Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie ÔÇô 4 mai 2022
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg

Uneori, c├«nd lucrurile merg prost ├«n lume, ajungi s─â te ├«ntrebi dac─â nu cumva vremurile s├«nt de vin─â, dac─â nu cumva tr─âim ├«ntr-unul dintre veacurile blestemate ale istoriei. ├Äncepi s─â faci paralele cu alte timpuri ├«ntunecate. ╚śi ai de unde alege. S├«ntem asalta╚Ťi cu imagini care ne aduc aminte de al doilea r─âzboi mondial ╚Öi cu declara╚Ťii care par scoase din r─âzboaiele religioase ale secolelor Rena╚Öterii. Atunci, tr─âs─âturile specifice popoarelor (motivate astrologic) erau la mare c─âutare: italienii erau convin╚Öi c─â englezii s├«nt reci ╚Öi barbari, englezii ar fi jurat c─â italienii s├«nt ├«n mod natural mincino╚Öi sau c─â francezii s├«nt cruzi ╚Öi f─âr─â scrupule. Azi vorbim de ÔÇ×sufletul rusÔÇŁ ╚Öi de apeten╚Ťa lui pentru dictatur─â. ╚śi nici m─âcar nu mai avem justific─âri astrologice c├«nd sus╚Ťinem asta. Cumva, ├«n perioadele de criz─â revin la mod─â pattern-urile. Printre ele, istoriile ciclice sau istoriile ├«n valuri ale umanit─â╚Ťii, cele care spun c─â exist─â perioade faste ╚Öi perioade nefaste, perioade de progres ╚Öi perioade de criz─â. Sau chiar distrugeri majore ╚Öi rena╚Öteri, civiliza╚Ťii care dispar ╚Öi mor, pentru ca pe ruinele lor s─â se nasc─â noi civiliza╚Ťii. Sau versiuni ale vechii teorii cosmologice a universului ciclic ÔÇô ├«n care un ÔÇ×an cosmicÔÇŁ de progres este urmat de o mare conflagra╚Ťie. Dup─â care lucrurile o iau de la ├«nceput.

E o viziune confortabil─â a istoriei, atunci c├«nd tr─âie╚Öti ├«ntr-o perioad─â de criz─â, atunci c├«nd ╚Ťi se pare c─â umanitatea a luat-o razna. ├Äns─â merit─â s─â nu uit─âm c─â astfel de viziuni provin chiar din perioade de criz─â. Ele ├«╚Öi au r─âd─âcinile ├«n zonele ├«ntunecate ale istoriei, ├«n momente ├«n care lumea chiar o luase razna. A╚Öa c─â s├«nt scrise special pentru a fi confortabile. Nu s├«nt istorii, ci psihoterapie cultural─â.

Mereu m-am g├«ndit ce interesant─â ar fi o istorie a acestor istorii. C─âci nu s├«nt doar multe, ci ╚Öi foarte speciale, iar unele dintre ele au fost scrise ├«n ├«mprejur─âri foarte interesante. A╚Öa este masiva Istorie a lumii scris─â de Sir Walter Ralegh ├«n cei aproape 16 ani ├«n care a stat ├«n ├«nchisoare (├«n Turnul Londrei). ├Än ciuda celor peste 1.500 de pagini, publicarea ei a fost un eveniment politic ╚Öi cultural. A fost reeditat─â de c├«teva ori ├«n secolul al XVII-lea. Poate ╚Öi mai interesant─â este lucrarea lui Louis Le Roy, istoric ╚Öi filosof, unul dintre primii traduc─âtori ai lui Platon ╚Öi Aristotel ├«n limba francez─â, un g├«nditor interesat de fenomenul politic ╚Öi de istoria evolu╚Ťiei politice a umanit─â╚Ťii. ├Än 1575, Louis Le Roy public─â un tratat intitulat Despre vicisitudinile ╚Öi varietatea lucrurilor din univers ├«n care face teoria ÔÇ×marilor epoci de progresÔÇŁ ale umanit─â╚Ťii, ├«ntrerupte de ÔÇ×mari epoci de criz─â ╚Öi barbarieÔÇŁ. O teorie pe care o reg─âsim, c├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, ├«n scrierile lui Francis Bacon. ╚śi pe care se va ├«ntemeia ├«ntreaga filosofie baconian─â a ÔÇ×progresului cunoa╚ÖteriiÔÇŁ cu care am crezut, mult─â vreme, c─â s-a n─âscut filosofia modern─â.

