Arta distinc╚Ťiilor fine

Publicat în Dilema Veche nr. 860 din 1 - 7 octombrie 2020
Arta distinc╚Ťiilor fine jpeg

De c├«te ori se pune problema exper╚Ťilor ╚Öi a expertizei ├«n ╚Ötiin╚Ťele umaniste din Rom├ónia se st├«rne╚Öte vacarmul. Cum evalu─âm? De ce evalu─âm? Nu cumva problema expertizei se pune diferit ├«n fiecare domeniu ├«n parte? Poate ╚Ötiin╚Ťele umaniste trebuie s─â aib─â standarde de performan╚Ť─â ╚Öi excelen╚Ť─â cu totul altfel dec├«t celelalte ╚Ötiin╚Ťe. Pentru c─â, nu-i a╚Öa, una e expertiza ├«n fizica particulelor ╚Öi alta ├«n istorie medieval─â sau metafizic─â analitic─â.

Practici și reguli

╚śi totu╚Öi, dac─â privim ├«n perspectiv─â istoric─â, am putea spune c─â nu e mare diferen╚Ť─â ├«ntre expertul din ╚Ötiin╚Ťele umaniste ╚Öi cel din ╚Ötiin╚Ťele tari. Ei au uneori chiar un aer de familie, c─âci fac adesea acela╚Öi lucru. Evalueaz─â, apreciaz─â, compar─â, c├«nt─âresc; au capacitatea de a judeca corect ├«n cazuri sau situa╚Ťii hiperspecializate, complet non-transparente pentru non-expert. O caracteristic─â a expertizei este marea cantitate de cunoa╚Ötere tacit─â cu care opereaz─â expertul. G├«ndi╚Ťi-v─â la un expert care evalueaz─â tablouri (pentru a identifica dac─â s├«nt autentice). Explicitarea cunoa╚Öterii tacite a fost adesea ironizat─â; g├«ndi╚Ťi-v─â la Sherlock Holmes cu monografiile lui (ÔÇ×Cele 14 tipuri de soluri din sudul AnglieiÔÇŁ, adic─â exact cunoa╚Öterea care-i permitea s─â identifice noroiul de pe galo╚Öii criminalului).

Nu doar practicile, ci ╚Öi regulile expertizei seam─ân─â ├«n ╚Ötiin╚Ťele exacte ╚Öi ├«n ╚Ötiin╚Ťele umaniste. Ceea ce nu e surprinz─âtor, c─âci din ÔÇ×╚Ötiin╚Ťele umanisteÔÇŁ au fost ele ├«mprumutate. Primii ÔÇ×exper╚ŤiÔÇŁ au fost, poate, chiar umani╚Ötii renascenti╚Öti, v├«n─âtori de manuscrise ╚Öi opere de art─â ale antichit─â╚Ťii. ╚śi-au format expertiza ÔÇ×the hard wayÔÇŁ, adesea gre╚Öind. Apoi, primii dintre moderni au ├«nceput s─â expliciteze ╚Öi s─â discute standardele de adev─âr, acurate╚Ťe ╚Öi expertiz─â ale ╚Ötiin╚Ťelor, abandon├«nd gradual modelul sapien╚Ťial al filosofiei pentru unul profesional-specializat. Mul╚Ťi filosofi au depl├«ns, de-a lungul timpului, aceast─â ie╚Öire din sine a filosofiei, acuz├«ndu-i pe exper╚Ťi c─â tr─âdeaz─â idealurile ├«nalte ale ├«nainta╚Öilor ├«n numele unei specializ─âri ├«ndoielnice. V─âic─âreala ├«mprejurul dispari╚Ťiei filosofului, ├«nlocuit de ÔÇ×profesorul universitarÔÇŁ, a fost una dintre temele vocale ale ├«nceputului de secol XX. ╚śi continu─â ├«nc─â.

Ce aș vreau eu însă să vă arăt este că, văzute în perspectivă, standardele expertizei pun în practică cîteva dintre idealurile filosofiei din toate timpurile. Nu abandonează, deci, ci exersează cunoașterea filosofică.

