Prin satele deocheate ale Valahiei de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Colindînd zilele acestea prin satele Valahiei, am regăsit sate şi nume familiare pentru mine ca istoric al timpului trecut. Multe însă le ghicesc doar în spatele unor denumiri cosmetizate de pudibonderia secolului al XX-lea şi de moralitatea epocii comuniste. O anumită trăsătură, la început particulară, ajunge să devină dominantă şi să denumească o întreagă comunitate. De pildă, dacă treci prin Urîţi, un sat din judeţul Dolj, te gîndeşti că poate comunitatea a fost fondată la începuturile ei numai de oameni urîţi. Doar că, un pic mai sus, dai de Frumuşei din judeţul Gorj, care ar fi fost, după toate probabilităţile, refugiu pentru cei frumoşi. Aceleaşi gînduri te-ar putea însoţi şi cînd treci prin satul Bogaţi din judeţul Muşcel, probabil populat cu oameni ceva mai înstăriţi decît locuitorii de pe ocina Săracul, de lîngă oraşul Piteşti. 

De altminteri, sărăcia şi mizeria se regăsesc deseori în denumirea comunităţilor din trecut. Aproape fiecare judeţ are sate care se ascund sub Vaideel (Vîlcea), Vaideei (Prahova şi Olt), Flămînzi (Argeş), Flămînzeşti (Argeş), Obediţi (Ialomiţa şi Rîmnicu Sărat), Jigărita (Ilfov), Pîrliţi (Buzău) etc. Dar cel mai sărac dintre toate pare să fi fost Păduchioşi din judeţul Ilfov. Exista chiar şi un sat Păduchioasa, tot în acelaşi judeţ. Alte sate şi-au pierdut denumirea iniţială prin preluarea unor momente care au marcat comunitatea foarte puternic: Arşi, din judeţul Gorj, trebuie să fi trecut printr-un incendiu devastator, aşa cum Blestematele şi Blestemaţi, din judeţul Buzău, trebuie să fi cunoscut ceva poveşti cutremurătoare, de satele s-au identificat cu blestemul cuiva. Locuitorii satului Opăriţi (Argeş) trebuie să fi avut o istorie nu prea frumoasă. Din aceeaşi categorie face parte şi satul Beţivi din Săcuiani (astăzi Prahova). Am găsit apoi satele Bărbăteşti (Vîlcea şi Dîmboviţa), dar şi satul Muereasca (Vîlcea) şi rîul Muerii (Olt). 

Călătorul rămîne surprins de nenumăratele nume de sate care fac referire fie la sexualitate, fie la diferitele manifestări „fireşti“ ale necesităţilor firii. Cel mai cunoscut este satul Futeşti din Ialomiţa, devenit astăzi Feteşti, care ascundea şi o Biserică a Curvelor. Dar în judeţul Ilfov exista un Lindiceşti, în judeţul Ialomiţa se afla Pulaţi, în Săcuiani se regăsea Pizdeleşti, în Ilfov se găsea satul Cureşti, şi Coiani în Gorj. Necesităţile firii, ca să rămînem în registrul pudibonderiei, se întind în toată Valahia cu Căcaţi, sat din judeţul Ilfov, şi o formă de Cacaleţi (în Ilfov, Vlaşca sau Romanaţi), Băligoşi în judeţul Buzău, Băşineşti în judeţul Saac (cu forma Băsăşti, în Olt), Pîrţiiani în Ialomiţa şi Fîsîiţi în Buzău. Mai întîlneşti, apoi, o serie de sate care se înscriu cam în acelaşi registru: Frecaţi (Buzău), Găunoşi (Ilfov), Găureni (Dolj), Beliţi (Muşcel) sau Belitori (Teleorman) etc. Oraşul de Floci este cunoscut deja şi face trimitere, după cum ştiţi, la lîna care se negustorea prin acest tîrg. Ea se regăseşte şi în denumirea unor sate ca Flocoşi, Floceasca, Flocoşani. 

Satul Curdecîine din judeţul Ialomiţa mă duce cu gîndul la alte porecle care devin nume prin intensa lor utilizare, cum ar fi Capdefier sau Capdebou. Răsfoind documentele, îmi vin în minte cele mai stranii nume. Astfel, la jumătatea secolului al XVII-lea, Belea trăia în satul Rasa, Caldaşin locuia în Negoieşti, Dumitru Bulăroiu avea un ginere, pe Ianachi, în Macsineni, Anton Caţidiavol era vătaf, Lupul Căcărează îşi vindea moşia din satul Procica, Chibzuitul avea o funie de moşie la Jigălia, Cimbru nu era decît un ţigan amărît, slugă prin curţile boierului Udea Doicescu, Cocină îşi vindea moşia de la Slămireşti, Ivan Cortofleş din Piteşti era negustor înstărit, Sora Curoaia avea ceva moşie pe la Orcăneşti, Iubitul se chinuia să nu sărăcească prea tare, în timp ce Drăgaica îşi vindea ultimul petec de pămînt din Bucureşti. I-am întîlnit şi pe Frigecîine, pe Găinaţ, care a săpat un puţ la Cereşani să-i fie de suflet, pe Găinăalbă din Drăghineşti şi pe Găoază din Oneşti, pe Ghiocel din Osica şi pe Gulie din Grădişte, pe Dumitru Inimărea din Gherghiţa şi pe Radu Luminatu din Urlaţi, pe Stan Lulea din Copăceni şi pe Radul Mîrşavul din Turburea, pe Badea Mozavirul din Flocoşani şi pe Stanciul Mucea din Bălţaţi, pe Muşat Mucverde din Bueşti şi pe Costandin Pîrţache din Mărăcineni etc. Puţcavel, Sămurastră, Pişpăială, Mălai sau Tărîţel au poveştile lor pe care nu cred că le vom şti vreodată.

Satele Munteniei nu mai sînt aceleaşi cu satele Valahiei din trecut. Sînt convinsă însă că, de voi avea timp şi răbdare să le colind, voi descoperi lucruri la fel de interesante ca acelea din trecut.  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.