Pop Yoga

12 februarie 2014
Pop Yoga jpeg

(Dilemateca, anul VIII, februarie 2014)

O sintez─â original─â este cartea lui Pac├┤me Thiellement Pop Yoga, Sonatine Editions, Paris, 2013. Cultura pop (muzic─â, film, seriale de televiziune, literatur─â, benzi desenate), dincolo de caracterul de divertisment, con┼úine ┼či o dimensiune metafizic─â ┼či este erijat─â de autor la rangul de metod─â de cuna┼čtere ┼či cale de acces la o form─â de absolut. Analizele bazate pe o cunoa┼čtere f─âr─â falii a fenomenului pop primesc o extensiune conceptual─â pe t─âr├«mul interpret─ârilor magico-gnostice. Stilul, precis ┼či inflamat ├«n acela┼či timp, ia pe alocuri accente de lirism profetic.

Divertismentul ca religie s─âlbatic─â

Cu mai mul┼úi ani ├«n urm─â, ├«n prima c─âl─âtorie la New York, ├«n drum c─âtre o universitate din Georgia unde urma s─â particip la un colocviu, am asistat la o scen─â care m-a impresionat profund. Aten┼úia mi-a fost atras─â de un cor de ┼úipete care luau tonalit─â┼úi acute insuportabile ce nu puteau fi dec├«t expresia unei terori extreme. Un semnal de alarm─â pe mai multe voci, declan┼čat de o catastrof─â iminent─â sau care s-a ┼či produs. ┼×i totu┼či, ├«n jurul meu, nici un semn al vreunui eveniment ie┼čit din comun. Vacarmul marei metropole era cel dintr-o zi obi┼čnuit─â. ├Än spa┼úiul de joc de oglinzi ┼či permanente iluzii optice care este New York, automobilele neobi┼čnuit de lungi se scurgeau lent printre cl─âdirile neobi┼čnuit de ├«nalte, cohortele de pietoni lini┼čti┼úi ┼či abstra┼či se compuneau, se descompuneau ┼či se recompuneau dup─â legile misterioase ale haosului urban. C├«┼úiva pa┼či mai departe, aveam dezlegarea disper─ârii zgomotoase care nu nelini┼čtea pe nimeni. Un grup de tinere - c├«te s─â fi fost, zece, cincisprezece, dou─âzeci? -, aglutinate la marginea trotuarului ├«ntr-un cerc str├«ns, cu privirile ├«ntinse c─âtre partea cealalt─â a str─âzii. Dar nici acolo ne se vedea nimic amenin┼ú─âtor. La primul etaj al cl─âdirii de peste drum, mai multe ferestre mari desemnau un spa┼úiu ce putea fi o sal─â de sport. Din c├«nd ├«n c├«nd, o siluet─â desenat─â vag ap─ârea ┼či disp─ârea ├«n cadrul uneia din ferestre. Apari┼úia ei declan┼ča ┼úipetele tinerelor, lansate ├«ntr-un crescendo paroxistic. Al┼úi trec─âtori nedumeri┼úi ca ┼či mine se opreau un scurt moment ┼či apoi ├«┼či urmau drumul. Din fragmentele de comentarii pe care le distingeam, am ├«n┼úeles c─â era vorba de un c├«nt─âre┼ú foarte ├«n vog─â ├«n acel moment, nu i-am re┼úinut numele. ┼×i mai impresionant─â dec├«t manifesta┼úia sonor─â era expresia acelor tinere: amestec de extaz, furie, dorin┼ú─â, team─â, fascina┼úie. (Fascinus este echivalentul latin al grecescului phallos.) Fascina┼úie, ├«n sensul lecturii propuse de Pascal Quignard ├«n Le sexe et l'effroi: Fascina┼úia este perceperea unghiului mort al limbajului. ├Än ciuda contextului derizoriu, tinerele din acel grup p─âreau protagonistele unui ritual sacru.
