⬆
ştiinţa într-o lume a ştirilor
Care-i treaba cu mamuţii
Analiza pericolelor la care este expusă știința și a gradului în care aceasta e acceptată și prețuită în zilele noastre e făcută în paginile care urmează de oameni pricepuți în ale științei și tehnologiei. Ceilalți vor avea ocazia, oricum, să se exprime în mediile de socializare
Ştiinţa şi duşmanii ei
Planck, amuzat, acceptă, şoferul ţine prezentarea şi la sfîrşit este întrebat de către un profesor de fizică ceva specific cu privire la noua teorie. Acesta spune că nu se aştepta să primească o întrebare aşa de simplă de la un public atît de sofisticat, drept care o să-l lase pe şoferul său să răspundă.
Ştiinţa în corzi. Supercorzi
Despre ştiinţă se poate spune orice, pentru că aproape nimic nu e verificabil la nivelul simţului comun sau a ceea ce cîndva – ehei! – se numea cultură generală. Cînd o crainică TV anunță deraierea unei locomotive și precizează că s-a adus o macara specială să ridice cele o mie de tone, e limpede nu că nu știe cam cît cîntăreşte o locomotivă, ci că habar n-are ce-i aia o tonă.
O emisiune de dezbateri de acum 500 de ani
Fiore miza pe faptul că Tartaglia nu putea rezolva nici o ecuație, neavînd cunoștințele necesare, pe cînd el poate ar fi reușit să dea de capăt la cîteva probleme măcar și ar fi cîștigat astfel competiția.
Cercetarea ştiinţifică, între entuziasm şi impostură: pseudoştiinţele şi criteriul de demarcaţie
Îmi aduc aminte cu precizie cînd m-am gîndit prima dată că vreau să fac cercetare: în 1986, după accidentul de la Cernobîl. Eram în clasa a X-a și, deodată, fizica pe care o învățam la școală, ba chiar și biologia, pe care o uram din răsputeri, deveneau ceva cu sens, o activitate importantă și de mare utilitate socială.
Revoluţia ştiinţifică nu va fi live pe Facebook
În acest amestec fantasmatic, știința devine doar un discurs al puterii manipulative a media, iar revoluțiile sale curg pe bandă. Este probabil cea mai mare trădare a științei: să dea răspunsurile de-a gata.
„Sînt mulţi care cred că Soarele se învîrte în jurul Pămîntului“ – interviu cu Vlad ZOGRAFI
Nici pentru fizicieni nu e simplu să treacă de la un domeniu la altul. Cineva specializat în fizica plasmei, de exemplu, nu știe cu adevărat ce se întîmplă în fizica particulelor, și viceversa. Nu poți cunoaște și nu poți judeca cu adevărat rezultatele din alte domenii, asta e situația. Și e cu atît mai greu pentru publicul larg să înțeleagă ce fac oamenii ăștia și să poată judeca importanța descoperirilor lor.
Ştiinţa credinţei şi credinţa ştiinţei
Cîtă frustrare a produs și încă mai produce credincioșilor teoria evoluţiei a lui Darwin…