Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic

30 noiembrie 2013
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)

Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â". ├Än paralel, galeriile de la Academia propun o expozi┼úie intitulat─â "Leonardo Da Vinci, L'Uomo universale". O form─â de dialog peste secole, despre tenta┼úia de a ├«mpinge limitele cunoa┼čterii, din care nu lipse┼čte ┼či o form─â de perfid─â ironie.

Veneţia, permanenţa trecerii

Vene┼úia este un pe┼čte, scrie Tiziano Scarpa. Ca om al locului, ┼čtie ce spune. Nu e vorba doar de asem─ânarea vizual─â, a┼ča cum apare din avion sau din consultarea unei h─âr┼úi. Asemenea unui pe┼čte, Vene┼úia este ├«n elementul ei ├«n apele tulburi ale lagunei ┼či, tot ca el, nu se va ├«neca niciodat─â. S-ar zice c─â iminen┼úa scufund─ârii este chiar atrac┼úia turi┼čtilor care, asemenea pasagerilor de pe Titanic, contempl─â Pia┼úa San Marco invadat─â de ap─â, ├«n acordurile orchestrei de la Caffe Florian. Jubila┼úia provocat─â de proximitatea pericolelor face parte din codul genetic al vene┼úienilor. Aici moartea are mai pu┼úin─â trecere dec├«t nebunia ┼či masca. ┼×i una, ┼či alta constituie formele perfec┼úionate ale disimul─ârii ┼či instituie teatralitatea drept component─â fundamental─â a spiritului vene┼úian.
Privit─â cu aten┼úie, harta Vene┼úiei seam─ân─â cu desenul de mai sus: dou─â animale devor├«ndu-se reciproc - pe┼čti, salamandre sau indivizi ai unui bestiar fabulos. Scena este repetat─â, cu figura┼úie diferit─â, de sute, de mii de ori prin basoreliefurile din piatr─â plasate pe fa┼úadele bisericilor sau ale caselor. Lupta permanent─â a contrariilor ca emblem─â a Vene┼úiei. Un cifru secret al eternit─â┼úii, mai subtil dec├«t leul lui San Marco, ┼či el exhibat ├«n mii de exemplare. Ora┼č de negustori pragmatici, abili ┼či labili, Vene┼úia ├«┼či arog─â f─âr─â nici un complex o dubl─â ascenden┼ú─â: una sacr─â, mijlocit─â de un rapt (furtul moa┼čtelor Sf├«ntului Marcu din Egipt), ┼či o alta filozofic─â.

Leonardo: "Jurnal intim"

Cele 50 de desene reunite la Academia, pentru prima dat─â dup─â 30 de ani, reconstituie laboratorul de crea┼úie al lui Leonardo, permi┼ú├«nd o lectur─â peste um─ârul artistului, a diferitelor proiecte ┼či stadii de realizare a acestora. Desene ├«n general de format mic, pe foi r─âzle┼úe, ├«nso┼úite de calcule, ├«nsemn─âri, comentarii ┼či reprezent├«nd domeniile de interes cele mai variate ┼či ├«ndep─ârtate: optic─â, botanic─â, anatomia uman─â ┼či animal─â, ma┼čini de r─âzboi, studiul propor┼úiilor. Interesante s├«nt studiile de flori ┼či de nori, ca ┼či cum artistul ar c─âuta coresponden┼úele secrete din univers. Desenul este, pentru Da Vinci, un limbaj total, capabil s─â exprime opera┼úiunile complicate din procesul elabor─ârii ideilor ┼či formelor, ├«n care intr─â cuno┼čtin┼úe de arhitectur─â ┼či astronomie, filozofie ┼či medicin─â, matematic─â ┼či muzic─â. ├Än stabilirea propor┼úiilor, Leonardo Da Vinci utilizeaz─â principiile lui Vitruviu (cunoscut prin intermediul lecturii lui Leon Battista Alberti), dar ┼či demonstra┼úiile contemporanului ┼či prietenului s─âu Luca Pacioli din tratatul Divina proporzione opera a tutti glingeni perspicaci et curiosi necessaria... Erudi┼úia renascentist─â este impregnat─â de o tent─â colocvial─â jubilatorie. Faimosul desen cunoscut sub numele de Omul lui Vitruviu, reprezent├«nd un corp de b─ârbat cu bra┼úele deschise, ├«ncadrat ├«ntr-un cerc ┼či un p─âtrat suprapuse, figuri ale perfec┼úiunii matematic determinate: perfec┼úiunea formal─â este un receptacul al spiritului ┼či ea este ├«n acela┼či timp crea┼úie ┼či atribut al omului, c─âruia i se restituie astfel esen┼úa divin─â.
O alt─â categorie de desene s├«nt schi┼úele preg─âtitoare pentru opere aflate ├«n lucru: fragmente de corp uman sau animal, membre separate, un fel de "banc─â de organe" din care artistul va preleva, ├«n momentul asambl─ârii unei lucr─âri, pentru a le plasa la locul potrivit. Este prima desacralizare a actului creator. Artistul se erijeaz─â el ├«nsu┼či ├«n Demiurg, cre├«nd omul ┼či lumea din elemente preexistente, dup─â legi ┼či principii care s├«nt tot o crea┼úie a omului. ├Änainte de a deveni un termen savant vehiculat de textele cosmogonice, demiurgos era, ├«n Grecia antic─â, orice artizan anonim independent.
Despre Leonardo, primul s─âu biograf, Paolo Giovio, scrie c─â a fost "inventore d'ogni eleganza e sopratutto di spettacoli teatrali". Inventator, "inginer de r─âzboi", constructor a numeroase instala┼úii mecanice care f─âceau ├«n epoc─â efectul unor interven┼úii miraculoase, Leonardo a fost ┼či ordonatorul serb─ârilor de la curtea ducelui de Milano, Ludovico Sforza, unde pune ├«n scen─â spectacole fastuoase, ├«ntr-o profuziune de decoruri ┼či ma┼čin─ârii construite de el. Se poate spune c─â aceast─â parte a crea┼úiei sale - cu inven┼úii, inginerie, ma┼čin─ârii menite s─â imite mecanica universului ┼či s─â dea dea iluzia vie┼úii - face din Leonardo un precursor al artei contemporane.