Impresia de atunci, izolat─â ├«ntr-o ├«nc─âpere obscur─â a memoriei, este resuscitat─â de lectura c─âr┼úii lui Pac├┤me Thiellement, care stabile┼čte un astfel de tip de rela┼úie ├«ntre "eroii" culturii pop ┼či public, inaugurat─â de Elvis Presley: "Isteria colectiv─â, pe care Elvis a reinventat-o dup─â r─âzboi f─âr─â nici o conota┼úie politic─â sau teologic─â, a transformat formele de divertisment ale societ─â┼úii de consum ├«ntr-o religie s─âlbatic─â. E vorba de veritabile sparagamos, ├«n care omorul sacrificial nu e niciodat─â departe de excita┼úia sexual─â provocat─â de contemplarea divinit─â┼úii. Tinerele fete se transformau ├«n Menade animate de dorin┼úa de a-l sf├«┼čia ├«n buc─â┼úi pe c├«nt─âre┼ú, ├«ntruc├«t acesta nu le putea satisface pe toate individual." ┼×i aceste considera┼úii ne plaseaz─â ├«n fa┼úa obiectivului central al acestei exegeze neobi┼čnuite: muzica pop, generatoare a unui anume tip de cultur─â, are implica┼úii politice ┼či metafizice. Aspectul politic nu constituie o surpriz─â, av├«nd ├«n vedere c─â, dintre toate formele de manifestare ale culturii pop, muzica denumit─â astfel este spontan asociat─â cu ideea de nonconformism social ┼či politic, cu revolta ├«mpotriva tuturor formelor institu┼úionalizate ale culturii. Componenta metafizic─â a fost mai rar sau deloc comentat─â ├«n leg─âtur─â cu muzica ┼či cultura pop ├«n general, este domeniul ├«n care exceleaz─â comentariul lui Pac├┤me Thiellement, servit de o documentare cvasiexhaustiv─â, de o impresionant─â cultur─â exo ┼či ezoteric─â ┼či, nu ├«n ultimul r├«nd, de un stil care ├«mbin─â ritm, elegan┼ú─â, rafinament, talentul formulei ┼či sensul valorii poetice a cuvintelor.

Cultura pop, cale de acces la absolut

Pentru mai mult─â precizie, trebuie spus c─â, ├«n cele aproape 500 de pagini ale c─âr┼úii sale, autorul nu se mul┼úume┼čte cu o descriere a fenomenului, ambi┼úia lui este de a impune o gril─â de lectur─â a culturii pop, o revalorizare a acesteia dintr-un unghi personal. E greu de spus dac─â de acum ├«nainte articolele de pres─â, studiile de tot felul, dic┼úionarele vor adopta noua etichet─â ┼či viziunea lui Pac├┤me Thiellement, cert este c─â Pop Yoga are valoarea unui manifest. Perfect con┼čtient de caracterul aventuros al al─âtur─ârii celor doi termeni din titlu, autorul procedeaz─â din start la definirea lor:
"POP: abrevierea adjectivului ┬źpopular┬╗. Accesibil, pl─âcut. Cultura pop se opune ideii de cultur─â elitist─â, care nu ar atinge dec├«t o parte instruit─â a popula┼úiei, dar nu se confund─â cu cultura de mas─â, produs─â de aceast─â zis─â ┬źelit─â┬╗ ├«n vederea p─âstr─ârii popula┼úiei ├«n ignoran┼ú─â ┼či mizerie.
Exemple de cultur─â pop: Rabelais, Hara-Kiri, Twin Peaks.
YOGA: cuv├«nt sanscrit ├«nsemn├«nd ┬źleg─âtur─â┬╗ (┬źunificare┬╗ sau ┬źcontopire┬╗) ┼či descriind metoda, calea de acces la uniunea dintre con┼čtiin┼úa individual─â ┼či spiritul nelimitat Brahma, altfel spus, eliberarea de ego ┼či contopirea cu divinitatea.
POP YOGA: metod─â de acces la contopirea cu divinitatea prin studiul operelor culturii populare.
Exemplu: exegeza cîntecului I am The Walrus de Beatles."
