Ştiinţa în corzi. Supercorzi

Publicat în Dilema Veche nr. 689 din 4-10 mai 2017
Ştiinţa în corzi  Supercorzi jpeg

E foarte posibil ca, după politicieni („Toți o apă și-un pămînt!“) și oameni de afaceri („Toți fură!“), cel mai cunoscut personaj colectiv al zilelor noastre să fie cercetătorii britanici. Numai că, spre deosebire de primele două categorii, aceasta se bucură de o nelimitată credibilitate.

Cercetătorii britanici au descoperit recent că laptele de iepuroaică din rasa Brementhal, dacă este supus unui bombardament cu particule elementare epsilon, cremonizează într-o substanță care, aplicată pe hublourile submarinelor atomice, le permite acestora să coboare la adîncimi cu 230% mai mari decît în prezent. Aproape nimeni nu clipește citind asta. Nu se-ntreabă care cercetători, de ce n-au nume, de la ce institut, dacă există rasa de iepuri Brementhal (nu există) și particule elementare epsilon (nici atît), dacă submarinele nucleare au hublouri (n-au) și ce naiba înseamnă a cremoniza (nimic, cuvîntul nu există).

Lumea contemporană este bîntuită de știri false, fake news. A nu se confunda cu știrile greșite, conținînd erori, exagerări sau interpretări abuzive – nici acestea nu lipsesc! Dar fake news desemnează o categorie aparte, care pornește de la intenția de a minți, de a păcăli, de a răspîndi o aiureală. În mediul online – oricum dominant – li se mai spune și hoaxes, adică farse.

În linii mari, ele pot fi de două feluri: inventate 100%, precum cea de mai sus, sau combinînd elemente reale cu unele fictive. Or, e limpede că victima principală a unor asemenea „știri“ este știința, și asta dintr-un motiv banal: covîrșitoarea majoritate a consumatorilor de știri nu au instrumentele necesare pentru a identifica o aiureală ştiinţifică. Faceţi un test rapid: întrebaţi cîţiva cunoscuţi care dintre următoarele lucruri nu există: spin negativ, acid metalic, teorema celor patru culori, desfăşurarea plană a sferei. Şi încă un test: „Băiatul lui Pepe…“ (o să fiţi deja întrerupt: Pepe are fete!)

Despre ştiinţă se poate spune orice, pentru că aproape nimic nu e verificabil la nivelul simţului comun sau a ceea ce cîndva – ehei! – se numea cultură generală. Cînd o crainică TV anunță deraierea unei locomotive și precizează că s-a adus o macara specială să ridice cele o mie de tone, e limpede nu că nu știe cam cît cîntăreşte o locomotivă, ci că habar n-are ce-i aia o tonă.

Marele Poc!

Dar este imaginea precară despre ştiinţă doar victima intoxicărilor şi a inculturii – sau şi a unor cauze interne?

Nu mi-aş fi permis să pun întrebarea dacă n-aş fi citit recent, cu mare atenţie, un volum de istorie a ştiinţei. În urmă cu două milenii şi jumătate, Pitagora a formulat o teoremă de-o simplitate, claritate şi utilitate incredibile: Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. 12 cuvinte care au schimbat radical istoria! Culmea: teorema poate fi uşor demonstrată de un elev de clasa a patra!

2500 de ani mai tîrziu, ştiinţa arată cu totul altfel. Ea nu mai emite teoreme, leme, propoziţii, reciproce etc., nici formule de calcul, verificabile de către oricine şi cu aplicabilitate imediată – ci ipoteze şi interpretări. Probabil cea mai cunoscută (ca nume, cel puţin…) teorie a vremurilor contemporane porneşte de la observaţia că galaxiile s-ar îndepărta constant unele de altele şi, pe cale logică, deduce că, mergînd invers pe scara timpului, le am vedea apropiindu-se tot mai mult, pînă cînd… ce? Pînă cînd toate distanțele dintre toate elementele Universului ar deveni zero. Un punct fără dimensiune, conținînd întreaga materie a cosmosului. Punct care, reluînd curgerea normală a timpului, se deduce că s-ar fi expandat în urma unei explozii. Marele Bang.

Unde și mai ales cum se afla întreaga materie a Universului înainte de Big Bang, ce se întîmplă cu timpul tot înainte de Poc! și ce a cauzat explozia – sînt întrebări fără răspuns. Iar întrebarea „Unde se află centrul expansiunii?“ nici nu se pune.

Să mai citim o dată, vă rog: Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Cristal!

Interpretări interpretabile

Nu altfel stau lucrurile în cazul „cosmosului mic“. „Interpretarea Copenhaga“ (numele spune deja esențialul, nu?) este doar una dintre numeroasele teorii cuantice care au încercat – fără succes – să elimine contradicțiile dintre diferitele rezultate, construcții teoretice și – nota bene – predicții. După ce că e, chiar prin nume, o interpretare, dacă îi veți căuta o definiție – succes! Dicționarele anunță solemn: „Nu există o definiție universal acceptată a «Interpretării Copenhaga»“, precizînd că „De fapt, Bohr și Heisenberg nu au fost niciodată întru totul de acord despre cum poate fi înțeles formalismul matematic al mecanicii cuantice și nici unul dintre ei nu a folosit vreodată termenul «Interpretarea Copenhaga» ca o denumire sintetică a ideilor lor“.

