Cultivarea min┼úii ┼či inventarea ┼čtiin┼úei moderne

Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- povestea unui pariu cu rezultate nea┼čteptate - ├Än 1683, un faimos pariu a avut rezultate nea┼čteptate. Edmund Halley, astronomul al c─ârui nume ne este ast─âzi familiar datorit─â unei comete de care a auzit toat─â lumea, a promis o considerabil─â sum─â de bani aceluia care va rezolva o problem─â de matematic─â. Nu orice problem─â de matematic─â, ci principala provocare ├«n fa┼úa celor care pretindeau c─â s├«nt partizani ai "┼čtiin┼úei noi". Formulat─â simplu, ├«ntrebarea lui Halley era: care este formula for┼úei de atrac┼úie care ┼úine planetele sistemului solar pe orbite eliptice stabile? La 1683, orice om cultivat ┼čtia c─â Soarele este ├«n centrul unui univers ordonat, ├«n care planetele se rotesc pe orbite, ├«ntr-o mi┼čcare descris─â elegant de legile lui Kepler. Ce le ┼úine ├«ns─â acolo, cum anume func┼úioneaz─â acest sistem al lumii ┼či care este mecanismul care st─â la baza rota┼úiei uniforme a cerului erau ├«ntreb─âri ├«nc─â f─âr─â r─âspuns. Nici unul dintre cei care r─âspund la provocarea lui Halley nu este astronom. Nici m─âcar matematician. Unul dintre ei este faimosul arhitect Christopher Wren, cel care, la momentul pariului, reconstruise deja o bun─â parte din Londra distrus─â de marele foc. Cel de-al doilea este Robert Hooke, responsabilul cu experimentele, al Societ─â┼úii Regale, un om dotat cu o capacitate extraordinar─â de a observa - ┼či uneori de a imita - natura. Nici Wren, nici Hooke ┼či nici m─âcar Halley nu erau savan┼úi propriu-zi┼či; pentru ei, ┼čtiin┼úa era o preocupare secundar─â, o pasiune, o curiozitate. ├Äntreba┼úi, ar fi spus c─â s├«nt virtuosi; termenul generic preluat de membrii Societ─â┼úii Regale Britanice pentru a desemna getleman-ii cultiva┼úi, ├«nzestra┼úi cu o curiozitate special─â ┼či cu dorin┼úa de a cunoa┼čte natura. ├Ändeletnicirile lor, de la experimente de fizic─â sau chimie la colec┼úionarea de plante, animale sau creaturi monstruoase, primeau numele generic de filozofie natural─â; ├«n timp ce autorii articolelor, c─âr┼úilor sau descoperirilor - c├«┼čtig─âtori sau pierz─âtori de pariuri, precum cel amintit mai sus - se intitulau, simplu, filozofi. F─âc├«nd asta, abuzau de un termen ┼či declarau r─âzboi establishment-ului academic tradi┼úional: universit─â┼úile, bastioane ale filozofiei de ┼čcoal─â (scolastice ┼či aristotelice), unde ├«nc─â se ├«nv─â┼úa c─â P─âm├«ntul este ├«n centrul universului, iar cerurile fluide sau solide se ├«nv├«rt ├«mprejurul lui, pentru a furniza lumin─â ┼či c─âldur─â. Nu erau, de altfel, primii: cu aproape 100 de ani ├«naintea lor, Giordano Bruno sau Galileo Galilei sau Johannes Kepler se intitulaser─â ┼či ei filozofi, iar cei care au urmat, de la Francis Bacon la Descartes sau Gassendi, tot virtuosi afla┼úi ├«n lupt─â deschis─â cu "establishment-ul", au p─âstrat denumirea ┼či au c─âutat s─â dea str─âlucire acestei "noi filozofii". Cei trei virtuosi care ┼úin pariul ┼čtiu mult─â matematic─â ┼či suficient─â astronomie ┼či cel pu┼úin unul dintre ei b─ânuie┼čte care ar putea fi solu┼úia problemei. ├Äns─â nici unul nu ┼čtie s-o rezolve. Halley ├«ns─â nu se d─â b─âtut, ci apeleaz─â la cineva care are deja un renume ca matematician, precum ┼či o nu