Plasarea lui Rabelais printre valorile culturii populare poate p─ârea ├«n dezacord cu particularit─â┼úile operei sale erudite ┼či intens codificate, dac─â n-ar corespunde idealului renascentist al autorului de a transpune erudi┼úia ├«n cheie ludic─â, permi┼ú├«nd cunoa┼čterii s─â revin─â ├«n orizontul cultural al omului de r├«nd. Rabelais se afl─â ├«ntr-o simetrie invers─â cu Ion Creang─â care, receptat ini┼úial ca scriitor popular, a fost, datorit─â interpret─ârilor lui Jean Bouti├Ęre, B. Fundoianu ┼či mai ales C─âlinescu, cu mai mult─â dreptate valorificat ca subtil erudit, din familia Rabelais.
Corpusul de referin┼ú─â al culturii Pop Yoga se compune din crea┼úii din domeniile: muzic─â (John Lennon ┼či The Beatles, Frank Zappa, The Residents, Rolling Stones, The Beach Boys, Nirvana, Pink Floyd, David Bowie, Serge Gainsbourg, Led Zeppelin, Bob Dylan), film, ├«n special produc┼úiile cu tent─â demonologic─â (Jacques Rivette, David Lynch, Roman Polanski, Orson Welles, Stanley Kubrick, Lars von Trier, Kiyoshi Kurosawa, Marilyn Monroe), literatur─â (Philip K. Dick, Thomas Pynchon, William Burroughs, Alfred Jarry, Malcolm Lowry, James Joyce, Jos├ę Lezama Lima), filozofie (Emanuel Swedenborg, Carl Gustav Jung, "primul filozod pop"), science-fiction, benzi desenate, seriale de televiziune. Doar aceast─â cultur─â popular─â are, ├«n viziunea autorului, capacitatea de a ne conecta la o tradi┼úie hermeutic─â vie, cu care ├«ntre┼úine, la fel ca folclorul, o rela┼úie ne├«ntrerupt─â. Cultura pop este de partea vie┼úii, ├«n timp ce a┼ča-zisa cultur─â ├«nalt─â, academic─â, ┼či-a dovedit ├«n repetate r├«nduri "├«nc─ârc─âtura mortifer─â, morbid─â, anxiogen─â: ea nu vorbe┼čte dec├«t de rela┼úii ierarhizate ┼či de imposibilitatea de a face s─â coexiste idealul ┼či realitatea." Autorul separ─â net cultura pop de avatarul ei tardiv, cultura de mas─â. Prima este impregnat─â de starea de spirit proprie adolescen┼úei prin intermediul figurii rebelului, men┼úin├«nd tinere┼úea ├«ntr-un ├«nveli┼č de lejeritate, inocen┼ú─â ┼či plutire, cu toate valen┼úele deschise la Posibil, pe c├«nd cultura de mas─â aplatizeaz─â individul, reduc├«ndu-l la condi┼úia de consumator docil.
