┼×tiin┼úa ├«n corzi. Supercorzi

Publicat în Dilema Veche nr. 689 din 4-10 mai 2017
┼×tiin┼úa ├«n corzi  Supercorzi jpeg

E foarte posibil ca, dup─â politicieni (ÔÇ×To╚Ťi o ap─â ╚Öi-un p─âm├«nt!ÔÇť) ╚Öi oameni de afaceri (ÔÇ×To╚Ťi fur─â!ÔÇť), cel mai cunoscut personaj colectiv al zilelor noastre s─â fie cercet─âtorii britanici. Numai c─â, spre deosebire de primele dou─â categorii, aceasta se bucur─â de o nelimitat─â credibilitate.

Cercet─âtorii britanici au descoperit recent c─â laptele de iepuroaic─â din rasa Brementhal, dac─â este supus unui bombardament cu particule elementare epsilon, cremonizeaz─â ├«ntr-o substan╚Ť─â care, aplicat─â pe hublourile submarinelor atomice, le permite acestora s─â coboare la ad├«ncimi cu 230% mai mari dec├«t ├«n prezent. Aproape nimeni nu clipe╚Öte citind asta. Nu se-ntreab─â care cercet─âtori, de ce n-au nume, de la ce institut, dac─â exist─â rasa de iepuri Brementhal (nu exist─â) ╚Öi particule elementare epsilon (nici at├«t), dac─â submarinele nucleare au hublouri (n-au) ╚Öi ce naiba ├«nseamn─â a cremoniza (nimic, cuv├«ntul nu exist─â).

Lumea contemporan─â este b├«ntuit─â de ╚Ötiri false, fake news. A nu se confunda cu ╚Ötirile gre╚Öite, con╚Ťin├«nd erori, exager─âri sau interpret─âri abuzive ÔÇô nici acestea nu lipsesc! Dar fake news desemneaz─â o categorie aparte, care porne╚Öte de la inten╚Ťia de a min╚Ťi, de a p─âc─âli, de a r─âsp├«ndi o aiureal─â. ├Än mediul online ÔÇô oricum dominant ÔÇô li se mai spune ╚Öi hoaxes, adic─â farse.

├Än linii mari, ele pot fi de dou─â feluri: inventate 100%, precum cea de mai sus, sau combin├«nd elemente reale cu unele fictive. Or, e limpede c─â victima principal─â a unor asemenea ÔÇ×╚ÖtiriÔÇť este ╚Ötiin╚Ťa, ╚Öi asta dintr-un motiv banal: cov├«r╚Öitoarea majoritate a consumatorilor de ╚Ötiri nu au instrumentele necesare pentru a identifica o aiureal─â ┼čtiin┼úific─â. Face┼úi un test rapid: ├«ntreba┼úi c├«┼úiva cunoscu┼úi care dintre urm─âtoarele lucruri nu exist─â: spin negativ, acid metalic, teorema celor patru culori, desf─â┼čurarea plan─â a sferei. ┼×i ├«nc─â un test: ÔÇ×B─âiatul lui PepeÔÇŽÔÇť (o s─â fi┼úi deja ├«ntrerupt: Pepe are fete!)

Despre ┼čtiin┼ú─â se poate spune orice, pentru c─â aproape nimic nu e verificabil la nivelul sim┼úului comun sau a ceea ce c├«ndva ÔÇô ehei! ÔÇô se numea cultur─â general─â. C├«nd o crainic─â TV anun╚Ť─â deraierea unei locomotive ╚Öi precizeaz─â c─â s-a adus o macara special─â s─â ridice cele o mie de tone, e limpede nu c─â nu ╚Ötie cam c├«t c├«nt─âre┼čte o locomotiv─â, ci c─â habar n-are ce-i aia o ton─â.

Marele Poc!

Dar este imaginea precar─â despre ┼čtiin┼ú─â doar victima intoxic─ârilor ┼či a inculturii ÔÇô sau ┼či a unor cauze interne?

