├Ämbl├«nzirea intui╚Ťiilor ╚Öi culorile adev─ârului: Descartes, Miss Marple ╚Öi Sherlock Holmes

Publicat în Dilema Veche nr. 839 din 19 - 25 martie 2020
├Ämbl├«nzirea intui╚Ťiilor ╚Öi culorile adev─ârului: Descartes, Miss Marple ╚Öi Sherlock Holmes jpeg

Intui╚Ťiile au o pres─â bun─â ├«n matematic─â ╚Öi ├«n literatur─â. ╚śtim cu to╚Ťii povestea lui Arhimede care, scufundat ├«n apa b─âii, ├«n╚Ťelege dintr-o dat─â, ca ├«ntr-o str─âfulgerare, legea care avea s─â-i poarte numele. Acel ÔÇ×EvrikaÔÇť este, ├«n acela╚Öi timp, familiar ╚Öi d─ât─âtor de speran╚Ť─â. Cine n-a avut m─âcar o dat─â ├«n via╚Ť─â senza╚Ťia c─â a g─âsit ceva important? Solu╚Ťia unei probleme, rima perfect─â a unui sonet sau m─âcar ochelarii pe care-i credea definitiv pierdu╚Ťi? Suficient c├«t s─â fim familiari cu sentimentul descoperirii. ╚śi suficient c├«t s─â credem c─â ├«n╚Ťelegem de ce unii descoper─â lucrurile mai repede sau mai u╚Öor dec├«t al╚Ťii. Miss Marple ╚Ötie mereu, aproape de la ├«nceputul c─âr╚Ťii, cine este criminalul. Un lucru care devine evident pentru cititorul de r├«nd doar ├«n ultimul capitol sau chiar ├«n ultima pagin─â. Poate a╚Ťi avut ╚Öi voi o bunic─â ce ╚Ötia imediat care dintre nepo╚Ťii prefera╚Ťi a dat iama ├«n c─âmar─â, la chiseaua de dulcea╚Ť─â. E un talent special. A╚Öa cum unii v─âd mai multe culori dec├«t al╚Ťii, a╚Öa cum unii aud mai multe sunete sau detecteaz─â mai fin emo╚Ťiile pozitive sau negative ale unei comunit─â╚Ťi, unii oameni au mai multe intui╚Ťii (sau o intui╚Ťie mai bun─â?) dec├«t al╚Ťii. Sau nu este a╚Öa?

Intui╚Ťiile au o pres─â mai proast─â ├«n filosofie. ├Än parte, datorit─â caracterului aparent aleator al acestui fenomen. G─âsim deja la Platon, ├«n dialogul numit Theaitetos, o nemaipomenit─â critic─â a unui model de cunoa╚Ötere ├«n care cuno╚Ötin╚Ťele acumulate de-a lungul timpului s├«nt ad─âpostite ├«n minte precum p─âs─ârile de curte ├«ntr-un cote╚Ť. C├«nd avem nevoie de o idee, mergem s─â o prindem, a╚Öa cum mergeau bunicile noastre s─â prind─â o g─âin─â pentru sup─â. Ce ne garanteaz─â c─â ideile astfel capturate, la ├«nt├«mplare, nu s├«nt false? Bucuria la prinderea unei p─âs─âri m─â poate face s─â exclam ÔÇ×EvrikaÔÇť, dar ideea pe care o scot la iveal─â se poate foarte bine dovedi fals─â. Oric├«t─â bucurie mi-ar produce descoperirea. Ceva din ne├«ncrederea funciar─â a filosofilor ├«n psihologie transpare ├«n mai toate discu╚Ťiile despre intui╚Ťii. E ceva suspect ├«n bucuria produs─â de ÔÇ×EvrikaÔÇť. Poate ╚Öi ├«n siguran╚Ťa celui care e convins c─â a ajuns la o mare descoperire.

