate, de rec─âp─âtare a st─ârii de luciditate s├«nt - toate - semnalmentele, simptomele ce ├«nso┼úesc treptata disolu┼úie sufleteasc─â a personajului, dar odat─â dep─â┼čit─â teama de aceast─â abandonare de sine, lumea ├«ntreag─â, ora┼čul cu bulevardele, str─âzile ┼či col┼úurile sale r─âmase necunoscute se vor contamina de beatitudinea pe care o declan┼čeaz─â ├«n cei doi noul sentiment care ├«i acapareaz─â.
Dezordinea topografic─â reflect─â prin urmare degringolada l─âuntric─â, semnul unei dezintegr─âri interioare pe care o presupune de fapt starea de ├«ndr─âgostire. Nu de pu┼úine ori s-a observat c─â Bucure┼čtiul din Nunt─â ├«n cer e de o nostalgie sf├«┼čietoare, Paul Cernat spune chiar c─â ├«n acest roman Eliade "descoper─â Bucure┼čtiul ┼či se ├«ndr─âgoste┼čte cu adev─ârat de farmecul lui."(i) Faptul c─â imaginea ora┼čului se creeaz─â fragmentar, din locuri ┼či puncte de reper men┼úionate aleatoriu, c─â plimb─ârile celor doi nu se concretizeaz─â niciodat─â ├«n itinerarii propriu-zise, precise, ┼úine de psihogeografie mai degrab─â dec├«t de o geografie precis─â. Ac┼úiunea de deplasare haotic─â, neorganizat─â ┼či f─âr─â finalitate dinainte stabilit─â, ├«n unicul scop al desf─ât─ârii vizuale, sonore, olfactive (cei doi se bucur─â la vederea culorilor toamnei, la zgomotul propriilor pa┼či pe asfaltul vechi al unor str─âzi, iar Ileana revine mereu pe strada Dimitrie Onciul, la o anumit─â or─â, pentru a sim┼úi mirosul unei omlete bine preg─âtite) este cea pe care o rezuma ┼či pentru care pleda Guy Debord ├«n articolele sale(ii): d├ęrive. H─âr┼úile psihogeografice pe care le propune Debord presupun o reinterpretare a spa┼úiului, care nu mai este reprezentat ├«n totalitatea lui, ci diseminat: ├«n celebra The Naked City, un plan al Parisului este "spart" ┼či s├«nt extrase din el nou─âsprezece locuri (printre care Les Halles, Gare de Lyon, Panteonul etc.), legate printr-un sistem de s─âge┼úi care creeaz─â o continuitate, o conexiune ├«ntre ele, dar altfel dec├«t ├«ntr-un plan sau o hart─â propriu-zis─â a ora┼čului. Mesajul lui Debord se leag─â de ceea ce Walter Benjamin(iii) numea "arta citirii h─âr┼úilor stradale", de nevoia de a aborda spa┼úiul ├«ntr-o manier─â diferit─â, neconven┼úional─â, personal─â, care s─â implice percep┼úia, propriile emo┼úii, propria afectivitate. Aceasta presupune c├«teva elemente specifice, printre care c─âutarea acelor locuri nevizitate ┼či necunoscute mai ├«nainte, abandonarea modului familiar de a privi ora┼čul. Dac─â harta nu ├«l face pe c─âl─âtor s─â se r─ât─âceasc─â ┼či dac─â elucideaz─â enigmele spa┼úiului, neav├«nd un efect de defamiliarizare, atunci rolul s─âu e ratat, ca ┼či activitatea de interpretare a cititorului s─âu - mai spune Bulson. Cu alte cuvinte, harta ar trebui s─â ├«ncurajeze o privire diferit─â asupra spa┼úiului, s─â-i reveleze o nou─â dimensiune.
