Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg

Uneori, c├«nd lucrurile merg prost ├«n lume, ajungi s─â te ├«ntrebi dac─â nu cumva vremurile s├«nt de vin─â, dac─â nu cumva tr─âim ├«ntr-unul dintre veacurile blestemate ale istoriei. ├Äncepi s─â faci paralele cu alte timpuri ├«ntunecate. ╚śi ai de unde alege. S├«ntem asalta╚Ťi cu imagini care ne aduc aminte de al doilea r─âzboi mondial ╚Öi cu declara╚Ťii care par scoase din r─âzboaiele religioase ale secolelor Rena╚Öterii. Atunci, tr─âs─âturile specifice popoarelor (motivate astrologic) erau la mare c─âutare: italienii erau convin╚Öi c─â englezii s├«nt reci ╚Öi barbari, englezii ar fi jurat c─â italienii s├«nt ├«n mod natural mincino╚Öi sau c─â francezii s├«nt cruzi ╚Öi f─âr─â scrupule. Azi vorbim de ÔÇ×sufletul rusÔÇŁ ╚Öi de apeten╚Ťa lui pentru dictatur─â. ╚śi nici m─âcar nu mai avem justific─âri astrologice c├«nd sus╚Ťinem asta. Cumva, ├«n perioadele de criz─â revin la mod─â pattern-urile. Printre ele, istoriile ciclice sau istoriile ├«n valuri ale umanit─â╚Ťii, cele care spun c─â exist─â perioade faste ╚Öi perioade nefaste, perioade de progres ╚Öi perioade de criz─â. Sau chiar distrugeri majore ╚Öi rena╚Öteri, civiliza╚Ťii care dispar ╚Öi mor, pentru ca pe ruinele lor s─â se nasc─â noi civiliza╚Ťii. Sau versiuni ale vechii teorii cosmologice a universului ciclic ÔÇô ├«n care un ÔÇ×an cosmicÔÇŁ de progres este urmat de o mare conflagra╚Ťie. Dup─â care lucrurile o iau de la ├«nceput.

E o viziune confortabil─â a istoriei, atunci c├«nd tr─âie╚Öti ├«ntr-o perioad─â de criz─â, atunci c├«nd ╚Ťi se pare c─â umanitatea a luat-o razna. ├Äns─â merit─â s─â nu uit─âm c─â astfel de viziuni provin chiar din perioade de criz─â. Ele ├«╚Öi au r─âd─âcinile ├«n zonele ├«ntunecate ale istoriei, ├«n momente ├«n care lumea chiar o luase razna. A╚Öa c─â s├«nt scrise special pentru a fi confortabile. Nu s├«nt istorii, ci psihoterapie cultural─â.

Mereu m-am g├«ndit ce interesant─â ar fi o istorie a acestor istorii. C─âci nu s├«nt doar multe, ci ╚Öi foarte speciale, iar unele dintre ele au fost scrise ├«n ├«mprejur─âri foarte interesante. A╚Öa este masiva Istorie a lumii scris─â de Sir Walter Ralegh ├«n cei aproape 16 ani ├«n care a stat ├«n ├«nchisoare (├«n Turnul Londrei). ├Än ciuda celor peste 1.500 de pagini, publicarea ei a fost un eveniment politic ╚Öi cultural. A fost reeditat─â de c├«teva ori ├«n secolul al XVII-lea. Poate ╚Öi mai interesant─â este lucrarea lui Louis Le Roy, istoric ╚Öi filosof, unul dintre primii traduc─âtori ai lui Platon ╚Öi Aristotel ├«n limba francez─â, un g├«nditor interesat de fenomenul politic ╚Öi de istoria evolu╚Ťiei politice a umanit─â╚Ťii. ├Än 1575, Louis Le Roy public─â un tratat intitulat Despre vicisitudinile ╚Öi varietatea lucrurilor din univers ├«n care face teoria ÔÇ×marilor epoci de progresÔÇŁ ale umanit─â╚Ťii, ├«ntrerupte de ÔÇ×mari epoci de criz─â ╚Öi barbarieÔÇŁ. O teorie pe care o reg─âsim, c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, ├«n scrierile lui Francis Bacon. ╚śi pe care se va ├«ntemeia ├«ntreaga filosofie baconian─â a ÔÇ×progresului cunoa╚ÖteriiÔÇŁ cu care am crezut, mult─â vreme, c─â s-a n─âscut filosofia modern─â.