V-a╚Ö propune s─â ne uit─âm la discu╚Ťia filosofic─â despre intui╚Ťie ca la o ├«ncercare de ├«mbl├«nzire ╚Öi domesticire. Filosoful ├«ncearc─â s─â ra┬ş╚Ťio┬şnalizeze, s─â explice ╚Öi s─â transforme ├«n ceva familiar aparenta dezordine din cote╚Ťul lui Platon. Exist─â mai multe astfel de re╚Ťete de ra╚Ťionalizare ╚Öi ├«mbl├«nzire a intui╚Ťiilor. Una ├«╚Öi are r─âd─âcinile ├«n matematic─â. Distingem ├«ntre intui╚Ťiile adev─ârate ╚Öi cele false printr-un proces post-factum, numit demonstra╚Ťie. Cam cum face Miss Marple c├«nd rezolv─â un caz; trebuie s─â g─âseasc─â dovezile c─â acela b─ânuit de la ├«nceput este criminalul. Trebuie ca dovezile s─â exclud─â din discu╚Ťie pe oricare dintre ceilal╚Ťi suspec╚Ťi. Putem oare generaliza acest procedeu? Descartes a crezut c─â se poate. C─â putem transfera proprietatea matematic─â a eviden╚Ťei (la care ajungem atunci c├«nd, la sf├«r╚Öitul demonstra╚Ťiei, ad─âug─âm, satisf─âcu╚Ťi, Quod erat demonstrandum) ╚Öi altor con╚Ťinuturi ale intelectului. Pe care le-a numit intui╚Ťii. Dac─â ne g├«ndim din nou la p─âs─ârile din cote╚Ťul lui Platon, intui╚Ťiile s├«nt ni╚Öte ├«naripate speciale. Precum adev─ârurile matematice, au proprietatea de a fi clare ╚Öi distincte. ╚śi ca ├«n matematic─â, ajung la ele printr-un proces de excluziune pe care Descartes ├«l nume╚Öte ├«ndoial─â metodic─â. ├Ändoiala metodic─â este adesea expediat─â ├«n gr─âdina metafizicienilor. Dar asta doar pentru c─â Descartes ne comunic─â (├«n Medita╚Ťii metafizice) c─â a descoperit, cu ajutorul ei, acele idei clare ╚Öi distincte pe care se poate construi ├«ntreaga ╚Ötiin╚Ť─â. ╚śi pentru c─â scenariul Medita╚Ťiilor ni se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â cu ├«ntreaga recuzit─â preten╚Ťioas─â a metafizicianului care vorbe╚Öte despre individua╚Ťie, identitate personal─â ╚Öi argumentele existen╚Ťei lui Dumnezeu. Dac─â citim ├«ns─â Discursul asupra metodei de a ne conduce bine ra╚Ťiunea ╚Öi de a descoperi adev─ârul ├«n ╚Ötiin╚Ťe, vedem cum ├«ndoiala metodic─â este folosit─â ca procedeu de problem-solving pentru a stabili dou─â lucruri: principiile fundamentale sau axiomele pe care se poate construi un sistem, respectiv un criteriu general de adev─âr ╚Öi de ÔÇ×recunoa╚ÖtereÔÇť a intui╚Ťiilor. G├«nditorul care trece prin exerci╚Ťiul ├«ndoielii metodice ajunge s─â poat─â recunoa╚Öte modul ├«n care se vede, felul distinct ├«n care se poate sim╚Ťi sau, mai general, alura adev─ârului. La cap─âtul acestui antrenament, intui╚Ťiile s├«nt ├«mbl├«nzite. ╚śtim s─â le recunoa╚Ötem, ╚Ötim s─â le demonstr─âm, ba putem chiar ├«ncerca s─â le provoc─âm. Sau s─â refacem mental traseul c─âtre ele, printr-un ra╚Ťionament analitic.