Treptat, pe m─âsur─â ce povestea de dragoste a protagoni┼čtilor cap─ât─â o nou─â dimensiune, imaginea unui Bucure┼čti insular (de altfel, ├«nsu┼či naratorul vorbe┼čte despre "insulele de melancolie ┼či t─âcere" ale vechilor cartiere) se contureaz─â dincolo de organizarea geometric─â a marilor bulevarde din centrul ora┼čului, iar "vechiul" Bucure┼čti - sau Bucure┼čtiul "secret" - cre┼čte ca o insul─â ├«n interiorul metropolei moderne, unde singurul parfum care adie este "parfumul necunoscut, insolit, al modernit─â┼úii"(iv). Periplul acestora prin Bucure┼čtiul autumnal echivaleaz─â cu o abandonare a oric─âror repere concrete, care ar putea avea ca scop orientarea, cu o inten┼úie m─ârturisit─â de a descoperi ora┼čul altfel, ├«n totalitatea sa, cu locurile r─âmase p├«n─â acum necunoscute, de a umple spa┼úiile albe de pe harta acestuia: "Plecam aproape de apusul soarelui, c─âut├«nd str─âzi ├«nc─â nestr─âb─âtute de noi, oprindu-ne mult ├«n fa┼úa anumitor case, descoperind mahalale noi, cartiere crescute peste noapte, reg─âsind col┼úuri preferate, mici gr─âdini publice uitate de Dumnezeu sau alei singuratice, cu trandafiri ag─â┼ú─âtori ┼či zorele" (s.m.); "am├«ndoi iubeam secretele ora┼čului", m─ârturise┼čte ├«n alt─â parte Mavrodin.
Dac─â marile bulevarde, cu "modernitatea" lor ┼úin de cerebral, de ra┼úional ┼či obiectiv, str─âdu┼úele ├«nv─âlm─â┼čite, ├«n general periferice sau dezvolt├«ndu-se surprinz─âtor, ├«nd─âr─âtul marilor bulevarde ┼či ap─ârate de ele, ┼úin la r├«ndul lor de marginile con┼čtiin┼úei, de periferia ei - pentru a se elibera de starea de confuzie ├«n care ├«l arunc─â cea dint├«i ├«nt├«lnire cu Ileana, Mavrodin alearg─â afar─â, pe bulevard: "Voiam s─â ajung c├«t mai repede ├«n strad─â, s─â r─âm├«n singur, s─â-mi pot da seama ce s-a-nt├«mplat (...) s─â-mi recap─ât luciditatea." Pe de alt─â parte, bariera aflat─â dincolo de Fabricile Lema├«tre ├«i "am─âge┼čte" pe am├«ndoi cu promisiunea unui no man's land eliberator, stimulativ pentru imagina┼úie(v), c─âci aduce cu sine iluzia nedetermin─ârii, a nem─ârginirii, precum ┼či a libert─â┼úii necondi┼úionate, care promite dizolvarea oric─âror constr├«ngeri: "c├«nd ne apropiam de Fabricile Lema├«tre, bariera ne am─âgea pe am├«ndoi cu mirosul de gunoi ars, ├«n care r─âzb─âtea totu┼či adierea c├«mpului de afar─â, nedes┼úelenit..." Dar promisiunea aceasta, a eliber─ârii totale a privirii, a ├«nt├«lnirii acesteia cu necuprinsul, nu se va ├«mplini dec├«t odat─â cu ie┼čirea din perimetrul bucure┼čtean - a┼ča cum vom vedea ├«n a doua parte a c─âr┼úii - c─âtre zonele din afara Capitalei unde personajele din nuvele precum ┼×arpele sau Domni┼čoara Christina aleg s─â se refugieze de rumoarea ora┼čului.
(...)
