Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â

Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg

Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.

Un nemuritor contestat

Academia francez─â, institu┼úie dat├«nd din secolul al XVII-lea, la originea a nu pu┼úine dorin┼úe, invidii ┼či fantasme, este ├«ntr-at├«t de popularizat─â ca demodat─â, dep─â┼čit─â ┼či ├«ndep─ârtat─â de preocup─ârile actuale, ├«nc├«t aproape orice nou─â alegere seam─ân─â a ironie: dac─â e vorba de un creator original ┼či nonconformist (cazul Ionesco), prin contrast cu profilul conservator al institu┼úiei; dac─â noul ales este el ├«nsu┼či un conservator, a┼ča cum e descris ├«ndeob┼čte Alain Finkielkraut, ironia e involuntar─â ┼či ilustreaz─â tenta┼úia de autoperpetuare, confirm├«nd proasta opinie despre venerabila institu┼úie, real─â sau simulat─â dup─â principiul fabulei cu strugurii acri.
Cu toate acestea, alegerea lui nu a fost deloc o formalitate. ├Änainte de organizarea scrutinului, mai mul┼úi academicieni au l─âsat s─â circule ideea c─â, dac─â Finkielkraut va fi ales, odat─â cu el va intra sub cupola Academiei ideologia extremei drepte reprezentate ├«n Fran┼úa de Frontul na┼úional, FN, "de┼úinut" de patru decenii de familia Le Pen. Pozi┼úie comb─âtut─â energic ┼či ├«n stilul radical care ├«l caracterizeaz─â de criticul de art─â Jean Clair, academician din 2008, pentru care asemenea declara┼úii pun sub semnul ├«ndoielii s─ân─âtatea mintal─â a autorilor. Jean d'Ormesson, figur─â charismatic─â a vie┼úii literare, a comis cu bun─â ┼čtiin┼ú─â un gest interzis de regulament, anun┼ú├«nd ├«n ajunul scrutinului c─â, dac─â Alain Finkielkraut nu este ales, el nu va mai c─âlca pragul Academiei. Alegerea a avut loc ├«nc─â din primul tur de scrutin cu 16 voturi pentru din 28 - alte 8 buletine de vot au fost barate ├«n semn de respingere f─âr─â apel. Alt─â ironie, Alain Finkielkraut, fiul unui supravie┼úuitor de la Auschwitz, va trebui s─â pronun┼úe elogiul predecesorului s─âu pe acela┼či fotoliu cu num─ârul 21, scriitorul F├ęlicien Marceau, belgian exilat ├«n Fran┼úa, care ├«n ┼úara de origine a fost condamnat ├«n contumacie la 15 ani de munc─â for┼úat─â pentru colabora┼úionism ├«n timpul ocupa┼úiei naziste.
Alain Finkielkraut, naturalizat francez la v├«rsta de 1 an, reprezint─â el ├«nsu┼či succesul a ceea ce a constituit, timp de mai multe decenii, unul din miturile Republicii franceze: asimilarea str─âinilor. Ast─âzi, el se vede calificat drept reac┼úionar tocmai pentru c─â, ├«n lu─ârile sale de pozi┼úie - c─âr┼úi, articole, dezbateri publice, emisiuni de radio ┼či televiziune - deconstruie┼čte, pies─â cu pies─â, acest mit. Tezele lui iau ├«n r─âsp─âr toat─â ideologia - atribuit─â ├«n general st├«ngii ┼či adjudecat─â de st├«nga - ce se reclam─â de la un tip de umanism generos ┼či idealist, dar inadaptat la realit─â┼úile recente. Demonstra┼úia este focalizat─â pe efectele negative ale imigra┼úiei ┼či pe rateurile sistemului de integrare. Distrugerile provocate de acestea ├«n ┼úesutul social ┼či, ├«n general, ├«n cultur─â, ┼či evolu┼úia c─âtre o alienare progresiv─â pot fi ├«mpiedicate doar prin reabilitarea ┼či cultivarea identit─â┼úii na┼úionale. Alain Finkielkraut are dreptate c├«nd declar─â, imediat dup─â cunoa┼čterea rezultatului votului de la Academie: "Acum cincizeci-┼čaizeci de ani unele cercuri ale Academiei s-ar fi ofuscat ├«mpotriva fiului unui evreu polonez cu un asemenea nume imposibil (ÔÇ×avec un nom ├á coucher dehorsÔÇť). Ast─âzi mi se repro┼čeaz─â chiar identitatea na┼úional─â. Timpurile s-au schimbat, dar, ce vre┼úi, prostia n-are moarte."