Il Palazzo Enciclopedico

Enciclopedismul este op┼úiunea programatic─â a Bienalei de la Vene┼úia, ajuns─â la a 55-a edi┼úie. El func┼úioneaz─â nu mai pu┼úin ┼či ca un alibi pentru varietatea deconcertant─â a conven┼úiei numite "art─â contemporan─â", reunind eclectic opere de art─â, produse de artefact din epoci diferite, obiecte g─âsite. Iat─â, mai jos, prezentarea succint─â a c├«torva arti┼čti prezen┼úi ├«n spa┼úiul expozi┼úional amenajat ├«n vechiul Arsenale.
Pavel Altamer (n. 1967, Var┼čovia). Instala┼úia Vene┼úieni reprezint─â o vast─â galerie de personaje ale c─âror fe┼úe ┼či m├«ini s├«nt realizate ├«n ghips, iar corpurile, dintr-o re┼úea de panglici plastifiate. Atitudinea ┼či expresia fiec─âruia s├«nt atent studiate, ansamblul d─â impresia unei armate de suflete pierdute r─ât─âcind ├«n ├«ntuneric. Poate fi portretul fantomatic al unui ora┼č, a┼ča cum sugereaz─â ┼či culoarea gri a personajelor, sau o metafor─â a omului aruncat ├«n lume. Autorul se plaseaz─â deliberat ├«n metafizic, ├«nso┼úindu-┼či lucrarea cu aceast─â declara┼úie: "E o mare ├«mplinire atunci c├«nd realizezi c─â trupul este doar un vehicul al sufletului."
Marino Auriti (1891, Italia - 1980, SUA). Dup─â ce a emigrat, cu ├«ntreaga familie, din Italia, din cauza opiniilor sale critice la adresa fascismului italian, se stabile┼čte ├«n Pennsylvania, unde ├«┼či c├«┼čtig─â existen┼úa v├«nz├«nd piese de automobil ┼či fabric├«nd rame de tablouri. La ├«nceputul anilor 1950, c├«nd se retrage din afaceri, se dedic─â unui proiect grandios ┼či fantezist, Palatul Enciclopedic al Lumii, care, ├«n viziunea sa, ar fi trebuit s─â ad─âposteasc─â toate realiz─ârile umanit─â┼úii, de la roat─â la satelit, ┼či de la primele reprezent─âri artistice p├«n─â la ultimele avangarde. Auriti a fost apropiat de ├ëtienne-Louis Boul├ęe, care, ├«n secolul Luminilor, voia s─â dea un sens revolu┼úionar-pedagogic artei sale, prin conceptul de "arhitectur─â vorbitoare" (architecture parlante). ├Än realitate, Auriti este mai aproape de ceilal┼úi diletan┼úi de geniu, constructori de himere - Factorul Cheval ├«n Fran┼úa, autorul Palatului Ideal, ┼či Edward Leedskalnin, care a construit ceva asem─ân─âtor - Coral Castle, ├«n Florida. Proiectul lui Auriti, de propor┼úii gigantice, nu a fost niciodat─â realizat. Expun├«nd macheta Palatului Enciclopedic al Lumii, organizatorii Bienalei fac din Auriti un coautor al actualei edi┼úii.
┼×tefan Bertalan (n. 1930, R─âc─â┼čtie, Rom├ónia). A f─âcut parte din grupul neo-avangardist 111 (1963-1969) ┼či, la dizolvarea acestuia (provocat─â de r─âm├«nerea ├«n Occident a unuia dintre arti┼čti), din cel care-l va ├«nlocui, Sigma (1970-1981), ambele interesate de caracteristicile formale ┼či teoretice ale constructivismului ┼či ale artei cinetice. Proiectul expus, Am tr─âit 130 de zile cu o plant─â de floarea-soarelui, din 1979, este un fel de jurnal ┼úinut pe toat─â durata ciclului vital al plantei, de la germina┼úia semin┼úei p├«n─â la moartea vegetal─â. Prin fotografii ┼či desene ├«nso┼úite de note, comentarii sau observa┼úii, experien┼úele artistului se ├«nscriu ca practic─â interdisciplinar─â - inginerie, biologie, matematic─â, filozofie -, configur├«nd elementele unei cosmogonii ├«n care fiecare organism func┼úioneaz─â ca un microcosmos ├«n interiorul universului considerat ca ├«ntreg. Demersul lui Da Vinci este, f─âr─â ├«ndoial─â, modelul ├«ndep─ârtat al artistului rom├ón.