Anumite episoade din Nunt─â ├«n cer se creeaz─â pe o dialectic─â interior/exterior, pe diferen┼úa dintre spa┼úiul intimit─â┼úii ┼či cel public, care subliniaz─â mereu raportul dintre diferitele st─âri (contradictorii) de con┼čtiin┼ú─â ale personajului-narator. Dinamica aceasta, oscila┼úia ini┼úial─â - dinaintea "oficializ─ârii" leg─âturii celor doi - a lui Mavrodin ├«ntre apartamentul Ilenei ┼či spa┼úiul exterior, al bulevardelor ┼či str─âzilor centrale, semnaleaz─â de fapt dou─â tipuri de st─âri interioare, una a tr─âirii euforice, alta de luciditate ┼či deta┼čare. Un pasaj descriptiv(vi) referitor la interiorul apartamentului din Bulevardul Br─âtianu l─âmure┼čte aceast─â opozi┼úie: "O camer─â mare, lung─â, cu fereastra spre bulevard. Se vedeau bine reclamele luminate ┼či se auzea zvonul surd al tramvaielor. M-am dus repede la fereastr─â - cum fac, de altfel, ├«n orice odaie strein─â ├«n care intru - ┼či am privit ├«n jos. Z─âpada p─ârea mai murdar─â de aci, a┼ča cum se amestecau luminile ┼či farurile automobilelor." Gestul reflex al lui Mavrodin tr─âdeaz─â nevoia de orientare, de a pozi┼úiona aceast─â nou─â adres─â pe care o adaug─â geografiei sale personale ├«n marea configura┼úie a spa┼úiului citadin, semnal├«nd totodat─â modul ├«n care cele dou─â spa┼úii se ├«nt├«lnesc: chiar ┼či aici, pe teritoriul intimit─â┼úii, r─âzbate zgomotul ├«nfundat al ora┼čului modern, al agita┼úiei sale perpetue. Prezen┼úa imaginilor vizuale (reclamele stradale, luminoase, omniprezente ├«n descrierile ora┼čului modern, aflat ├«n permanent─â opozi┼úie cu cel patriarhal, al vechilor str─âzi ┼či alei bucure┼čtene; luminile stradale ┼či farurile automobilelor), a celor auditive (zgomotul tramvaielor) semnaleaz─â aceast─â intruziune for┼úat─â, a lumii exterioare ├«n spa┼úiul privat, tributar─â instal─ârii noii viziuni asupra arhitecturii urbane ┼či transform─ârii accelerate pe care o sufer─â acum peisajul citadin. ├Än Nunt─â ├«n cer Bucure┼čtiul e deopotriv─â cel al bulevardelor, al tramvaielor ┼či automobilelor, al cl─âdirilor cubiste, cu liniile lor geometrice, al cafenelelor boeme din ├Äntoarcerea din Rai sau Huliganii, dar ┼či unul patriarhal, al str─âdu┼úelor ┼či vechilor cartiere, al cl─âdirilor ├«n stil La Belle ├ëpoque ┼či al mahalalelor aproape rurale, unde stilul arhitectural e marcat de eclectismul evident ┼či ast─âzi ├«n unele zone bucure┼čtene. Primul st─â sub semnul ordinii, al ra┼úiunii ┼či lucidit─â┼úii, cel─âlalt e teritoriul tr─âirii eliberate de orice constr├«ngere, al exalt─ârii erotice(vii).
Treptat ├«ns─â, pe m─âsur─â ce rela┼úia celor doi evolueaz─â, spa┼úiul exterior "se contamineaz─â" definitiv, devine o prelungire a teritoriilor intimit─â┼úii care fuseser─â p├«n─â acum apartamentul Ilenei ┼či casa prietenului arhitect ├«n care se petrecuse ├«nt├«lnirea celor doi, ambele st─âp├«nite de vraja Ilenei, de ceea ce Mavrodin nume┼čte "v─âzduhul ei", trec├«nd definitiv sub st─âp├«nirea "clipelor de dulce spaim─â ┼či pierdere de sine".
Arunc├«nd o privire ├«n intimitatea acestor interioare, descoperim c─â, ├«ntocmai cum organizarea spa┼úiului citadin, cu particularit─â┼úile sale, nu e ├«nt├«mpl─âtoare, la fel nici descrierea interioarelor nu e aleatorie - apartamentul Ilenei, amenajat ├«ntr-un stil sobru, auster, aproape masculin e ├«ns─â┼či imaginea proprietarei sale, iar acest am─ânunt nu-i scap─â lui Mavrodin: "Apoi m-am ├«ntors ┼či am cercetat mai bine odaia. O etajer─â neagr─â, cu c─âr┼úi, cele mai multe nem┼úe┼čti. C├«teva covoare scumpe, divanul foarte sobru din lemn vi┼činiu. Pe pere┼úi, mai multe gravuri ┼či desene. M-a impresionat nespus puritatea aproape nefeminin─â a od─âii." Distinc┼úia ┼či simplitatea Ilenei, subliniate obsesiv de-a lungul romanului, se reflect─â asupra interiorului ├«n care locuie┼čte sau, mai bine zis, acesta devine o imagine, ├«n oglind─â, a ├«nf─â┼úi┼č─ârii ei. Fiecare element de arhitectur─â ┼či decor interior corespunde unei tr─âs─âturi suflete┼čti, morale a Ilenei, a c─ârei simplitate aristocratic─â, dublat─â de o puritate aproape "monahal─â" (cum afirm─â Mavrodin la ├«nceput, remarc├«ndu-i linia prelung─â ┼či albea┼úa m├«inilor), de hieratismul ei ┼či de aerul anacronic, ├«n r─âsp─âr cu tot ce ├«nseamn─â moda bucure┼čtean─â a anilor '20, o particularizeaz─â. De neignorat ni se pare asem─ânarea cu o alt─â eroin─â, camilpetrescian─â de aceast─â dat─â, ale c─ârei elegan┼ú─â ┼či simplitate contribuiau de asemenea la alc─âtuirea unui portret feminin idealizat, deloc lipsit de elemente comune cu cel amintit mai sus: doamna T(viii). ├Äntr-un fel, Mavrodin e un Fred Vasilescu suferind de luciditatea hamletian─â, etern fr─âm├«ntat ┼či supus ├«ndoielilor, iar Ileana, o doamn─â T, o victim─â a acestei virilit─â┼úi distructive ┼či autodistructive.