Academia nu a gre┼čit primindu-l pe Alain Finkielkraut. Unificarea ┼či perfec┼úionarea limbii au fost - ┼či au r─âmas - obiectivul dint├«i al institu┼úiei. Dotat─â cu reguli simple ┼či clare, limba francez─â urma s─â devin─â, dup─â modelul latinei, un instrument la ├«ndem├«na tuturor, ├«n interiorul ┼ú─ârii ┼či ├«n afara ei, capabil s─â exprime cuceririle ┼čtiin┼úelor ┼či artelor. Acest instrument de excelen┼ú─â avea de la ├«nceput imprimat─â voca┼úia de vehicul al universalului. E drept c─â, timp de mai multe secole, "universal" a fost perceput drept sinonim cu "francez". Alain Finkielkraut depl├«nge tocmai pierderea acestei sinonimii. Erudit ┼či subtil, bun dialectician mi┼čc├«ndu-se cu agilitate printre idei, exprim├«ndu-se, at├«t oral c├«t ┼či ├«n scris, ├«ntr-o francez─â care actualizeaz─â marea tradi┼úie retoric─â a secolelor trecute, el pledeaz─â pentru restaurarea a ceea ce este sau ce mai poate fi ast─âzi francez, sacrific├«nd cu bun─â ┼čtiin┼ú─â universalul, mai precis - accep┼úia lui actual─â degradat─â.

Identitatea francez─â ├«ntre dou─â apocalipse: hipermodernitatea ┼či imigra┼úia

Actul de ├«nfiin┼úare a Academiei franceze din 1635 recunoa┼čte pentru prima dat─â c─â "dezbaterile unei adun─âri de oameni cultiva┼úi (transpunerea aproximativ─â a cuv├«ntului folosit ├«n epoc─â lettr├ęs) poate juca un rol eminent ├«n devenirea societ─â┼úii ┼či a na┼úiunii." Nu e exagerat s─â vedem ├«n aceast─â formulare codificarea uneia din particularit─â┼úile culturii franceze, ┼či anume rolul de prim-plan atribuit intelectualilor ┼či litera┼úilor. Ea concentraz─â nu mai pu┼úin ┼či codul genetic al filozofiei franceze axat─â preponderent pe reflec┼úia focalizat─â pe individ, ├«n raport cu istoria ┼či societatea - Alain Finkielkraut este un exemplu.
D├ęfaite de la pens├ęe, Gallimard, 1987, ├«ncepe marele rechizitoriu al dec─âderii culturii franceze amenin┼úate de cultura de mas─â, de cultul tinere┼úii (jeunisme), de multiculturalism, de pierderea treptat─â a importan┼úei culturii scrise ├«n fa┼úa potopului de insignifian┼ú─â rev─ârsat asupra lumii prin intermediul imaginii. "Videosfera" a ├«nlocuit scrisul iar relativismul, asemenea unui t─âvalug, face imposibil─â ierarhia de valori. Intr─âm ├«ntr-o epoc─â ├«n care "un clip ┼úine loc de Shakespeare" iar "un foileton ├«l ├«nlocuie┼čte pe Homer". Cu fiecare carte publicat─â, Alain Finkielkraut compune o lamenta┼úie antimodern─â. Contrar lui Michel Serres, mult mai v├«rstnicul s─âu coleg de Academie, adept entuziast al noilor tehnologii, capabile ├«n viziunea lui s─â m─âreasc─â semnificativ creativitatea uman─â, Alain Finkielkraut cultiv─â o veritabil─â tehnofobie: din cotidianul s─âu s├«nt excluse ┼či ordinatorul, ┼či telefonul portabil, ┼či internetul. "Revolu┼úia digital─â" a unuia este apocalipsa tehnologic─â a celuilalt, sinonim─â cu diluarea realului, a g├«ndirii ┼či a memoriei. Ra┼úionalist format ├«n spiritul Luminilor care confer─â omului statut autonom ┼či grandoare ca de┼úin─âtor al propriului destin, Alain Finkielkraut nu poate accepta o schimbare de paradigm─â cultural─â de propor┼úii la care nu ┼či-a dat adeziunea.
Ultima lui carte - L'identit├ę malheureuse - se situeaz─â ├«n continuitate fa┼ú─â de cele anterioare, concentr├«ndu-se pe trista aventur─â a identit─â┼úii franceze. ├Än pagini care alterneaz─â pamfletul elevat cu accentele unei elegii cosmice, autorul reu┼če┼čte s─â conecteze dou─â obsesii majore, situate pe paliere diferite ale realit─â┼úii, dar manifest─âri, ┼či una ┼či alta, ale r─âului contemporan: prezentul obsedant, imediatul invaziv sub semnul c─âruia se plaseaz─â hipermodernitatea este - ├«n aceea┼či m─âsur─â cu str─âinii adu┼či de valurile succesive, continue, interminabile de imigra┼úie - adversarul tenace al identit─â┼úii franceze.