wc pagv jos jpg jpeg

Acest procedeu are mai pu╚Ťin de-a face cu Miss Marple ╚Öi mai mult cu metoda detectivistic─â inventat─â pentru un alt personaj celebru din aceea╚Öi categorie, Sherlock Holmes. ├Änf─â╚Ťi╚Öat ca un fel de emblem─â a ra╚Ťionalismului ╚Ötiin╚Ťific al secolului al XIX-lea, Sherlock Holmes este totu╚Öi un personaj care func╚Ťioneaz─â foarte mult pe baz─â de intui╚Ťii. ├Än el se ├«mpletesc talentul ╚Öi inspira╚Ťia cu puterea de calcul ╚Öi cu ra╚Ťionamentul prin excluziune, dus p├«n─â la limit─â. Adic─â p├«n─â ├«n locul ├«n care, dup─â ce ai eliminat toate alternativele probabile, dar neadev─ârate, ceea ce r─âm├«ne, oric├«t de improbabil, este chiar adev─ârul. A c─âuta adev─ârul este, pentru domnul Holmes, un procedeu analitic de excludere a leg─âturilor cauzale invalide. Un ÔÇ×ra╚Ťionament inversÔÇť prin care, confruntat cu o serie de fapte, g├«nditorul trebuie s─â descopere cauza care a dus la producerea lor. Prin ceea ce Arthur Conan Doyle nume╚Öte ÔÇ×╚Ötiin╚Ťa exact─â a deduc╚Ťiei ╚Öi analizeiÔÇť (frumos explicat─â ├«n Un studiu ├«n ro╚Öu). ├Än mai toate aventurile sale, ├«l reg─âsim pe Sherlock Holmes practic├«nd  o versiune a exerci╚Ťiului cartezian al ├«ndoielii metodice. Acest lucru nu e ├«ntotdeauna evident, ├«ntruc├«t personajul lui Arthur Conan Doyle afi╚Öeaz─â un empirism ostentativ: sus╚Ťine mereu c─â pleac─â de la observa╚Ťii, c─â ├«╚Öi ╚Ťine mereu mintea departe de teorii ╚Öi de ipoteze (care pot altera, ne spune el, calitatea ra╚Ťionamentului). Sherlock Holmes la lucru face mare parad─â de adunarea faptelor: mucuri de ╚Ťigar─â, forma atent prelevat─â a urmei de pa╚Öi pe p─âm├«ntul moale al gr─âdinii, biletul de tramvai ascuns ├«n m├«neca st├«ng─â, p─âl─âria p─âtat─â ├«ntr-un singur loc cu cear─â de lum├«nare. Cititorul neatent are senza╚Ťia c─â ra╚Ťionamentul analitic are de-a face cu observarea ╚Öi selectarea faptelor. De fapt, ├«ns─â, toat─â aceast─â munc─â preliminar─â nu este dec├«t un antrenament al min╚Ťii ╚Öi ╚Ťine de educarea ei ├«n stricta disciplin─â a cunoa╚Öterii. ├Än lipsa acestui antrenament, mintea noastr─â umple golurile de ra╚Ťionament cu produse ale imagina╚Ťiei. Scopul ra╚Ťionamentului analitic este ├«ns─â de a ajunge, dincolo de toate acestea, la ideea sau ipoteza din care toate decurg. Ipoteza care verific─â toate faptele. Cea care, oric├«t de improbabil─â, se dovede╚Öte adev─ârat─â. ╚śi la care Sherlock Holmes ajunge adesea dup─â multe nop╚Ťi nedormite, eventual ├«n momentul ├«n care c├«nt─â la vioar─â (ca ╚Öi adunatul de clou-uri, c├«ntatul la vioar─â este un procedeu terapeutic ╚Öi de antrenament intelectual care ╚Ťine mintea limpede ╚Öi alert─â ├«n a╚Öteptarea inspira╚Ťiei). Odat─â intui╚Ťia astfel ob╚Ťinut─â, urmeaz─â o reconstruc╚Ťie a problemei pe drumul pe care merg min╚Ťile obi╚Önuite: cel al ra╚Ťionamentului sintetic, prin care intui╚Ťia ini╚Ťial─â, ├«mbl├«nzit─â, coloreaz─â fiecare pas al g├«ndirii ├«n culorile adev─ârului.

Dana Jalobeanu a f─âcut fizic─â, filosofie ╚Öi istoria ╚Ötiin╚Ťei, specializ├«ndu-se ├«n istoria filosofiei moderne ╚Öi a revolu╚Ťiei ╚Ötiin╚Ťifice. Pred─â la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.