Bucure┼čtiul insular, diseminat, alc─âtuit din puncte de reper izolate care contureaz─â harta r─ât─âcirilor cuplului de ├«ndr─âgosti┼úi, reune┼čte parte din locurile deja familiare cititorului, dar ┼či unele inedite: Cotrocenii, Cetatea universitar─â, Bulevardul Pache Protopopescu, Foi┼čorul de Foc, Oborul, Fabricile Lema├«tre, cartierul din preajma Spitalului Militar. Precizia delimit─ârii spa┼úiale care marca traseul personajelor prin ora┼čul modern e ├«nlocuit─â acum de ample descrieri, imprecise din punct de vedere cartografic, dar mult mai atente la ├«nf─â┼úi┼čarea locurilor care delimiteaz─â parcursul celor doi ├«ndr─âgosti┼úi. Element deloc ├«nt├«mpl─âtor, c─âci descrierea, lapidar─â sau mai am─ânun┼úit─â, tr─âdeaz─â gradul de aten┼úie a personajului fa┼ú─â de peisajul care-l ├«nconjoar─â - observ─â Marc Brosseau, pun├«nd-o ├«n leg─âtur─â cu ritmul ┼či gradul de intensitate a lecturii unui text, pe urmele lui Roland Barthes(ix). Despre peisajul urban al Bucure┼čtiului modern, care sufer─â, a┼ča cum am ar─âtat ├«ntr-un capitol anterior, un proces de reconfigurare, ├«n func┼úie de noile sisteme de semnalizare luminoas─â, de noua infrastructur─â etc., informa┼úiile s├«nt lapidare ┼či ┼úin mai degrab─â de caracterul precis al unor indica┼úii topografice. Pe de alt─â parte, imaginea Bucure┼čtiului patriarhal, al periferiilor sau al vechilor mahalale bucure┼čtene (ce vor deveni spa┼úiul predilect al evenimentelor misterioase din proza scurt─â fantastic─â), e mai greu configurabil─â pe o hart─â, dar plin─â de am─ânunte descriptive f─âr─â precedent ├«n opera literar─â a lui Mircea Eliade: Cotrocenii, spa┼úiu ├«n care cei doi ├«ndr─âgosti┼úi ├«┼či proiecteaz─â fantasmele unor existen┼úe posibile, cartierul nou care se construie┼čte ├«ntre Foi┼čorul de Foc ┼či statuia Pache Protopopescu, ┼či unde cei doi se re├«ntorc mereu urm├«nd un acela┼či indiciu olfactiv, devenit marca locului respectiv (mirosul de omlet─â g─âtit─â cu pricepere de cineva care locuie┼čte pe strada Dimitrie Onciul), cartierul din jurul Spitalului Militar, pentru aerul s─âu de pa┼čnic or─â┼čel provincial, Oborul care le aminte┼čte de nesf├«r┼čita c├«mpie a B─âr─âganului, D├«mbovi┼úa rural─â, marginea Bucure┼čtiului, unde se afl─â Fabricile Lema├«tre, ┼či bariera dincolo de care ├«ncepe nem─ârginirea, cu promisiunea unei libert─â┼úi nelini┼čtitoare. Autoarea acestor trasee bucure┼čtene este ├«ns─â Ileana, ei ├«i apar┼úine precizia uimitoare ├«n