Acestea s├«nt doar dou─â exemple din ceea ce ar putea constitui un gen. L-a╚Ö intitula ÔÇ×istoriile catastrofice ╚Öi salvatoare ale omeniriiÔÇť. Pentru c─â exist─â ceva ├«n structura acestor scrieri care aminte╚Öte de pove╚Ötile eroice ale umanit─â╚Ťii. Binele ╚Öi r─âul se ├«nfrunt─â periodic, ╚Öi tot periodic au loc ├«nfr├«ngeri spectaculoase, de rememorat, ╚Öi victorii pe care ar trebui, desigur, s─â le imit─âm. P├«n─â la istoria genului, ├«ns─â, v-a╚Ö propune o tipologie. Ea e provizorie ╚Öi deschis─â, ├«ntemeiat─â pe ├«nc─â relativ pu╚Ťinele lucruri pe care le-am citit p├«n─â acum. Nu v─â sfii╚Ťi s─â ad─âuga╚Ťi exemple sau categorii. Lista r─âm├«ne deschis─â.

Fertilitatea crizei

Una din tr─âs─âturile caracteristice ale genului este credin╚Ťa ├«n caracterul fertil, binef─âc─âtor ╚Öi creator al dezastrelor. Sursele s├«nt amestecate. Pe de-o parte, filosofia stoic─â, cea care sus╚Ťine c─â nu doar c─â nenorocirile vin de la zei, ci c─â zeii ├«i ├«ncearc─â ├«n mod special pe cei tari. Sau pe cei pe care-i iubesc. Ad─âuga╚Ťi, la pachet, Cartea lui Iov ╚Öi alte forme ale elec╚Ťiunii. Ideea de baz─â e c─â progresul nu se poate na╚Öte dec├«t dintr-o criz─â. Cu c├«t mai mare criza, cu at├«t mai fertil─â ╚Öi mai promi╚Ť─âtoare. E amuzant c─â g─âsim teoria asta ├«n secolul XX, ├«ntr-una dintre cele mai populare c─âr╚Ťi de filosofia ╚Ötiin╚Ťei: Thomas Kuhn, Structura revolu╚Ťiilor ╚Ötiin╚Ťifice. Dup─â Kuhn, progresul nu este posibil dec├«t ├«n perioade cu totul speciale ale istoriei cunoa╚Öterii, cele ├«n care ╚Ötiin╚Ťa ajunge s─â fie organizat─â ╚Öi coerent─â. Ceea ce Kuhn nume╚Öte ÔÇ×perioadele de ╚Ötiin╚Ť─â normal─âÔÇŁ. Cum se ajunge ├«ns─â la aceste perioade de prosperitate ╚Öi progres? R─âspunsul este: printr-o revolu╚Ťie. Iar revolu╚Ťiile s├«nt mereu anun╚Ťate ╚Öi prefa╚Ťate de perioade de criz─â. ├Än ╚Ötiin╚Ťe, crizele ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, ceea ce Kuhn nume╚Öte multiplicarea anomaliilor. Comunitatea ╚Ötiin╚Ťific─â se love╚Öte de tot mai multe e╚Öecuri, fapte inexplicabile, probleme de nerezolvat. Se divizeaz─â ├«n grupuri, ╚Öcoli, secte ├«n c─âutarea unor teorii explicative mai puternice, a unor explica╚Ťii alternative. Imagina╚Ťi-v─â disputele dintre partizanii lui Copernic ╚Öi partizanii vechii teorii astronomice geocentrice. S├«nt vreo dou─â secole de dezbateri, c─âut─âri, teorii alternative, dou─â secole ├«n care comunitatea astronomilor se ├«mparte ├«n partide ╚Öi ÔÇ×bisericu╚ŤeÔÇŁ, cu sau f─âr─â sus╚Ťinere politic─â, dou─â secole de dispute, dezbateri, pamflete. Vre╚Ťi s─â vede╚Ťi c├«t de r─âu era, citi╚Ťi minunatul dialog al lui Galileo, Dialog despre cele dou─â mari sisteme ale lumii. Acolo, trei personaje, Sagredo, Salviati ╚Öi Simplicio, vorbesc pe larg de criza prin care trece cunoa╚Öterea, dezbaterile dintre ╚Öcoala cea veche a aristotelicienilor ╚Öi ╚Öcoala cea nou─â a copernicanilor, probleme rezolvate, dar, mai ales, probleme nerezolvate ├«n cercetarea naturii. ├Än aceast─â atmosfer─â de criz─â a ap─ârut fizica lui Galileo, iar mai apoi cea a lui Newton. Dac─â e s─â ne lu─âm dup─â Kuhn, criza e necesar─â ╚Öi productiv─â. C─âci f─âr─â ea nu exist─â progres.