Dar ne putem ├«ntreba, la fel cum o face autorul ├«nsu┼či: este justificat─â o asemenea ├«ntreprindere de documentare, interpretare ┼či rela┼úionare savant─â consacrat─â unui domeniu "aparent facil"? Dac─â ├«n general este acceptat─â, f─âr─â nici o dificultate, ideea c─â un om ├«┼či poate dedica toat─â via┼úa studierii romanului Ulise de Joyce sau textelor lui Heidegger, acela┼či lucru se poate spune despre acela care se consacr─â, cu egal─â fervoare ┼či competen┼ú─â, analizei semnifica┼úiilor discului Sgt. Peppers's Lonely Hearts Club Band sau ale unui sketch de Monty Python? E greu de spus ├«n ce m─âsur─â John Lennon sau Paul McCartney s├«nt mai pu┼úin arti┼čti sau mai pu┼úin filozofi dec├«t Heidegger ┼či Joyce. Problema trebuie pus─â diferit: "Nu ├«nseamn─â c─â dac─â un disc de Beatles este u┼čor de ascultat, o cercetare av├«ndu-l drept obiect e mai pu┼úin legitim─â. C├«nd ve┼úi ├«ncepe s─â v─â convinge┼úi de adev─ârul ideilor enun┼úate de mine (implica┼úiile politice ┼či metafizice ale culturii pop, P.R.) ┼či c├«nd ve┼úi accepta s─â avansa┼úi ├«n dezocultarea culturii pop, inutil s─â v─â mai spun c─â ve┼úi intra ├«ntr-un tunel ├«nsp─âim├«nt─âtor, ├«ntr-o subteran─â plin─â de semne, de prevestiri ┼či de piste false. Este dimensiunea ezoteric─â a muzicii pop." Aici intr─â elementele de gnoz─â, filozofie hindus─â, aluzii, sugestii, trimiteri mai mult sau mai pu┼úin directe, prin text, muzic─â, grafic─â, elemente sonore str─âine mixate ├«n c├«ntece, la satanism ┼či magie neagr─â, ├«nvestite ca domenii ale cunoa┼čterii dar mai ales ca posibile c─âi de acces c─âtre o form─â de absolut, c─âtre un "dincolo" con┼úin├«nd toate amenin┼ú─ârile ┼či deopotriv─â toate promisiunile. De notat c─â arti┼čtii americani (fenomenul pop de care e vorba aici fiind o manifestare preponderent american─â) au dat un prestigiu metafizic genurilor "minore", muzic─â pop ┼či rock, pictur─â pop, ┼či le-au deplasat pe terenul unei qu├¬te de l'absolu care merge p├«n─â la sacificiul de sine.

ÔÇ×Celebritatea este o umbr─â a lui DumnezeuÔÇť

ÔÇ×Civiliza┼úia noastr─â se hr─âne┼čte f─âr─â ├«ncetare din cadavrul poe┼úilor pe care i-a ├«mpins la moarte, prin lips─â de recuno┼čtin┼ú─â sau prin exces de dragosteÔÇť, scrie inspirat Pac├┤me Thiellement. Adev─âra┼úi eroi ai zilelor noastre, ridica┼úi de un public avid de certitudini, fie ele ┼či derizorii, la rangul de semizei, protagoni┼čtii culturii pop se afl─â ├«n centrul unor contradic┼úii insolubile. Muzica pop, de exemplu, incluz├«nd aici diferitele agreg─âri precum rock, blues, jazz etc., agreabil─â ┼či accesibil─â, difuzeaz─â un mesaj de nonconformism ┼či chiar de revolt─â ├«mpotriva valorilor dominante ale societ─â┼úii. Succesul, situat uneori dincolo de orice a┼čtept─âri, transform─â grupurile respective ├«n ├«ntreprinderi comercile prospere ┼či pe arti┼čti ├«n reprezentan┼úi privilegia┼úi ai sistemului. Nevoia, fireasc─â dealtfel, de succes, de difuzare, de celebritate ├«nt├«lne┼čte nu o dat─â drama interioar─â pe care o poate produce acest tip de deposedare de sine. Muzica poate totul, impactul unei melodii e apreciabil, dar ea nu poate salva via┼úa autorului ei. John Lennon, care credea c─â nemurirea este o realitate palpabil─â, dovedit─â cu probe irefutabile, scria: ÔÇ×Faptul de a fi un Beatle m-a adus