descoperirea locurilor unde a supravie┼úuit farmecul vechiului Bucure┼čti (a acelor insule de "melancolie ┼či t─âcere", cum le nume┼čte Eliade, care vor pieri ├«ntr-o zi ├«necate de "fluviul cel mare"): "Ileana era neobosit─â. Iar orientarea ei, f─âr─â gre┼č. De altfel, cuno┼čtea ora┼čul dup─â o sum─â de am─ânunte concrete, pe care fantezia ei le asocia ├«n toate felurile. Anumite cartiere le recuno┼čtea de departe, dup─â un anumit parfum, dup─â vizibilitatea mai mare sau mai mic─â a v─âzduhului." "Am─ânuntele concrete" dup─â care se organizeaz─â spa┼úiul, ca ┼či "orientarea f─âr─â gre┼č" a Ilenei ┼úin ├«ns─â de diferitele tipuri de percep┼úie ┼či de un mod personal de ├«n┼úelegere ┼či raportare la spa┼úiu, ├«n care emo┼úia, afectele joac─â un rol primordial: un ├«ntreg proces sinestezic e declan┼čat, ├«n care se ├«nt├«lnesc sugestii olfactive (mirosul prafului de B─âr─âgan al Oborului, izul de gunoi ars din preajma barierei, al b─âl─âriilor ┼či bozului din preajma Cet─â┼úii universitare, fumul gr─âtarelor, mirosul de must, precum ┼či cel de chimen ┼či bere al restaurantelor de cartier, ├«ndr─âgite de Ileana; o ├«ntreag─â geografie olfactiv─â s-ar putea contura, de altfel, ├«n romanele ┼či proza scurt─â a lui Eliade, exemplele de acest fel fiind un loc comun al textelor sale literare: dac─â Dominic Matei, din Tinere┼úe f─âr─â tinere┼úe, recunoa┼čte strada pe care locuie┼čte "dup─â mirosul de tei", pentru Gavrilescu casa ┼úig─âncilor e asociat─â cu mirosul am─ârui al frunzelor de nuc strivite etc.), vizuale (imaginile toamnei bucure┼čtene, metamorfoza de la "verdele aspru" la "ro┼čul-aprins", imaginea "butoaielor r─âsturnate pe trotuare, cu co┼čurile ┼či l─âzile gem├«nd de fructe", a c─ârnii crude de pe gr─âtarele unor mici gr─âdini de var─â), auditive (zgomotul pa┼čilor pe asfaltul vechi al unor str─âzi, "trist, singuratic"). Imaginea Bucure┼čtiului patriarhal, aproape rural, al str─âdu┼úelor vechi str─âb─âtute rareori de c├«te un automobil sau chiar de trec─âtori, se afl─â la antipodul Bucure┼čtiului vital, haotic, al vitezei, al luminii artificiale ┼či al tramvaielor electrice, iar ├«n romanul Nunt─â ├«n cer dualitatea aceasta e mai pregnant─â dec├«t ├«n orice alt─â oper─â literar─â a lui Eliade. Crisparea ┼či ├«ncremenirea dezolantei ierni sub auspiciile c─âreia ├«ncepe aventura lui Mavrodin cu Ileana se transform─â ├«n senzorialitatea dezl─ân┼úuit─â, exuberant─â, din toamna bucure┼čtean─â a celor doi ├«ndr─âgosti┼úi.