Dup─â ce imigra┼úia economic─â a fost ├«nlocuit─â de cea familial─â, cum s-a ├«nt├«mplat ├«n Fran┼úa postcolonial─â, noii veni┼úi nu mai recunosc popula┼úiei de ba┼čtin─â calitatea de referent cultural. "Pentru prima dat─â ├«n istoria imigra┼úiei, cel primit refuz─â celui care-l prime┼čte, oricare ar fi el, facultatea de a ├«ncarna propria ┼úar─â." Tinerii ie┼či┼úi din aceast─â imigra┼úie, printr-un gest ce ar putea fi interpretat drept dorin┼ú─â de revan┼č─â asupra istoriei, se simt datori s─â apere ┼či s─â prezerve p├«n─â la fanatism cultura p─ârin┼úilor, neg├«nd-o pe aceea a ┼ú─ârii ├«n care tr─âiesc. Fran┼úa este - Finkielkraut nu ezit─â s─â o spun─â - terenul de confruntare dintre dou─â culturi, dintre dou─â concep┼úii radical diferite ┼či ireconciliabile despre lume ┼či via┼ú─â. ┼×coala este locul ├«n care se resimte cel mai mult acest tip de conflict, ├«nainte de a se difuza ├«n societate. Rapoartele realizate ├«n ultimii ani de grupuri de exper┼úi, la cererea Ministerului Educa┼úiei, vorbesc de un fenomen idedit: respingerea de c─âtre o parte din elevi a con┼úinutului programelor ┼čcolare. La cursurile de literatur─â, Rousseau ┼či Moliere nu pot fi preda┼úi, spiritul Luminilor ┼či reprezentan┼úii lor fiind considera┼úi de cursan┼úi, ├«n aceea┼či m─âsur─â cu hrana de la cantin─â, incompatibili cu religia lor. Flaubert nu are nici el o soart─â mai bun─â: achitat ├«n 1856 de acuza┼úia de "ultragiere a moralei publice ┼či religioase ┼či a bunelor moravuri", nu g─âse┼čte gra┼úie ├«n ochii elevilor de azi proveni┼úi din familii musulmane: romanul Madame Bovary este "├«n mod periculos favorabil libert─â┼úii femeii". Dar materia cea mai sensibil─â, cea mai pu┼úin halal (autorizat─â) este istoria. Cursurile consacrate acestei materii dau na┼čtere la contesta┼úii ┼či ├«nfrunt─âri deschise, la punerea ├«n concuren┼ú─â a memoriilor particulare semnific├«nd refuzul identific─ârii cu o istorie comun─â. Concluziile unui raport al ├Änaltului Consiliu pentru integrare s├«nt f─âr─â drept de appel: "Viziunea lumii ce pare a se contura este una binar─â: de o parte, oprima┼úii, victime ale imperialismului occidentalilor, ┼či asta din timpurile cele mai ├«ndep─ârtate, ┼či, de cealalt─â parte, opresorii, europenii ┼či americanii albi pr─âd─âtori ai ┼ú─ârilor lumii a treia. Aceast─â viziune fantasmat─â serve┼čte de explica┼úie a istoriei lumii ┼či de justificare a e┼čecurilor personale."
Discursul dominant, contaminat de imperativul absolut al corectitudinii politice, explic─â violen┼úa din cartierele "sensibile" ale Fran┼úei prin excluderea social─â: "Mizeria genereaz─â agresivitate, discriminarea produce delincven┼ú─â, disperarea cauzat─â de lipsa de perspectiv─â nutre┼čte ura ┼či inflameaz─â cartierele, spune sociologia curent─â, aceast─â nou─â ├«n┼úelepciune a na┼úiunilor." Dar spune sociologia tot adev─ârul? se ├«ntreab─â ironic autorul, introduc├«nd, tot printr-o interoga┼úie, propria ipotez─â de interpretare: "┼×i dac─â violen┼úa e generat─â (├«n aceste cartiere cu popula┼úie predominant musulman─â) de excluderea feminit─â┼úii ┼či de pustiul afectiv ce rezult─â din aceast─â excludere"?