aproape de a-l pl─âti cu via┼úa ┼či m-a costat ├«n orice caz s─ân─âtatea - ne-am pus pe alcool ┼či droguri ├«nainte chiar de a ajunge muzicieni profesioni┼čti -, totul ├«n numele tenta┼úiei de a ajunge ┬źdincolo┬╗ÔÇť (Eclats de ciel: ├ęcrits par ou├»-dire/Fr├«nturi de cer: scrise din auzite, Editions du Rocher, Paris 1988). Stranie premoni┼úie, Lennon va fi asasinat, ├«n fa┼úa locuin┼úei sale din New York, de un fan, pl─âtind, cu alte cuvinte, cu via┼úa pentru a fi fost un Beatle. Avea 40 de ani. Lennon este o excep┼úie. Este impresionant─â lista arti┼čtilor pierdu┼úi, str─âini, neiubi┼úi, solitari care au disp─ârut la 27 ani, ca ┼či cum, excesivi ┼či inocen┼úi, n-au ┼čtiut evita mirajele unui prag fatidic: Robert Johnson, Brian Jones, Alan Wilson, Jimi Hendrix, Janis Joplin, Jim Morrison, Peter Ham, Kurt Cobain, Jean-Michel Basquiat ┼či Amy Winehouse. ├Äntr-o pagin─â cu tonalitate de poem-manifest, eruditul exeget al culturii pop cheam─â la oprirea acestei epidemii de mor┼úi premature, indic├«nd alte c─âi de revolt─â ├«mpotriva societ─â┼úii contemporane: ÔÇ×Lumea ador─â arti┼čtii extremi c├«nd mor prematur ┼či pot fi transforma┼úi ├«n icoane ┼či ├«n produse culturale. Dar noi care detest─âm aceast─â lume nu mai accept─âm ca persoanele oneste care apar s─â se lase ademenite de moarte. ┼×i declar─âm ├«n mod oficial Clubul 27 ├«nchis: pentru c─â Moartea nu ne merit─â.ÔÇť
Grav ┼či ludic ├«n acela┼či timp, ÔÇ×dandy soufiÔÇť, erudit ┼či extravagant, Pac├┤me Thiellement este profetul culturii pop.

ASTALO┼× 1933 2014 jpeg
ASTALO┼× 1933-2014
A murit Astalo┼č. Vestea a venit ├«ntr-o diminea┼ú─â. ├Änainte ┼či dup─â alte mor┼úi. S├«ntem ├«nconjura┼úi de mor┼úi. Ca ┼či cum via┼úa ar fi o subversiune.
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â jpeg
Alain Finkielkraut, un ÔÇ×reac┼úionarÔÇť la Academia francez─â
Alain Finkielkraut (n─âscut ├«n 1949) a intrat, din ziua de 10 aprilie 2014, ├«n r├«ndul nemuritorilor. C─âr┼úile sale compun o lamenta┼úie antimodern─â punctat─â de accente de revolt─â ├«mpotriva unor evolu┼úii pe care individul nu le controleaz─â. Transform─ârile suferite de identitatea francez─â sub impactul hipermodernit─â┼úii ┼či al imigra┼úiei constituie substan┼úa ultimului volum publicat, L'identit├ę malheureuse, Editions Stock, Paris, 2013.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne
Eugeni ┼či Mihu s├«nt doi liceeni harnici, cumin┼úi ┼či frumo┼či; ei provin din dou─â familii harnice, cumin┼úi ┼či frumoase, dar p─ârin┼úii fetei se opun iubirii lor. Fata decide s─â se sinucid─â am├«ndoi, deodat─â, b├«nd vitriol, pe care l-a cump─ârat deja, de la farmacie.
Tenebrele limbii ┼či literaturii rom├óne jpeg
O lecţie de patriotism
├Än general, socotesc c─â nu e bine s─â te joci cu cele sfinte - a┼ča c─â am ezitat la titlul de mai sus. Dar, cum s─â nume┼čti altfel o carte scris─â de un profesor universitar (...) carele ├«nsu┼či despre sine scrie, pe coperta a patra, c─â, ├«n fiin┼úa sa, "omul de ┼čtiin┼ú─â a fost permanent dublat de cel ce a f─âcut din slujirea neamului s─âu ceea ce sfin┼úii fac din slujirea lui Dumnezeu...
Mioritiquement notre jpeg
Mioritiquement notre
De veacuri ├«nv─â┼ú─âm la ┼čcoal─â c─â "Rom├ónul s-a n─âscut cre┼čtin", "Rom├ónul s-a n─âscut poet" ┼či "Rom├ónul e francofon prin tradi┼úie".