├Äntr-unul dintre capitolele c─âr┼úii sale, Po├ętique de la ville, Piere Sansot propune o analiz─â paralel─â a celor dou─â unit─â┼úi spa┼úiale care s├«nt bulevardul ┼či strada, semnal├«nd modurile diferite ├«n care acestea organizeaz─â spa┼úiul, determin├«nd totodat─â atitudinea ┼či tendin┼úele comportamentale ale locuitorilor ora┼čului: dac─â bulevardul impune o atitudine determinat─â, conferind conduitei umane un anumit grad de teatralitate, de emfaz─â (nu ├«nt├«mpl─âtor - subliniaz─â Sansot -, ├«n Grea┼úa lui Sartre oamenii se ├«nt├«lnesc ┼či se salut─â ├«ntotdeauna pe unul dintre bulevardele ora┼čului), strada este spa┼úiul unde uniformizarea, ordinea impus─â, ├«n mod artificial, de bulevard dispare, iar omul ├«┼či rec├«┼čtig─â libertatea(x). ├Än plus, ├«n vreme ce bulevardul acutizeaz─â sentimentul solitudinii nocturne sau al anxiet─â┼úii resim┼úite la asfin┼úit, sporind nelini┼čtile trec─âtorului, strada, cu gradul s─âu crescut de familiaritate, are un efect terapeutic asupra con┼čtiin┼úei tulburate ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, ├«i stimuleaz─â imagina┼úia permi┼ú├«ndu-i s─â se manifeste creativ: "Dans la rue, puisque le regard ne peut se perdre ├á l'infini, le promeneur se trouve incit├ę ├á d├ęcouvrir progressivement, sans h├óte, avec curiosit├ę, un fragment d'espace impr├ęvisible et vari├ę"(xi). Pe de alt─â parte, strada favorizeaz─â apari┼úia emo┼úiei pentru c─â este un spa┼úiu al mi┼čc─ârii, care garanteaz─â mobilitatea trec─âtorului, dar ┼či o privire ├«n perspectiv─â(xii), care deschid, chiar ┼či ├«n peisajul urban, posibilitatea acelui "departe" inefabil, ambiguu, ce provoac─â imagina┼úia fiin┼úei ┼či anuleaz─â dimensiunea ra┼úionalit─â┼úii.
Caracterul surprinz─âtor, imprevizibil ┼či varietatea s├«nt ┼či ceea ce caut─â Leana ┼či Mavrodin: odat─â idila lor ├«nceput─â, ei schimb─â decorul steril al bulevardului, dominat de lumina "crispant─â" a becurilor stradale, cu tabloul vivant al unui Bucure┼čti idilic, plin de culoare. Transformarea spa┼úiului, trecerea de la liniile clare, de la geometria marilor bulevarde la ├«nc├«lceala str─âdu┼úelor izolate, labirintice, ├«n c─âutarea surprizei ┼či a ineditului, a spa┼úiilor deja familiare sau, dimpotriv─â, necunoscute(xiii) ("am├«ndoi iubeam secretele ora┼čului" - spune Mavrodin undeva), semnaleaz─â o schimbare ├«n con┼čtiin┼úa personajelor, care, a┼ča cum am v─âzut, echivaleaz─â cu abandonul de sine ┼či cufundarea ├«ntr-o stare privilegiat─â, cea de ├«ndr─âgostit. "Traseul neregulat ┼či imprevizibil" al str─âzii reflect─â, prin urmare, starea interioar─â a personajelor, haosul l─âuntric pe care ├«l presupune ipostaza de ├«ndr─âgostit ┼či care z─âd─ârnice┼čte orice proiect intelectual, a┼ča cum se teme Mavrodin; dar el presupune totodat─â o mare libertate interioar─â, ├«nso┼úit─â de o dezl─ân┼úuire senzorial─â ┼či imaginativ─â rezervat─â numai privilegia┼úilor tr─âitori ai unei pove┼čti de iubire, dar ┼či "pu┼úinilor bucure┼čteni care-┼či cunosc ┼či iubesc ora┼čul", cu o sintagm─â prin care naratorul se autodefine┼čte.

(fragment din volumul Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, ├«n curs de apari┼úie la Editura Humanitas)

________
i Paul Cernat, "Schimbarea la fa┼ú─â a prozei lui Mircea Eliade", ├«n Nunt─â ├«n cer. Uniforme de general. La umbra unui crin..., Editura Litera Interna┼úional, Bucure┼čti, 2009, p. 27.
ii ├Än faimosul s─âu articol, "Introduction a une critique de la g├ęographie urbaine" (publicat ├«n Les l├Ęvres nues nr. 6, Bruxelles, 1955), Debord define┼čte psihogeografia astfel: "La psychog├ęographie se proposerait l'├ętude des lois exactes, et des effets pr├ęcis du milieu g├ęographique, consciemment am├ęnag├ę ou non, agissant directement sur le comportement affectif des individus."
iii "Citirea unei h─âr┼úi presupune o deliberat─â abandonare a modurilor obi┼čnuite de a vedea ora┼čul", sus┼úine Bulson ├«n Novels, Maps, Modernity, 1850-2000, Routledge, New York, 2007, p. 120 (Walter Benjamin ├«n Berlin Chronicle, p. 596).