Fran┼úa nu este o crea┼úie a Revolu┼úiei franceze. Regulile de conduit─â ┼či codurile active ├«n societate nu s├«nt toate deductibile din Declara┼úia drepturilor omului ┼či ale cet─â┼úeanului din 1789. Cu referire special─â la raporturile dintre cele dou─â sexe, ├«n decursul secolelor a fost construit─â o rela┼úie particular─â, desemnat─â prin no┼úiunea de galanterie ce acoper─â, ├«n accep┼úia ini┼úial─â, c├«mpul semantic dintre distinc┼úie ┼či elegan┼ú─â. Ea ar putea fi descris─â ├«n ace┼čti termeni: b─ârbatul ("sexul tare") renun┼ú─â la for┼úa ┼či la pozi┼úia dominatoare care i-au fost atribuite de o lung─â tradi┼úie, transpun├«ndu-le ├«n generozitate, aten┼úie, polite┼úe fa┼ú─â femeie ("sexul frumos"). Cum scria Madame de Sta├źl: "Orice om de gust ┼či de o anume eleva┼úie sufleteasc─â trebuie s─â se simt─â dator s─â cear─â iertare pentru puterea pe care o posed─â." Oric├«t de emancipat─â, Madame de Sta├źl r─âm├«ne o femeie a epocii sale. Pentru o cercet─âtoare american─â de azi, "erotizarea galant─â a diferen┼úei ca alternativ─â la egalitatea ├«ntre sexe", v─âzut─â ca o component─â a Frenchness, nu mai poate corespunde normelor actuale. C─âci nu r─âspunde exigen┼úei de real─â egalitate. E adev─ârat. Dar e tot at├«t de adev─ârat c─â galanteria constituie soclul acestei egalit─â┼úi. Cu totul altfel stau lucrurile ├«n ora┼čele ┼či cartierele numite ├«n codificarea administrativ─â francez─â cit├ęs. Femeile cumuleaz─â cheile onoarei masculine ┼či responsabilitatea dezonoarei. Explica┼úia const─â ├«n "dialectica deturnat─â a dorin┼úei": "Nu e vorba de refularea dorin┼úei, ci de faptul c─â ea nu poate fi ├«nso┼úit─â nici de stim─â pentru cele care o suscit─â, nici de tandre┼úe pentru cele care ├«i cedeaz─â." R─âm├«n├«nd ├«n termenii autorului, de o parte, galanteria cere b─ârbatului un efort ┼či o renun┼úare ca un semn de protec┼úie ┼či omagiere a femeii. "R─âzboiul dintre sexe" este adus pe terenul ceremonialului seduc┼úiei validat de reciprocitate. De cealalt─â parte, femeia este conjurat─â s─â-┼či disimuleze atuurile feminit─â┼úii, pentru a-l proteja pe b─ârbat de ispit─â ┼či pentru a "consim┼úi" astfel la onoarea acestuia. De o parte, feminitatea vizibil─â ┼či dezirabil─â este celebrat─â ┼či deci pre┼úuit─â ┼či respectat─â, de cealalt─â, escamotat─â ├«n virtutea prezum┼úiei de obscenitate. "Panerotism galant" contra "pansexualism opresant", scrie Finkielkraut.
 Dar impasul r─âm├«ne. ├Än cazul ├«n care am accepta valabilitatea ideii conform c─âreia cultul diversit─â┼úii din lumea de azi presupune escamotarea diferen┼úei, ├«i putem recunoa┼čte autorului efortul de recuperare a diferen┼úei. Cele dou─â culturi evocate aici acord─â o importan┼ú─â egal─â valorii numite respect, dar ├«i dau un con┼úinut diferit. Ce e de ales, respectul ├«n accep┼úia definit─â de Kant, ca "restric┼úie a stimei de sine" sau respectul ├«n sensul denun┼úat de Hobbes, drept "voin┼úa fiec─âruia de a fi evaluat la nivelul la care se evalueaz─â el ├«nsu┼či"? Cel mai cuprinz─âtor r─âm├«ne conceptul de aidos. La vechii greci el con┼úinea sensul arhaic al onoarei, ├«n care intr─â ru┼čine, respect, mil─â, modestie, lealitate, solidaritate, civism. Aidos marcheaz─â eliberarea de hybris ┼či face posibil─â reconcilierea cu sine ┼či cu ceilal┼úi, conduc├«nd la egalitate ┼či prietenie. Este o component─â de baz─â a democra┼úiei v─âzute ca emula┼úie ├«ntre egali ┼či a convie┼úuirii ├«n societate. Obiec┼úia major─â este c─â toate aceste valori s├«nt crea┼úii ale culturii occidentale. Pasul urm─âtor ar fi relevarea aporturilor altor culturi ┼či a convergen┼úelor, c─âci ele exist─â, influen┼úe devenite invizibile prin integarea ├«n sinteze succesive. O nou─â declara┼úie universal─â a drepturilor omului se impune, ├«n care toate culturile s─â se recunoasc─â.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.