Nu mi-a┼č fi permis s─â pun ├«ntrebarea dac─â n-a┼č fi citit recent, cu mare aten┼úie, un volum de istorie a ┼čtiin┼úei. ├Än urm─â cu dou─â milenii ┼či jum─âtate, Pitagora a formulat o teorem─â de-o simplitate, claritate ┼či utilitate incredibile: ├Äntr-un triunghi dreptunghic, suma p─âtratelor catetelor este egal─â cu p─âtratul ipotenuzei. 12 cuvinte care au schimbat radical istoria! Culmea: teorema poate fi u┼čor demonstrat─â de un elev de clasa a patra!

2500 de ani mai t├«rziu, ┼čtiin┼úa arat─â cu totul altfel. Ea nu mai emite teoreme, leme, propozi┼úii, reciproce etc., nici formule de calcul, verificabile de c─âtre oricine ┼či cu aplicabilitate imediat─â ÔÇô ci ipoteze ┼či interpret─âri. Probabil cea mai cunoscut─â (ca nume, cel pu┼úinÔÇŽ) teorie a vremurilor contemporane porne┼čte de la observa┼úia c─â galaxiile s-ar ├«ndep─ârta constant unele de altele ┼či, pe cale logic─â, deduce c─â, merg├«nd invers pe scara timpului, le am vedea apropiindu-se tot mai mult, p├«n─â c├«ndÔÇŽ ce? P├«n─â c├«nd toate distan╚Ťele dintre toate elementele Universului ar deveni zero. Un punct f─âr─â dimensiune, con╚Ťin├«nd ├«ntreaga materie a cosmosului. Punct care, relu├«nd curgerea normal─â a timpului, se deduce c─â s-ar fi expandat ├«n urma unei explozii. Marele Bang.

Unde ╚Öi mai ales cum se afla ├«ntreaga materie a Universului ├«nainte de Big Bang, ce se ├«nt├«mpl─â cu timpul tot ├«nainte de Poc! ╚Öi ce a cauzat explozia ÔÇô s├«nt ├«ntreb─âri f─âr─â r─âspuns. Iar ├«ntrebarea ÔÇ×Unde se afl─â centrul expansiunii?ÔÇť nici nu se pune.

Să mai citim o dată, vă rog: Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Cristal!

Interpret─âri interpretabile

Nu altfel stau lucrurile ├«n cazul ÔÇ×cosmosului micÔÇť. ÔÇ×Interpretarea CopenhagaÔÇť (numele spune deja esen╚Ťialul, nu?) este doar una dintre numeroasele teorii cuantice care au ├«ncercat ÔÇô f─âr─â succes ÔÇô s─â elimine contradic╚Ťiile dintre diferitele rezultate, construc╚Ťii teoretice ╚Öi ÔÇô nota bene ÔÇô predic╚Ťii. Dup─â ce c─â e, chiar prin nume, o interpretare, dac─â ├«i ve╚Ťi c─âuta o defini╚Ťie ÔÇô succes! Dic╚Ťionarele anun╚Ť─â solemn: ÔÇ×Nu exist─â o defini╚Ťie universal acceptat─â a ┬źInterpret─ârii Copenhaga┬╗ÔÇť, preciz├«nd c─â ÔÇ×De fapt, Bohr ╚Öi Heisenberg nu au fost niciodat─â ├«ntru totul de acord despre cum poate fi ├«n╚Ťeles formalismul matematic al mecanicii cuantice ╚Öi nici unul dintre ei nu a folosit vreodat─â termenul ┬źInterpretarea Copenhaga┬╗ ca o denumire sintetic─â a ideilor lorÔÇť.