iv Julien Gracq, La Forme d'une ville, Jos├ę Corti, Paris, 2010, p. 26.
v Din plimb─ârile organizate la periferia Nantes-ului, naratorul din La Forme d'une ville a lui Julien Gracq ├«┼či aminte┼čte mai cu seam─â sentimentul de abandon, de melancolie inoculat de drumurile lipsite de repere pe care le presupun aceste "zone de margine", acolo unde ora┼čul se dizolv─â, se tope┼čte ├«n rural - remarc─â Muriel Rosemberg ("Relation paysagere et paysage de lisieres dans La forme d'une ville de Julien Gracq", ├«n Essays in French and Cultural Studies, nr. 47, 2010, p. 7). ├Äntr-o imagine foarte sugestiv─â, a ora┼čului care se dizolv─â treptat, asemenea zah─ârului ├«n ap─â, f─âr─â s─â putem preciza vreodat─â punctul ├«n care acesta se termin─â de fapt, Gracq surprinde ├«ns─â┼či esen┼úa spa┼úiilor de grani┼ú─â: imprecizabile, ├«n┼čel─âtoare, f─âr─â repere clare, acestea nelini┼čtesc ┼či stimuleaz─â, am─âgesc cu promisiunea dep─ârt─ârilor ┼či inoculeaz─â o stare de angoas─â, totodat─â (La Forme d'une ville, ed. cit., p. 49).
vi De altfel, prezen┼úa unei ferestre indic─â aproape ├«ntotdeauna - observ─â P. Hamon - debutul unui pasaj descriptiv, aceasta juc├«nd rolul unui obiect discriminator, al unui punct intermediar ├«ntre un afar─â ┼či un ├«n─âuntru (P. Hamon, Du descriptif, Hachette, Paris, 1993, p. 209).
vii "Le boulevard illustre la parfaite ordonnance du collectif qui contraste avec la libert├ę de la rue o├╣ chacun peint sa maison et la transforme, selon le d├ęsordre de son imagination" (Pierre Sansot, Po├ętique de la ville, Petite Bibliotheque Payot, Paris, 2004, p. 287).
viii Simona Sora realizeaz─â o analiz─â ├«n paralel a portretelor celor dou─â personaje feminine principale din romanul Patul lui Procust - Emilia ┼či doamna T - raport├«ndu-le la interioarele locuite de cele dou─â: "Moda ├«ns─â, cel pu┼úin ├«n cazul doamnei T, este secundar─â. "Interiorul" ├«n care ea tr─âie┼čte - ├«n plin─â mod─â cubist─â (pe care o promoveaz─â ca designer al altor vremi) - este unul artist-organic de o simplitate nec─âutat─â (...)". Pe de alt─â parte, "Corpul Emiliei se adapteaz─â perfect acestui interior artificial, contraf─âcut, exprim├«nd lipsa de gust ┼či autenticitate (...)" (Reg─âsirea intimit─â┼úii. Corpul ├«n proza rom├óneasc─â interbelic─â ┼či postdecembrist─â, Editura Cartea Rom├óneasc─â, Bucure┼čti, 2008, pp. 114-115).
ix Des Romans-g├ęographes. Essai, L'Harmattan, Paris, 1996, p. 146.
x Marc Brosseau remarc─â faptul c─â, ├«n Manhattan Transfer, personajele s├«nt mereu urm─ârite de zgomotele continue ale traficului, ale vie┼úii stradale a ora┼čului modern, care-┼či face mereu sim┼úit─â prezen┼úa, chiar ┼či ├«n intimitatea caselor (Des Romans-g├ęographes, ed. cit., p. 150).
xi Pierre Sansot, Po├ętique de la ville, ed. cit., p. 292.
xii Muriel Rosemberg, "Relation paysag├Ęre et paysage de lisi├Ęres dans La Forme d'une ville de Julien Gracq", ed. cit., p. 4.
xiii ├Än La Forme d'une ville - spune Muriel Rosemberg ├«n studiul s─âu -, inima ora┼čului reprezint─â un obiect al fascina┼úiei, e asemenea p├«nzei unui tablou incomplet, format din insule cunoscute ┼či spa┼úii albe, iar explorarea ora┼čului nu este continu─â, ci implic─â anumite polariz─âri (idem, p. 6).

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.