Epoci de întunecare și epoci de înflorire

E greu s─â negi c─â exist─â perioade luminoase ╚Öi perioade ├«ntunecate ale istoriei umanit─â╚Ťii. Epoca de aur a democra╚Ťiei ateniene, secolele Rena╚Öterii, ÔÇ×secolul de aurÔÇŁ (al XVII-lea) stau ├«n contrast cu epocile ├«ntunecate ale invaziilor barbare, cu s─âr─âcia spiritual─â a secolelor care despart ├«nchiderea ultimei ╚Öcoli de filosofie de ├«nfiin╚Ťarea primei universit─â╚Ťi, cu barbaria r─âzboaielor mondiale din secolul XX despre care nici nu mai ╚Ötim dac─â au fost dou─â sau doar unul, foarte lung. ╚śi totu╚Öi, aceasta este o reconstruc╚Ťie. Secolul de aur n-a fost doar al na╚Öterii ╚Ötiin╚Ťei moderne, ci ╚Öi cel al r─âzboiului de treizeci de ani, al r─âzboiului civil englez ╚Öi al Frondei franceze, secolul ÔÇ×micii glacia╚ŤiuniÔÇŁ, al foametei ╚Öi al ultimelor epidemii de cium─â. ├Änflorirea cunoa╚Öterii coincide adesea cu perioade de foamete, s─âr─âcie, r─âzboi (un alt argument pentru partizanii rolului creator al crizelor). ╚śi totu╚Öi, exist─â undeva un pattern al acestor epoci de ├«nflorire a cunoa╚Öterii? Putem s─â-l recunoa╚Ötem? E una dintre ├«ntreb─ârile care-i obsedeaz─â pe partizanii teoriilor istoriei ciclice sau pe cei ai istoriei privilegiate. Pe cei care, ca Francis Bacon sau Isaac Newton, se uitau la istoria umanit─â╚Ťii cu speran╚Ťa c─â vor recunoa╚Öte acolo semne ╚Öi structuri ale modelului labirintic al istoriei providen╚Ťiale, semn─âturi ale interven╚Ťiei divine.

Vicisitudinile istoriei și teoria masei critice

Istoria providen╚Ťial─â nu e niciodat─â liniar─â. Exist─â urcu╚Öuri abrupte ╚Öi c─âderi spectaculoase. Exist─â civiliza╚Ťii pedepsite ÔÇô g├«ndi╚Ťi-v─â doar la mitul atlan╚Ťilor. E interesant c─â teoriile despre care v─â vorbesc adopt─â, toate, un model catastrofic. ├Äntre marile epoci de ├«nflorire cultural─â ÔÇô unii spun c─â s├«nt cinci, al╚Ťii ╚Öase, al╚Ťii mai multe ÔÇô exist─â perioade nu doar ├«ntunecate, ci dintre cele ├«n care o bun─â parte a civiliza╚Ťiei, poate civiliza╚Ťia ├«ntreag─â, sufer─â consecin╚Ťele unui cataclism. ├Än antichitate, asta e teoria stoic─â (poate ╚Öi platonic─â) a marelui an, a ciclului cosmic. Din ea se nasc subteorii ale istoriei care, la o scar─â mai modest─â, v─âd o umanitate mereu amenin╚Ťat─â de catastrofe planetare. Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou. ├Än Rena╚Ötere, asta se nume╚Öte teoria vicisitudinilor istoriei ╚Öi e tare iubit─â ╚Öi de moderni. Francis Bacon, de pild─â, are o istorie cu cinci mari perioade de ├«nflorire ├«ntre care exist─â epoci ├«ntunecate ╚Öi civiliza╚Ťii extincte. Bacon ader─â la teoria conform c─âreia mitul Atlantidei nu este despre o insul─â, ci despre... continentul american. Unde exista ├«n antichitate o mare civiliza╚Ťie, a╚Öa cum ne spune Platon ├«n Critias. ╚śi unde o form─â de potop a ├«necat, literalmente, ├«ntreaga lume atlantic─â. Din acest cataclism s-au salvat prea pu╚Ťini oameni, fugind ├«n mun╚Ťi, urc├«ndu-se ├«n copaci, supravie╚Ťuind, cumva, p├«n─â la retragerea apelor. ╚śi continentul s-a re├«ntors la o stare de barbarie. Povestea nu-i apar╚Ťine lui Bacon, ci e un bun comun ├«n secolele al XVI-lea ╚Öi al XVII-lea (╚Öi nici m─âcar nu se opre╚Öte acolo). ╚śi e doar un episod al teoriei vicisitudinilor istoriei. Imagina╚Ťi-v─â o teorie a istoriei ├«n care cataclismele se repet─â ciclic, separ├«nd astfel ├«ntre ele epocile de ├«nflorire. Acestea stau cumva deasupra apei ├«ntunecate care este istoria catastrofic─â a umanit─â╚Ťii. Ca ni╚Öte insule de prosperitate, organizare ╚Öi inteligen╚Ť─â. Ce au ├«n comun aceste epoci? Putem s─â vedem ├«n ele un model? Exist─â, poate, moduri ├«n care agen╚Ťii umani pot contribui la crearea unei astfel de perioade de ├«nflorire a cunoa╚Öterii? St─â ├«n puterile noastre?