Geta Br─âtescu (n. 1926, Ploie┼čti). Lucr─ârile din ciclul Medeic Callisthetic Moves, datat 1980-1981, con┼úin un demers original at├«t ca suport ┼či execu┼úie (colaje textile realizate cu ma┼čina de brodat), c├«t ┼či ca idea┼úie, trimi┼ú├«nd la condi┼úia femeii prin evocarea mitologiei: Medeea ┼či "l├«na de aur", Penelopa ┼či broderia ca strategie a am├«n─ârii. O medita┼úie despre parcursul sinuos ┼či, uneori, reversibil tr─âdare - fidelitate.
Ren├ę Ich├ę (1897-1954, Fran┼úa). Veteran al Primului R─âzboi Mondial. Sculptor. A participat la Rezisten┼ú─â ├«n grupul format la Mus├ęe de l'Homme, din care f─âcea parte, printre al┼úii, Jean Cassou. A realizat un num─âr important de m─â┼čti ┼či medalii, lu├«nd drept modele prieteni sau anonimi - invers├«nd astfel raportarea la acest tip de produc┼úii, investite ├«n general cu un caracter oficial. Masca lui Andr├ę Breton, realizat─â ├«n 1939, ni-l arat─â pe poet plonjat ├«ntr-o stare de profund─â reverie. Rama ├«n form─â de labirint, ca ┼či asem─ânarea cu o masc─â mortuar─â sugereaz─â proximitatea dintre reverie ┼či moarte. Moartea ca intrare ├«n vis, visul ca ie┼čire din moarte. Visul ┼či moartea poart─â aceea┼či masc─â.
Lin Xue (n. 1968, Fujian, China). Create cu un tub de bambus ascu┼úit ├«nmuiat ├«n tu┼č, tablourile artistului chinez s├«nt peisaje fantastice sau sec┼úiuni ├«n profunzimile unei geologii fictive. Fine┼úea desenului ┼či acurate┼úea execu┼úiei amintesc de desenele anatomice delirante ale lui Hans Bellmer sau de tehnicile hazardului descoperite de suprareali┼čti, frotajul lui Max Ernst ┼či decalcomania lui Oscar Dominguez.
J.D. 'Okhai Ojeikere (n. 1930, Ojomu Emai, Nigeria). Fotografii reprezent├«nd coafuri tradi┼úionale din Nigeria. Complicate ┼či laborioase, necesit├«nd zile ┼či chiar s─âpt─âm├«ni pentru a fi realizate, aceste construc┼úii reprezentative pentru cultura local─â ├«ndeplinesc o multitudine de func┼úii: religioas─â ┼či ritualic─â, identificare etnic─â, pozi┼úionare social─â, indicator al evenimentelor festive din calendarul sacru al comunit─â┼úii. Veritabile opere plastice, fotografiile de coafuri ne reamintesc ├«n ce m─âsur─â tradi┼úia african─â ┼či cea insular─â au introdus ├«n cultura popular─â occidental─â interven┼úiile asupra corpului, de cele mai multe ori doar ca ornament sau codificate diferit.

***

Particularitatea acestei edi┼úii a Bienalei de la Vene┼úia este, poate, masiva participare a arti┼čtilor chinezi, care demonstreaz─â o perfect─â st─âp├«nire a tehnicilor ┼či codurilor artei occidentale. Pe de alt─â parte, prezen┼úa unor opere semnate de nearti┼čti precum Carl Gustav Jung (1875-1961), psihanalist ┼či psihoterapeut, Rudolf Steiner (1861-1925), inventatorul teosofiei (sistem ezoteric filozofic), ca ┼či a arti┼čtilor de mult clasa┼úi de istoria artelor, precum suprareali┼čtii Hans Bellmer (1902-1975) ┼či Dorothea Tanning (1910-2012), este simptomatic─â pentru inten┼úia organizatorilor de a da artei contemporane un background ┼či o istorie, stabilind totodat─â o re┼úea de afinit─â┼úi ┼či tendin┼úe.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Pop Yoga jpeg
Pop Yoga
O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013.
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.