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei jpeg
Mereu ├«n miezul chestiunii ┼či cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gau├č (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-┼čef al prestigioasei reviste de cultur─â Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor ┼či eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece ┼či europene(...)
Tehnodrom 2013 jpeg
Tehnodrom 2013
Ca la orice final de an, e vremea unei rememor─âri: ce am descoperit, ce am accesat ┼či ce am criticat ├«n Tehnodrom.
Străinii care au făcut Franţa jpeg
Străinii care au făcut Franţa
Numero┼či s├«nt str─âinii care, ├«n ultimele dou─â secole, au l─âsat urme durabile ├«n cultura Fran┼úei. Dictionnaire des ├ętrangers qui ont fait la France/Dic┼úionarul str─âinilor care au f─âcut Fran┼úa, Editura Robert Laffont, 2013, 956 pagini, redactat de un colectiv de autori sub direc┼úia lui Pascal Ory, profesor de istorie la Sorbona, depune m─ârturie ├«n acest sens.
Tehnodrom 2013 jpeg
echitate ┼či ebook
├Än Statele Unite, a ├«nceput un scandal din cauza edi┼úiilor digitale ┼či a prezen┼úei lor ├«n biblioteci. Marii editori acuz─â bibliotecile de "socialism" ┼či le impun pre┼úuri mult mai mari la achizi┼úia acestor edi┼úii, cu 150% p├«n─â la 500% mai scumpe dec├«t ├«n cazul utilizatorilor priva┼úi. Mai mult, editorii adesea limiteaz─â num─ârul de citiri ale unui exemplar. Cartea nu se mai afl─â ├«n proprietatea bibliotecii care o punea la dispozi┼úie publicului.
Andra C─ârbunaru   PR, Libr─âria Bastilia jpeg
Andra C─ârbunaru - PR, Libr─âria Bastilia
(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 89, octombrie 2013)
Arta contemporan─â la Vene┼úia  ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic jpeg
Arta contemporan─â la Vene┼úia. ├Äntre enciclopedic ┼či eclectic
Vene┼úia, ora┼č suprasaturat de art─â, g─âzduie┼čte la fiecare doi ani o vast─â expozi┼úie de art─â contemporan─â. Un fel de tur de orizont al crea┼úiei imediate. Anul acesta, organizatorii au ales drept tem─â - sau principiu coagulant - "cunoa┼čterea enciclopedic─â".
Un colţ de lume jpeg
Un colţ de lume
├Än Tire am mai descoperit o comoar─â: a┼čezat─â ├«n mijlocul unei gr─âdini exotice, st─âp├«n─â a multor veacuri, ad─âpost literar al multor erudi┼úi, Biblioteca "Necip Pa┼ča" este unul dintre cele mai importante centre ale vie┼úii culturale. At├«t ale ora┼čului, c├«t ┼či ale Turciei.
Ce aţi amîna(t) să faceţi în viaţă? jpeg
Ce-aţi amîna(t) să faceţi în viaţă?
R─âspund: Gabriela ADAME┼×TEANU ÔÇó Dumitru CRUDU ÔÇó Andrei D├ôSA ÔÇó ┼×tefan MANASIA ÔÇó Marin M─éLAICU-HONDRARI ÔÇó Anatol MORARU ÔÇó Cezar PAUL-B─éDESCU ÔÇó Andrei POGORILOWSKI ÔÇó Ana Maria SANDU ÔÇó V. LEAC
Bucovina   schi┼úe literare  Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť jpeg
Bucovina - schi┼úe literare. Unde a fost de fapt ÔÇ×Mica Vien─âÔÇť
Un p─âm├«nt slav era Bucovina ├«n Evul Mediu. Mai t├«rziu, parte a voievodatului moldav. Numele ei provine din germanul Buchenland (┼óara fagilor). ├Än 1774, acest ┼úinut, l─âsat ├«n voia naturii lui s─âlbatice, a fost ocupat de austrieci, care s-au pus pe treab─â: au cultivat ┼úara ┼či oamenii ei.
