Revolu┼úia ┼čtiin┼úific─â nu va fi live pe Facebook

Publicat în Dilema Veche nr. 689 din 4-10 mai 2017
Revolu┼úia ┼čtiin┼úific─â nu va fi live pe Facebook jpeg

┼×tiin╚Ťa, fa╚Ť─â de credin╚Ťa religioas─â, are un mare avantaj: nu poate fi luat─â ├«n posesie ╚Öi instrumentat─â sau codificat─â canonic de c─âtre o biseric─â sau alta. Dar, precum religiile, poate duce la apari╚Ťia unor dogme. Una dintre acestea a fost pozitivismul ├«n secolele al XIX-lea ╚Öi al XX-lea, alta materialismul, iar una contemporan─â este chiar scientismul exagerat ╚Öi exasperant al c├«torva figuri reprezentative ale scenei publice. Desigur, aceste dogme nu au surse comune ╚Öi nu s├«nt nici rezultate ╚Ötiin╚Ťifice, ci produse secundare, indirecte, care ├«ntotdeauna au fost sau vor fi dep─â╚Öite. Pentru c─â ╚Ötiin╚Ťa, la urma urmei, este, ├«n sens mertonian, scepticism institu╚Ťionalizat ╚Öi organizat. O revolu╚Ťie adesea duce la dec─âderea, chiar dispari╚Ťia unei religii, pe c├«nd ├«n cazul ╚Ötiin╚Ťei nu va face dec├«t s─â schimb─âm traseul, poate chiar s─â avans─âm cunoa╚Öterea spre o nou─â paradigm─â (iar acesta este singurul sens adecvat ├«n care putem vorbi de ÔÇ×paradigmeÔÇť).

Dogma despre care vreau s─â glosez mai jos este tocmai cea a revolu╚Ťiei. Despre cum ╚Ötiin╚Ťa revolu╚Ťioneaz─â, mai ales prin tovar─â╚Öa sa de drum, tehnologia (├«n╚Ťeleas─â ╚Öi ca ╚Ötiin╚Ť─â aplicat─â, dar nu doar at├«t), lumea ╚Öi societ─â╚Ťile. ╚śtiin╚Ťa ca motor revolu╚Ťionar ╚Öi salvator al lumii apare la televizor ╚Öi online, este ╚Ötiin╚Ťa care face via╚Ťa mai bun─â ╚Öi economia mai performant─â, ╚Ötiin╚Ťa care aduce via╚Ť─â ve╚Önic─â ╚Öi c─âl─âtorii spre exoplanete. F─âr─â ├«ndoial─â, ╚Ötiin╚Ťa este revolu╚Ťionar─â, dar nu ├«n sensul ├«n care a ajuns s─â fie marketat─â ╚Öi v├«ndut─â celor mul╚Ťi ╚Öi adesea obidi╚Ťi. Orice revolu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â cere timp ╚Öi putere de lupt─â. Aceste revolu╚Ťii, care n-au fost at├«t de multe pe c├«t de des ├«nt├«lnit este discursul revolu╚Ťionar, se ├«ntind uneori pe secole ╚Öi vin la pachet cu tragedii personale sau sociale. Revolu╚Ťiile s├«nt momente de cotitur─â ╚Öi de dezorganizare, ├«n care fac╚Ťiunile se lupt─â f─âr─â a ╚Öti clar c─â asta fac. Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â nu au un spa╚Ťiu de b─ât─âlie bine fixat, ci mai degrab─â un timp al dezbaterii ╚Öi dezacordului p├«n─â se ajunge la un consens, cel pu╚Ťin metodologic. Po╚Ťi fi martorul unei revolu╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi s─â nu-╚Ťi dai seama. La fel se poate ├«nt├«mpla ╚Öi ├«n cazul ├«n care e╚Öti chiar agent al revolu╚Ťiei. I s a ├«nt├«mplat lui Newton, iar de-abia Kant a adus ├«n con╚Ötiin╚Ťa tuturor faptul c─â mecanica newtonian─â a devenit ÔÇ×orizontul de nedep─â╚ÖitÔÇť al ╚Ötiin╚Ťei moderne. Dar ╚Öi acesta a fost dep─â╚Öit.

C├«nd auzim c─â s-a mai f─âcut un pas ╚Ötiin╚Ťific revolu╚Ťionar, s─â ne g├«ndim mai degrab─â la cum, din revolu╚Ťia cubanez─â, au r─âmas doar tricourile cu El Comandante. Totul este ├«n media, iar media╚Ťia aduce inevitabil distorsiunea faptelor ╚Öi exagerarea interpret─ârilor. Tocmai din scepticism, extrem de pu╚Ťini oameni de ╚Ötiin╚Ť─â, chiar ├«n fa╚Ťa unor descoperiri epocale, ar numi rezultatele lor ÔÇ×revolu╚ŤionareÔÇť. Cuvintele mari r─âm├«n pe m├«na sofi╚Ötilor de Facebook ╚Öi a invita╚Ťilor din studiourile televiziunilor. Aceast─â utilizare improprie a ╚Ötiin╚Ťei pe post de cheie universal─â, care deschide toate u╚Öile, este semnul unei ne├«n╚Ťelegeri profunde n─âscute din fantasma salv─ârii. Dac─â p├«n─â acum religiile (mai ales cele monoteiste) jucau acest joc, odat─â cu emanciparea iluminist─â altcineva trebuia s─â dea chip fantasmei. Iar ╚Ötiin╚Ťa, prin robuste╚Ťea rezultatelor sale (care se c├«╚Ötig─â doar ├«n timp ╚Öi niciodat─â definitiv), prin faptul c─â e deschis─â ÔÇô orice opinie bine ├«ntemeiat─â va fi recunoscut─â ├«n cele din urm─â chiar dac─â va duce la anularea unor eforturi de secole, orice rezultat trebuie s─â fie reproductibil, oricine poate face ╚Ötiin╚Ť─â indiferent de ierarhie ╚Öi statut ÔÇô s-a dovedit un candidat bun. De aceea ast─âzi afl─âm din media aproape zilnic cum s-a g─âsit tratamentul unor boli fatale, cum putem crea via╚Ť─â ╚Öi creiere mai bune, cum inteligen╚Ťa artificial─â e posibil─â ca ├«nv─â╚Ťare statistic─â, cum vom salva planeta de la dezastru, cum vom coloniza Universul ╚Öi chiar vom tranzita g─âurile negre ├«n c─âutarea altor universuri. Omul a ajuns zeu. Ceea ce, s─â recunoa╚Ötem, religiile nu au cutezat a spune. ╚śi bine au f─âcut, c─âci zeii nu au limite.

├Än acest amestec fantasmatic, ╚Ötiin╚Ťa devine doar un discurs al puterii manipulative a media, iar revolu╚Ťiile sale curg pe band─â. Este probabil cea mai mare tr─âdare a ╚Ötiin╚Ťei: s─â dea r─âspunsurile de-a gata. Ea nu poate face acest lucru: ╚Ötiin╚Ťa avanseaz─â rezultate spre a fi chestionate, ipoteze care se cer falsificate, explica╚Ťii care trebuie coroborate. Cine iube╚Öte ╚Ötiin╚Ťa o practic─â, at├«t c├«t poate, ├«mpins(─â) de spiritul c─âut─ârii ╚Öi ├«ntreb─ârii. ╚śtiin╚Ťa v├«ndut─â prin media pe post de panaceu nu e dragoste, e pornografie. 

Constantin Vică este lector la Facultatea de Filozofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.