Acestea s├«nt doar dou─â exemple din ceea ce ar putea constitui un gen. L-a╚Ö intitula ÔÇ×istoriile catastrofice ╚Öi salvatoare ale omeniriiÔÇť. Pentru c─â exist─â ceva ├«n structura acestor scrieri care aminte╚Öte de pove╚Ötile eroice ale umanit─â╚Ťii. Binele ╚Öi r─âul se ├«nfrunt─â periodic, ╚Öi tot periodic au loc ├«nfr├«ngeri spectaculoase, de rememorat, ╚Öi victorii pe care ar trebui, desigur, s─â le imit─âm. P├«n─â la istoria genului, ├«ns─â, v-a╚Ö propune o tipologie. Ea e provizorie ╚Öi deschis─â, ├«ntemeiat─â pe ├«nc─â relativ pu╚Ťinele lucruri pe care le-am citit p├«n─â acum. Nu v─â sfii╚Ťi s─â ad─âuga╚Ťi exemple sau categorii. Lista r─âm├«ne deschis─â.

Fertilitatea crizei

Una din tr─âs─âturile caracteristice ale genului este credin╚Ťa ├«n caracterul fertil, binef─âc─âtor ╚Öi creator al dezastrelor. Sursele s├«nt amestecate. Pe de-o parte, filosofia stoic─â, cea care sus╚Ťine c─â nu doar c─â nenorocirile vin de la zei, ci c─â zeii ├«i ├«ncearc─â ├«n mod special pe cei tari. Sau pe cei pe care-i iubesc. Ad─âuga╚Ťi, la pachet, Cartea lui Iov ╚Öi alte forme ale elec╚Ťiunii. Ideea de baz─â e c─â progresul nu se poate na╚Öte dec├«t dintr-o criz─â. Cu c├«t mai mare criza, cu at├«t mai fertil─â ╚Öi mai promi╚Ť─âtoare. E amuzant c─â g─âsim teoria asta ├«n secolul XX, ├«ntr-una dintre cele mai populare c─âr╚Ťi de filosofia ╚Ötiin╚Ťei: Thomas Kuhn, Structura revolu╚Ťiilor ╚Ötiin╚Ťifice. Dup─â Kuhn, progresul nu este posibil dec├«t ├«n perioade cu totul speciale ale istoriei cunoa╚Öterii, cele ├«n care ╚Ötiin╚Ťa ajunge s─â fie organizat─â ╚Öi coerent─â. Ceea ce Kuhn nume╚Öte ÔÇ×perioadele de ╚Ötiin╚Ť─â normal─âÔÇŁ. Cum se ajunge ├«ns─â la aceste perioade de prosperitate ╚Öi progres? R─âspunsul este: printr-o revolu╚Ťie. Iar revolu╚Ťiile s├«nt mereu anun╚Ťate ╚Öi prefa╚Ťate de perioade de criz─â. ├Än ╚Ötiin╚Ťe, crizele ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, ceea ce Kuhn nume╚Öte multiplicarea anomaliilor. Comunitatea ╚Ötiin╚Ťific─â se love╚Öte de tot mai multe e╚Öecuri, fapte inexplicabile, probleme de nerezolvat. Se divizeaz─â ├«n grupuri, ╚Öcoli, secte ├«n c─âutarea unor teorii explicative mai puternice, a unor explica╚Ťii alternative. Imagina╚Ťi-v─â disputele dintre partizanii lui Copernic ╚Öi partizanii vechii teorii astronomice geocentrice. S├«nt vreo dou─â secole de dezbateri, c─âut─âri, teorii alternative, dou─â secole ├«n care comunitatea astronomilor se ├«mparte ├«n partide ╚Öi ÔÇ×bisericu╚ŤeÔÇŁ, cu sau f─âr─â sus╚Ťinere politic─â, dou─â secole de dispute, dezbateri, pamflete. Vre╚Ťi s─â vede╚Ťi c├«t de r─âu era, citi╚Ťi minunatul dialog al lui Galileo, Dialog despre cele dou─â mari sisteme ale lumii. Acolo, trei personaje, Sagredo, Salviati ╚Öi Simplicio, vorbesc pe larg de criza prin care trece cunoa╚Öterea, dezbaterile dintre ╚Öcoala cea veche a aristotelicienilor ╚Öi ╚Öcoala cea nou─â a copernicanilor, probleme rezolvate, dar, mai ales, probleme nerezolvate ├«n cercetarea naturii. ├Än aceast─â atmosfer─â de criz─â a ap─ârut fizica lui Galileo, iar mai apoi cea a lui Newton. Dac─â e s─â ne lu─âm dup─â Kuhn, criza e necesar─â ╚Öi productiv─â. C─âci f─âr─â ea nu exist─â progres.