Gloria unui solitar jpeg
Gloria unui solitar
Este bine totu┼či de ┼čtiut c─â, ├«nainte de-a fi orice altceva, Gu├ęnon a fost matematician. Principiile calculului infinitezimal, o lucrare de tinere┼úe, publicat─â abia ├«n 1946, arat─â interesul primordial al ezoteristului fa┼ú─â de matematic─â.
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť jpeg
ÔÇ×Activismul meu cultural poate fi privit ca o contraband─â cu armeÔÇť
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei ┼či un demolator de concepte. E un "b─âiat r─âu". ┼óine lec┼úii de filozofie unde te-a┼čtep┼úi mai pu┼úin: prin penitenciare, birturi, aziluri de b─âtr├«ni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gur─â ┼či la minte.
Tehnodrom 2013 jpeg
Internetul ┼či protestele la rom├óni
Cine s-ar fi a┼čteptat ca, pentru prima dat─â ├«n istorie, la un eveniment s─â participe mai mul┼úi oameni dec├«t cei care s-au anun┼úat pe Facebook? ?i nu o singur─â dat─â, ci de dou─â ori. Dac─â nu plou─â, ┼či a treia duminic─â probabil va fi la fel. (Articolul e scris dup─â al doilea mare mar┼č pentru salvarea Ro┼čiei Montane, din 15 septembrie 2013.)
Gloria unui solitar jpeg
Iezechiel, autor ┼čtiin┼úifico-fantastic
Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii.
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť jpeg
Bucure┼čtiul insular din ÔÇ×Nunt─â ├«n cerÔÇť
Andreea R─âsuceanu este dr. ├«n filologie al Universit─â┼úii din Bucure┼čti cu lucrarea Mahalaua M├«ntulesei, drumul c─âtre modernitate (2009). Cea mai recent─â lucrare, Bucure┼čtiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar─â, are la baz─â cercet─ârile ├«ntreprinse ├«n perioada 2010-2013 ├«n cadrul CESI ┼či Universit├ę Sorbonne nouvelle Paris 3 (programul "Vers une g├ęographie litt├ęraire").
Noutăţile toamnei jpeg
Noutăţile toamnei
R─âspund: Laura ALBULESCU (ART) ÔÇó Lidia BODEA (Humanitas) ÔÇó Denisa COM─éNESCU (Humanitas Fiction) ÔÇó UN CRISTIAN (Casa de pariuri literare) ÔÇó Oana DUMITRU (Vellant) ÔÇó Dana MOROIU (Baroque Books & Arts) ÔÇó Angela NAGHI (Publica) ÔÇó ┼×tefania NALBANT (Curtea Veche) ÔÇó Bogdan-Alexandru ST─éNESCU (Polirom) ÔÇó Livia SZASZ (Corint/Leda)
Mario De Mezzo   CEO, Editura ALL jpeg
Mario De Mezzo - CEO, Editura ALL
Pre┼čedintele Asocia┼úiei Casa de Cultur─â (┼či CEO al grupului editorial ALL) Mario De Mezzo a vrut s─â omagieze cu acest premiu un autor ┼či mai ales un redactor al editurii sale, pe Augustin Fr─â┼úil─â, plecat acum c├«┼úiva ani dintre noi.
 La Batthyaneum jpeg
La Batthyaneum
Cînd am ajuns la Alba Iulia, mi s-a spus: trebuie să vezi Batthyaneum-ul - mai degrabă un sanctuar de carte rară decît o bibliotecă.
Scandal, skándalon jpeg
Scandal, skándalon
Cum Iacov cu ├«ngerul, omul cu dic┼úionarul: p├«n─â diminea┼úa. Termenul grecesc sk├índalon provine din sk├índalethron, suportul momelii ├«ntr-o curs─â - b─â┼úul ├«n care e ├«nfipt─â carnea de foc─â pentru a prinde ├«n curs─â ur┼čii polari, de pild─â, dar nu carnea ├«ns─â┼či; [...]

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.