Nu e de mirare că, deși teoriile sale stăteau la baza ei, Erwin Schrödinger s a enervat și a imaginat un experiment mental (!) în care o pisică e în același timp și moartă, și vie, ca să demonstreze ce probleme apar dacă se aplică «Interpretarea Copenhaga» asupra obiectelor din viața de zi cu zi. Ajuns aici, nu poți să nu pui frînă și să nu te-ntrebi: Dar asupra a ce să se aplice, dacă nu asupra vieții de zi cu zi?! Răspuns evident: asupra teoriei.

Vă supărați dacă insist? Într-un triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Superb. Aproape un haiku!

Era împăcării?

Dacă o parte dintre fizicieni trudesc la răspunsul întrebării „Ce era înainte de Marele Bang?“, iar alţii la interpretarea Interpretării Copenhaga, alţii – sau aceiaşi – visează la o Teorie despre Tot, care să unifice într-un singur enunţ cele patru forţe fundamentale din Univers. Există pînă acum vreo cinci modele – pur teoretice, desigur –, printre care Teoria Supercorzilor. Sau a Corzilor, e tot aceea. Sau a Coardelor, că DEX permite ambele variante. Am pomenit-o, recunosc, numai pentru că Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru studiile și contribuțiile sale în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică (două din cele patru), a încercat să-i scoată din Universitatea Harvard pe teoreticienii corzilor (s-a ajuns aici!) şi, într-un documentar, a descris corzile ca o „tumoare pe corpul fizicii“.

O veste bună: teorema lui Pitagora încă n-a fost contestată. Paternitatea, e drept, da, cică ar fi mult mai veche, de pe la mesopotamieni, indieni şi chinezi.

Nici teorema celor patru culori nu e contestată. Formulată în 1852, a fost demonstrată în 1976 cu ajutorul calculatorului. Omul pare să-şi fi atins limitele, predînd ştafeta. O excepţie s-a înregistrat în 1995, cînd Andrew Wiles a demonstrat în sfîrşit Marea Teoremă a lui Fermat, la 357 de ani de la formularea ei. Problema e că, din cîte mi-a spus regretatul Solomon Marcus, există în lume foarte puţini matematicieni capabili să înţeleagă sutele de pagini ale demonstraţiei…

Pe de altă parte, faptul că ştiinţa formulează azi mai rar adevăruri atît de simple, clare, verificabile și pragmatice precum teorema lui Thales (am schimbat!) sau Legea lui Ohm poate că marchează o epocă în care presupusele conflicte dintre marile domenii ale spiritului au început deja să fie demontate.

Mă gîndesc, de pildă, la faptul că, în exact logica teoriei Big Bang, observînd creșterea constantă a populației, mergînd invers pe scara timpului constatăm că eram tot mai puțini, pînă cînd undeva în trecut trebuie să fi fost doar doi… 

Tudor Călin Zarojanu este jurnalist și analist media.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Veronika Kudermetova jpeg
femei din România, arestate în Boston pentru escrocherii webp
Șase femei din România arestate în Boston pentru jafuri și escrocherii. Pretindeau că ajută copiii bolnavi
Poliția din Massachusetts a reținut o grupare de șase românce suspectate de spargeri de locuințe și înșelătorii sentimentale.
Două stațiuni balneare vâlcene Ocnele Mari și Călimănești se întrec cu Mamaia pentru Destinația anului Foto colaj  jpg
Cum va fi vremea în România în luna august 2025 la mare și la munte. Anunţ important de la ANM
Vremea în august 2025 la mare şi la munte se anunță, în linii mari, favorabilă turiștilor. Temperaturile vor fi apropiate de normalul perioadei sau ușor peste media climatologică, cu vreme stabilă la mare și condiții plăcute în stațiunile montane.
volan masina sofer1 jpg
Regula de circulație pe care puțini șoferi o cunosc. Mulți o încalcă zi de zi, iar amenda e de 1000 lei
Este o regulă de circulație pe care nu foarte mulți români o cunosc. Din păcate, ei riscă să primească amenzi usturătoare din partea autorităților, ce pot ajunge chiar și la pragul de 1.000 de lei.
soldat ucrainean drone FPV donețk FOTO EPA EFE jpg
Ritmul câștigurilor teritoriale rusești s-au accelerat pentru a patra lună consecutiv. Centura fortificată din Donețk, în pericol
Câştigurile teritoriale ale Rusiei și-au accelerat ritmul pentru a patra lună consecutiv în luna iulie, conform datelor Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), potrivit The Guardian.
cornel dinu libertatea webp
Masini de lux  Sursa Freepik com jpg
Dacia, Ford și Kia majorează prețurile după creșterea TVA. Cât costă acum cele mai vândute modele
Începând cu 1 august 2025, românii plătesc mai mult pentru mașinile noi, ca urmare a majorării cotei TVA de la 19% la 21%. Impactul fiscal se resimte la toți producătorii auto prezenți pe piața locală, de la Dacia la Ford, Kia și Hyundai.
magdalena serban criminala de la metrou condamnata la inchisoare pe viata jpeg
Magdalena Șerban, „criminala de la metrou”, muncește din închisoare. A fost angajată de o firmă privată
Magdalena Șerban, cunoscută publicului drept „criminala de la metrou”, începe să beneficieze de tot mai multe drepturi în penitenciar. Femeia condamnată la 25 de ani de închisoare a ajuns să fie angajată de o firmă privată, în timp ce se află în detenție.
Becali Popovici jpeg