Nu e de mirare c─â, de╚Öi teoriile sale st─âteau la baza ei, Erwin Schr├Âdinger s a enervat ╚Öi a imaginat un experiment mental (!) ├«n care o pisic─â e ├«n acela╚Öi timp ╚Öi moart─â, ╚Öi vie, ca s─â demonstreze ce probleme apar dac─â se aplic─â ┬źInterpretarea Copenhaga┬╗ asupra obiectelor din via╚Ťa de zi cu zi. Ajuns aici, nu po╚Ťi s─â nu pui fr├«n─â ╚Öi s─â nu te-ntrebi: Dar asupra a ce s─â se aplice, dac─â nu asupra vie╚Ťii de zi cu zi?! R─âspuns evident: asupra teoriei.

V─â sup─âra╚Ťi dac─â insist? ├Äntr-un triunghi dreptunghic, suma p─âtratelor catetelor este egal─â cu p─âtratul ipotenuzei. Superb. Aproape un haiku!

Era împăcării?

Dac─â o parte dintre fizicieni trudesc la r─âspunsul ├«ntreb─ârii ÔÇ×Ce era ├«nainte de Marele Bang?ÔÇť, iar al┼úii la interpretarea Interpret─ârii Copenhaga, al┼úii ÔÇô sau aceia┼či ÔÇô viseaz─â la o Teorie despre Tot, care s─â unifice ├«ntr-un singur enun┼ú cele patru for┼úe fundamentale din Univers. Exist─â p├«n─â acum vreo cinci modele ÔÇô pur teoretice, desigur ÔÇô, printre care Teoria Supercorzilor. Sau a Corzilor, e tot aceea. Sau a Coardelor, c─â DEX permite ambele variante. Am pomenit-o, recunosc, numai pentru c─â Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizic─â pentru studiile ╚Öi contribu╚Ťiile sale ├«n domeniul teoriei unificate a interac╚Ťiunilor slab─â ╚Öi electromagnetic─â (dou─â din cele patru), a ├«ncercat s─â-i scoat─â din Universitatea Harvard pe teoreticienii corzilor (s-a ajuns aici!) ┼či, ├«ntr-un documentar, a descris corzile ca o ÔÇ×tumoare pe corpul fiziciiÔÇť.

O veste bun─â: teorema lui Pitagora ├«nc─â n-a fost contestat─â. Paternitatea, e drept, da, cic─â ar fi mult mai veche, de pe la mesopotamieni, indieni ┼či chinezi.

Nici teorema celor patru culori nu e contestat─â. Formulat─â ├«n 1852, a fost demonstrat─â ├«n 1976 cu ajutorul calculatorului. Omul pare s─â-┼či fi atins limitele, pred├«nd ┼čtafeta. O excep┼úie s-a ├«nregistrat ├«n 1995, c├«nd Andrew Wiles a demonstrat ├«n sf├«r┼čit Marea Teorem─â a lui Fermat, la 357 de ani de la formularea ei. Problema e c─â, din c├«te mi-a spus regretatul Solomon Marcus, exist─â ├«n lume foarte pu┼úini matematicieni capabili s─â ├«n┼úeleag─â sutele de pagini ale demonstra┼úieiÔÇŽ

Pe de alt─â parte, faptul c─â ┼čtiin┼úa formuleaz─â azi mai rar adev─âruri at├«t de simple, clare, verificabile ╚Öi pragmatice precum teorema lui Thales (am schimbat!) sau Legea lui Ohm poate c─â marcheaz─â o epoc─â ├«n care presupusele conflicte dintre marile domenii ale spiritului au ├«nceput deja s─â fie demontate.

M─â g├«ndesc, de pild─â, la faptul c─â, ├«n exact logica teoriei Big Bang, observ├«nd cre╚Öterea constant─â a popula╚Ťiei, merg├«nd invers pe scara timpului constat─âm c─â eram tot mai pu╚Ťini, p├«n─â c├«nd undeva ├«n trecut trebuie s─â fi fost doar doiÔÇŽ 

Tudor Călin Zarojanu este jurnalist și analist media.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.