Expertul st─âp├«ne╚Öte un domeniu limitat ╚Öi bine definit ├«n care e ÔÇ×acas─âÔÇŁ ╚Öi asupra c─âruia ├«╚Öi poate da avizat cu p─ârerea. ├Än ultimii (zeci de) ani, aceste domenii s-au tot multiplicat ╚Öi s-au tot restr├«ns. ╚śi asta ne spune ceva interesant despre expertiz─â. A╚Ö defini-o ca pe arta distinc╚Ťiilor fine. Expertul este capabil s─â vad─â diferen╚Ťele de detaliu ├«ntre obiectele domeniului s─âu. El ╚Ötie s─â detecteze falsul ╚Öi s─â disting─â adev─ârul de fals. Expertul ╚Ötie, ├«n fine, s─â pun─â ├«ntrebarea corect─â, ├«ntrebarea care dezv─âluie natura ╚Öi forma unui lucru. G├«ndi╚Ťi-v─â la un expert ├«n pictura renascentist─â al c─ârui ochi ╚Ötie s─â disting─â nuan╚Ťe imperceptibile, expun├«nd falsurile ╚Öi ÔÇ×identific├«ndÔÇŁ tr─âs─âturile de penel ╚Öi ÔÇ×formeleÔÇŁ autentice. ├Äntr-una dintre primele ├«ncerc─âri de a pune pe h├«rtie job description-ul omului de ╚Ötiin╚Ť─â, carta Societ─â╚Ťii Regale (redactat─â ├«n anii 1660) vorbea despre capacitatea filosofului naturii de a distinge ├«ntre fenomenele naturale ╚Öi ÔÇ×imposturiÔÇŁ sau ÔÇ×false miracoleÔÇŁ. O cerin╚Ť─â care simplifica ╚Öi naturaliza idealul filosofic formulat cu o genera╚Ťie ├«nainte de Francis Bacon. Filosoful lui Bacon era cel c─âruia i se cerea s─â disting─â ├«ntre minunile naturii ╚Öi impostura confra╚Ťilor, dar ╚Öi s─â recunoasc─â adev─âratele miracole (din marea de supersti╚Ťie ╚Öi idolatrie). ├Än mod paradoxal, cumva, expertul mut─â pe terenul specializ─ârii idealul filosofic al discern─âm├«ntului. Arta de a pune, ├«n orice ├«mprejurare, ├«ntrebarea corect─â.

Discern─âm├«ntul ╚Öi modelarea min╚Ťii

Exist─â un tip peren de filosofie care este antispeculativ─â, antisistematic─â, dubitativ─â ╚Öi centrat─â pe exerci╚Ťiu ╚Öi interoga╚Ťie. Scopul ei este modelarea min╚Ťii. ÔÇ×S─â v─â ├«ngriji╚Ťi de sufletÔÇŁ, spunea Socrate. Dar ce ├«nseamn─â acest lucru? O variant─â de interpretare duce exact ├«n direc╚Ťia celor discutate mai sus. Filosoful se antreneaz─â s─â nu se lase ├«n╚Öelat, s─â reziste pornirilor pasionale, promisiunilor mincinoase, speran╚Ťelor de╚Öarte, biasurilor cognitive ╚Öi a╚Öa mai departe. Concret, acest lucru se face printr-o permanent─â cultivare a discern─âm├«ntului. Aproape c─â am putea spune c─â modelarea min╚Ťii (medicina sufletelor se numea chestia asta ├«n Rena╚Ötere) ╚Öi cultivarea discern─âm├«ntului ajung echivalente. Iar ├«n secolul al XVII-lea, filosoful naturii le mut─â de pe terenul filosofiei morale pe cel al filosofiei naturale.

╚śi, astfel, cunoa╚Öterea profesional-specializat─â ne spune ceva ce filosofii antici ╚Ötiau prea bine, dar modernii au ├«nceput s─â uite: c─â nu po╚Ťi fi expert de unul singur. Pentru a face distinc╚Ťii fine, pentru a pune ├«ntrebarea corect─â, ai mereu nevoie de prezen╚Ťa vie ╚Öi critic─â a celorlal╚Ťi cunosc─âtori. Expertiza e un joc de echip─â. C├«nd echipele s├«nt mici ╚Öi prea r─âsfirate pe teren, apare ╚Öi prolifereaz─â impostura. Iar c├«nd num─ârul de impostori ajunge s─â fie mare, exper╚Ťii ├«╚Öi fac geamantanele ╚Öi pleac─â. Imagina╚Ťi-v─â o pia╚Ť─â de art─â pe care circul─â mai ales falsuri, certificate ca autentice de impostori cu patalama. Sau o lume ├«n care specializarea este luat─â ca paravan pentru impostur─â. Fal╚Öii exper╚Ťi ├«╚Öi inventeaz─â specializ─âri care nu exist─â pentru a evita confruntarea cu ceilal╚Ťi. Se ajunge la un fel de turn Babel, ├«n care fiecare vorbe╚Öte ├«n legea lui. ├Äntr-o astfel de lume, expertiza nu mai exist─â.

Dana Jalobeanu a f─âcut fizic─â ╚Öi filosofie ╚Öi s-a specializat ├«n istoria ╚Öi filosofia ╚Ötiin╚Ťei. Pred─â la Facultatea de Filosofie a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti ╚Öi este director al sec╚Ťiunii de ╚śtiin╚Ťe Umaniste a ICUB. Din 2018 organizeaz─â ÔÇ×Cafeneaua filosofic─âÔÇŁ de vineri seara.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.