foarte comod─â faim─â de minte original─â ┼či oarecum eretic─â. Cineva care se g─âsea ├«n interiorul "establishment-ului" ┼či preda geometrie ┼či optic─â la Universitatea din Cambridge: Isaac Newton. La 1683, nici Newton nu era considerat un savant; interesele lui multiple ┼či ├«n mare parte obscure ├«mbr─â┼úi┼čau istoria bisericii, teologia scripturar─â, analiza matematic─â ┼či studiile asupra luminii. ├Än restul timpului se ocupa cu alchimia; camerele lui de la Trinity College iau cel pu┼úin o dat─â foc din cauza unor experimente alchimice care o iau razna. Povestea vizitei lui Halley la Cambridge este una dintre cele mai fascinante pagini din istoria ┼čtiin┼úei ┼či are ├«nc─â o serie de puncte obscure. Se pare c─â, auzind problema, Newton declar─â c─â r─âspunsul este foarte simplu: for┼úa care ┼úine planetele pe orbite este invers propor┼úional─â cu p─âtratul distan┼úei dintre ele. ┼×i se arat─â dispus s─â ofere o demonstra┼úie. Doar c─â, pe moment, n-o g─âse┼čte printre h├«rtiile de pe masa lui de lucru, astfel ├«nc├«t ├«i promite lui Halley c─â o va trimite la Londra. Lucrul nu se ├«nt├«mpl─â dec├«t un an mai t├«rziu, ├«ns─â c├«nd se ├«nt├«mpl─â, Halley prime┼čte nu o scrisoare, ci un tratat: Despre mi┼čcare, un manuscris de peste 100 de pagini care con┼úine deja in nuce nucleul majorit─â┼úii demonstra┼úiilor faimoase care aveau s─â alc─âtuiasc─â, patru ani mai t├«rziu, cel mai spectaculos tratat de fizic─â scris vreodat─â, Principiile matematice ale filozofiei naturale. De┼či arunc─â ├«n aer fizica tradi┼úional─â ┼či constituie un fel de punct culminant al "revolu┼úiei ┼čtiin┼úifice", Principiile matematice ale filozofiei naturale nu s├«nt, pentru Newton, dec├«t o mic─â, ┼či nu foarte interesant─â parte a unor cercet─âri care se ├«ntind de la astronomie la metafizic─â ┼či de la teologie la alchimie, trec├«nd prin analiza matematic─â, optic─â sau teoria materiei. Noi s├«ntem cei care, ast─âzi, vedem ├«n tratatul publicat ├«n 1687 ├«nceputul unei ere noi. ┼×i tot noi s├«ntem cei care vorbim despre Newton, savantul. Dac─â am privi ├«ns─â lucrurile din perspectiva pariului lui Halley, am vedea altceva: am vedea trei gentleman-i englezi pasiona┼úi de noile descoperiri, dornici de cunoa┼čtere, informa┼úi asupra celor mai "la mod─â" direc┼úii de cercetare ale timpului lor, intriga┼úi de ceea ce p─ârea s─â fie "marea problem─â nerezolvat─â a epocii", dornici s─â-┼či petreac─â timpul liber cu mari ├«ntreb─âri privitoare la constitu┼úia universului. Newton personal avea probabil alt─â agend─â: ├«ntreb─ârile lui vizau natura necunoscut─â a divinit─â┼úii, piatra filozofal─â, m─âsurile Templului lui Solomon, modelul divin al unei lumi care poart─â, ┼či ea, ├«nsemnele degetului lui Dumnezeu. Ce e ┼či mai interesant e ├«ns─â continuarea pove┼čtii: Principiile matematice ale filozofiei naturale apar ├«n 1687 ┼či ar trebui s─â ├«ncheie povestea; ├«n definitiv - dup─â cum spun gurile rele ale epocii -, este o carte pe care numai autorul ei o poate ├«n┼úelege. ├Äns─â nu se ├«nt├«mpl─â a┼ča: matematicieni ┼či virtuosi se pun pe treab─â, filozofi vechi ┼či noi se reped s-o citeasc─â. ├Äncep polemicile. Teoria atrac┼úiei universale ├«┼či atrage partizani ┼či inamici ├«nfoca┼úi. Pus ├«n fa┼úa unui adev─ârat r─âzboi filozofic, Newton trebuie