Cea mai simpatic─â form─â a unei teorii a ac╚Ťiunii afirmative ├«n istorie ├«i apar╚Ťine aceluia╚Öi Louis Le Roy despre care aminteam mai sus. Pentru Le Roy, lucrurile s├«nt relativ simple: perioadele de ├«nflorire a cunoa╚Öterii s├«nt cele ├«n care suverani lumina╚Ťi sau republici bine conduse au investit suficient ├«n ╚Öcoli, biblioteci, societ─â╚Ťi savante sau filosofice. Cele care au ╚Ťinut ├«nv─â╚Ť─âtura la mare pre╚Ť nu doar simbolic, ci politic ╚Öi economic. Follow the money pare s─â fie principiul istoriografic al lui Le Roy, un erudit care a suferit de s─âr─âcie toat─â via╚Ťa. Buna ├«nzestrare a ├«nv─â╚Ť─âturii nu ├«ntrerupe ciclul de perioade de ├«nflorire ╚Öi dezastre, c─âci vicisitudinile sor╚Ťii s├«nt parte a planului divin de disciplinare a umanit─â╚Ťii. ├Äns─â investi╚Ťia ├«n cunoa╚Ötere este, pentru Le Roy, mijlocul sigur de a reface civiliza╚Ťia, de a construi o nou─â insul─â de ordine, prosperitate ╚Öi lumin─â pe marea ├«ntunecat─â a istoriei.

Cum construim o arc─â? De la casa lui Solomon la Republica Literelor

Francis Bacon este profund influen╚Ťat de Le Roy ╚Öi de teoria vicisitudinilor. Cumva, putem vedea proiectul baconian de construc╚Ťie a unei noi ╚Ötiin╚Ťe a naturii ca pe o ├«ntrebare de tipul: cum construim o arc─â? Cum am putea naviga peste epocile astea de extinc╚Ťie civiliza╚Ťional─â p─âstr├«nd ceea ce umanitatea (sau m─âcar o parte a ei) a reu╚Öit s─â acumuleze? Exist─â un mod ├«n care putem recupera, ├«nregistra ╚Öi organiza ÔÇ×├«n╚Ťelepciunea umanit─â╚ŤiiÔÇŁ, trec├«nd-o apoi mai departe, noilor genera╚Ťii? Chiar ╚Öi atunci c├«nd cataclisme naturale, r─âzboaie sau epidemii par s─â anun╚Ťe noi epoci ├«ntunecate, noi colapsuri civiliza╚Ťionale? Bacon sus╚Ťine c─â a g─âsit r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare. ├Än forma scurt─â, ├«l g─âsi╚Ťi ├«n mica lui fabul─â intitulat─â Noua Atlantid─â (fabul─â pe care modernitatea o cite╚Öte adesea ├«n cheia utopiilor vizionare). E vorba despre un tip de organizare comunitar─â, cea care azi ne e, de fapt, foarte familiar─â. Organizarea comunit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice. Un tip de organizare care faciliteaz─â colaborarea ╚Öi reglementeaz─â competi╚Ťia, g─âse╚Öte o formul─â de echilibru ├«ntre transparen╚Ťa datelor (accesibile tuturor) ╚Öi necesitatea de a proteja descoperirile periculoase, inventeaz─â o etic─â comunitar─â ╚Öi o form─â de educa╚Ťie capabil─â s─â cultive nu doar productivitatea ╚Öi creativitatea, ci ╚Öi responsabilitatea ╚Öi sim╚Ťul datoriei (ceea ce modernii mai numeau ├«nc─â, pe urmele anticilor, virtute). ╚śi, mai ales, o form─â de organizare care este ├«n acela╚Öi timp localizat─â ╚Öi universal─â, ceea ce o face u╚Öor de recunoscut, de transplantat ╚Öi de reconstruit.

Dana Jalobeanu a f─âcut fizic─â ╚Öi filosofie ╚Öi s-a specializat ├«n istoria ╚Öi filosofia ╚Ötiin╚Ťei. Pred─â la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi este director al sec╚Ťiunii de ╚śtiin╚Ťe Umaniste a ICUB. Din 2018 organizeaz─â ÔÇ×Cafeneaua filosofic─âÔÇŁ de vineri seara.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.