Epoci de întunecare și epoci de înflorire

E greu s─â negi c─â exist─â perioade luminoase ╚Öi perioade ├«ntunecate ale istoriei umanit─â╚Ťii. Epoca de aur a democra╚Ťiei ateniene, secolele Rena╚Öterii, ÔÇ×secolul de aurÔÇŁ (al XVII-lea) stau ├«n contrast cu epocile ├«ntunecate ale invaziilor barbare, cu s─âr─âcia spiritual─â a secolelor care despart ├«nchiderea ultimei ╚Öcoli de filosofie de ├«nfiin╚Ťarea primei universit─â╚Ťi, cu barbaria r─âzboaielor mondiale din secolul XX despre care nici nu mai ╚Ötim dac─â au fost dou─â sau doar unul, foarte lung. ╚śi totu╚Öi, aceasta este o reconstruc╚Ťie. Secolul de aur n-a fost doar al na╚Öterii ╚Ötiin╚Ťei moderne, ci ╚Öi cel al r─âzboiului de treizeci de ani, al r─âzboiului civil englez ╚Öi al Frondei franceze, secolul ÔÇ×micii glacia╚ŤiuniÔÇŁ, al foametei ╚Öi al ultimelor epidemii de cium─â. ├Änflorirea cunoa╚Öterii coincide adesea cu perioade de foamete, s─âr─âcie, r─âzboi (un alt argument pentru partizanii rolului creator al crizelor). ╚śi totu╚Öi, exist─â undeva un pattern al acestor epoci de ├«nflorire a cunoa╚Öterii? Putem s─â-l recunoa╚Ötem? E una dintre ├«ntreb─ârile care-i obsedeaz─â pe partizanii teoriilor istoriei ciclice sau pe cei ai istoriei privilegiate. Pe cei care, ca Francis Bacon sau Isaac Newton, se uitau la istoria umanit─â╚Ťii cu speran╚Ťa c─â vor recunoa╚Öte acolo semne ╚Öi structuri ale modelului labirintic al istoriei providen╚Ťiale, semn─âturi ale interven╚Ťiei divine.

Vicisitudinile istoriei și teoria masei critice

Istoria providen╚Ťial─â nu e niciodat─â liniar─â. Exist─â urcu╚Öuri abrupte ╚Öi c─âderi spectaculoase. Exist─â civiliza╚Ťii pedepsite ÔÇô g├«ndi╚Ťi-v─â doar la mitul atlan╚Ťilor. E interesant c─â teoriile despre care v─â vorbesc adopt─â, toate, un model catastrofic. ├Äntre marile epoci de ├«nflorire cultural─â ÔÇô unii spun c─â s├«nt cinci, al╚Ťii ╚Öase, al╚Ťii mai multe ÔÇô exist─â perioade nu doar ├«ntunecate, ci dintre cele ├«n care o bun─â parte a civiliza╚Ťiei, poate civiliza╚Ťia ├«ntreag─â, sufer─â consecin╚Ťele unui cataclism. ├Än antichitate, asta e teoria stoic─â (poate ╚Öi platonic─â) a marelui an, a ciclului cosmic. Din ea se nasc subteorii ale istoriei care, la o scar─â mai modest─â, v─âd o umanitate mereu amenin╚Ťat─â de catastrofe planetare. Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou. ├Än Rena╚Ötere, asta se nume╚Öte teoria vicisitudinilor istoriei ╚Öi e tare iubit─â ╚Öi de moderni. Francis Bacon, de pild─â, are o istorie cu cinci mari perioade de ├«nflorire ├«ntre care exist─â epoci ├«ntunecate ╚Öi civiliza╚Ťii extincte. Bacon ader─â la teoria conform c─âreia mitul Atlantidei nu este despre o insul─â, ci despre... continentul american. Unde exista ├«n antichitate o mare civiliza╚Ťie, a╚Öa cum ne spune Platon ├«n Critias. ╚śi unde o form─â de potop a ├«necat, literalmente, ├«ntreaga lume atlantic─â. Din acest cataclism s-au salvat prea pu╚Ťini oameni, fugind ├«n mun╚Ťi, urc├«ndu-se ├«n copaci, supravie╚Ťuind, cumva, p├«n─â la retragerea apelor. ╚śi continentul s-a re├«ntors la o stare de barbarie. Povestea nu-i apar╚Ťine lui Bacon, ci e un bun comun ├«n secolele al XVI-lea ╚Öi al XVII-lea (╚Öi nici m─âcar nu se opre╚Öte acolo). ╚śi e doar un episod al teoriei vicisitudinilor istoriei. Imagina╚Ťi-v─â o teorie a istoriei ├«n care cataclismele se repet─â ciclic, separ├«nd astfel ├«ntre ele epocile de ├«nflorire. Acestea stau cumva deasupra apei ├«ntunecate care este istoria catastrofic─â a umanit─â╚Ťii. Ca ni╚Öte insule de prosperitate, organizare ╚Öi inteligen╚Ť─â. Ce au ├«n comun aceste epoci? Putem s─â vedem ├«n ele un model? Exist─â, poate, moduri ├«n care agen╚Ťii umani pot contribui la crearea unei astfel de perioade de ├«nflorire a cunoa╚Öterii? St─â ├«n puterile noastre?