s─â-┼či organizeze ap─ârarea. Pe cine alege el ca s─â-l apere? Un faimos clasicist de la Cambridge, Richard Bentley, teolog ┼či profesor de greac─â veche. Un teolog cu vederi discutabile asupra divinit─â┼úii, capelan regal ┼či politician abil, sortit unei lungi ┼či ├«nfloritoare cariere sub dou─â dinastii: Samuel Clarke. Bentely va conferen┼úia din amvon - la St. Martin in the Fields, biserica aflat─â azi ├«n Trafalgar Square - sus┼úin├«nd veridicitatea teoriei lui Newton, precum ┼či faptul c─â a fi newtonian este benefic pentru ap─ârarea credin┼úei cre┼čtine zguduite de prea mult scepticism. Clarke se va angaja ├«ntr-o furtunoas─â coresponden┼ú─â cu filozoful cel mai cunoscut al momentului (┼či el matematician, teolog, metafizician, preocupat de geologie, unificarea Bisericilor, sursa r─âului, construirea unei ma┼čini de calcul sau g─âsirea unei ├«ntrebuin┼ú─âri pentru caracterele limbii chineze): G.W. von Leibniz. Descoperirile ┼čtiin┼úifice, matematica sau sistemul lumii nu s├«nt, ├«n secolul al XVII-lea, apanajul unei categorii sociale, ci ├«nsemnele unei voca┼úii sau ├«ndeletniciri deschise oric─ârei min┼úi curioase. Dup─â formarea lor, "┼čtiin┼úele" reprezint─â un rezervor de probleme, ├«ntreb─âri ┼či provoc─âri care-i privesc pe to┼úi oamenii cultiva┼úi. Chiar sensul culturii nu este cel pe care-l ├«ntrebuin┼ú─âm noi ast─âzi, ci unul mult mai apropiat de original, de cultivarea min┼úii, ├«ndatorirea moral─â de c─âpetenie a oric─ârei fiin┼úe ra┼úionale. Ce sens mai are ast─âzi o asemenea defini┼úie? Ce sens mai are povestea ├«n sine? Un simplu exerci┼úiu de imagina┼úie. Pentru istoricul ┼čtiin┼úei nu este o surpriz─â s─â g─âseasc─â adesea originea surprinz─âtoare ┼či oarecum nea┼čteptat─â a marilor descoperiri ├«n povestiri ca aceasta, povestiri care au o singur─â moral─â: mintea uman─â - genial─â sau obi┼čnuit─â - este adesea cu adev─ârat creatoare atunci c├«nd uit─â de delimit─ârile ┼či ├«ncorset─ârile doctrinare, disciplinare sau de limbaj, av├«nt├«ndu-se ├«n afara c─âr─ârilor b─ât─âtorite ┼či deschiz├«nd sau doar urm├«nd drumuri noi ┼či controversate. La 1683, ca ┼či ast─âzi, exista o foarte bine delimitat─â filozofie de ┼čcoal─â, o "┼čtiin┼ú─â" (scientia) respectabil─â, baricadat─â ├«n interiorul universit─â┼úilor ┼či privind cu dispre┼ú mai ├«nt├«i, ┼či cu disperare cresc├«nd─â mai apoi, g─â┼čtile de filozofi diletan┼úi care pretindeau c─â pot merge mai departe dec├«t Aristotel sau filozofii de ┼čcoal─â sau c─â pot vedea lucruri pe care nu le-a v─âzut nimeni niciodat─â. Cel care c├«┼čtig─â ├«ns─â partida este un alt model cultural: oarecum atipic ┼či ├«n mare parte pierdut ├«n cei 400 de ani care au trecut de atunci. Modelul care are ├«n centru omul cultivat, aflat ├«ntr-o continu─â formare de sine, mi┼čc├«ndu-se cu ├«nzestrare ┼či dedica┼úie printre marile ├«ntreb─âri privitoare la natur─â, moral─â sau religie. F─âr─â acest model - f─âr─â miile de oameni care l-au urmat, unii angaj├«ndu-se ├«n pariuri similare cu cel propus de Halley, al┼úii ├«nv─â┼ú├«nd matematic─â pentru a citi c─âr┼úile lui Newton, al┼úii citind sau discut├«nd ├«n saloane faimoasele predici ale lui Bentley sau coresponden┼úa Leibniz-Clarke - inventarea ┼čtiin┼úei moderne n-ar fi fost posibil─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.