Cea mai simpatic─â form─â a unei teorii a ac╚Ťiunii afirmative ├«n istorie ├«i apar╚Ťine aceluia╚Öi Louis Le Roy despre care aminteam mai sus. Pentru Le Roy, lucrurile s├«nt relativ simple: perioadele de ├«nflorire a cunoa╚Öterii s├«nt cele ├«n care suverani lumina╚Ťi sau republici bine conduse au investit suficient ├«n ╚Öcoli, biblioteci, societ─â╚Ťi savante sau filosofice. Cele care au ╚Ťinut ├«nv─â╚Ť─âtura la mare pre╚Ť nu doar simbolic, ci politic ╚Öi economic. Follow the money pare s─â fie principiul istoriografic al lui Le Roy, un erudit care a suferit de s─âr─âcie toat─â via╚Ťa. Buna ├«nzestrare a ├«nv─â╚Ť─âturii nu ├«ntrerupe ciclul de perioade de ├«nflorire ╚Öi dezastre, c─âci vicisitudinile sor╚Ťii s├«nt parte a planului divin de disciplinare a umanit─â╚Ťii. ├Äns─â investi╚Ťia ├«n cunoa╚Ötere este, pentru Le Roy, mijlocul sigur de a reface civiliza╚Ťia, de a construi o nou─â insul─â de ordine, prosperitate ╚Öi lumin─â pe marea ├«ntunecat─â a istoriei.

Cum construim o arc─â? De la casa lui Solomon la Republica Literelor

Francis Bacon este profund influen╚Ťat de Le Roy ╚Öi de teoria vicisitudinilor. Cumva, putem vedea proiectul baconian de construc╚Ťie a unei noi ╚Ötiin╚Ťe a naturii ca pe o ├«ntrebare de tipul: cum construim o arc─â? Cum am putea naviga peste epocile astea de extinc╚Ťie civiliza╚Ťional─â p─âstr├«nd ceea ce umanitatea (sau m─âcar o parte a ei) a reu╚Öit s─â acumuleze? Exist─â un mod ├«n care putem recupera, ├«nregistra ╚Öi organiza ÔÇ×├«n╚Ťelepciunea umanit─â╚ŤiiÔÇŁ, trec├«nd-o apoi mai departe, noilor genera╚Ťii? Chiar ╚Öi atunci c├«nd cataclisme naturale, r─âzboaie sau epidemii par s─â anun╚Ťe noi epoci ├«ntunecate, noi colapsuri civiliza╚Ťionale? Bacon sus╚Ťine c─â a g─âsit r─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare. ├Än forma scurt─â, ├«l g─âsi╚Ťi ├«n mica lui fabul─â intitulat─â Noua Atlantid─â (fabul─â pe care modernitatea o cite╚Öte adesea ├«n cheia utopiilor vizionare). E vorba despre un tip de organizare comunitar─â, cea care azi ne e, de fapt, foarte familiar─â. Organizarea comunit─â╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice. Un tip de organizare care faciliteaz─â colaborarea ╚Öi reglementeaz─â competi╚Ťia, g─âse╚Öte o formul─â de echilibru ├«ntre transparen╚Ťa datelor (accesibile tuturor) ╚Öi necesitatea de a proteja descoperirile periculoase, inventeaz─â o etic─â comunitar─â ╚Öi o form─â de educa╚Ťie capabil─â s─â cultive nu doar productivitatea ╚Öi creativitatea, ci ╚Öi responsabilitatea ╚Öi sim╚Ťul datoriei (ceea ce modernii mai numeau ├«nc─â, pe urmele anticilor, virtute). ╚śi, mai ales, o form─â de organizare care este ├«n acela╚Öi timp localizat─â ╚Öi universal─â, ceea ce o face u╚Öor de recunoscut, de transplantat ╚Öi de reconstruit.

Dana Jalobeanu a f─âcut fizic─â ╚Öi filosofie ╚Öi s-a specializat ├«n istoria ╚Öi filosofia ╚Ötiin╚Ťei. Pred─â la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi este director al sec╚Ťiunii de ╚śtiin╚Ťe Umaniste a ICUB. Din 2018 organizeaz─â ÔÇ×Cafeneaua filosofic─âÔÇŁ de vineri seara.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.