Titu a lu’ Jumară

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Se spune că Titu ăsta este foarte priceput în zidirea de fîntîni: una dintre cele mai vechi şi mai binecuvîntate meserii. Nu oricui îi este dat să facă o fîntînă, nu oricui îi este dat să ştie unde apa este bună şi din belşug. De aia i se şi spune Titu Fîntînaru. Jumară era tată-su şi cei mai bătrîni din sat aşa au apucat să-i zică. Titu ăsta, miluit de Dumnezeu cu darul de fîntînar, n-a fost mai niciodată fericit şi fără de griji. Povestea lui pare desprinsă din viaţa aia plină de obidă şi drumuri întortocheate. 

Bărbat frumos şi harnic, Titu se trezi într-o zi însurat cu Ioana, curva satului. Nici nu-i trecu prin minte una ca asta, în noaptea aia de horă, cînd, înhăitat cu alţi şase flăcăi, se duseră în cimitir s-o tăvălească pe Ioana. Toţi făceau asta, şi Ioanei îi plăcea să se amuze cu unul, cu altul, să rîdă tare, să vorbească deocheat şi apoi să-şi ridice fustele, în cimitir sau pe islazul de vite, pentru oricine îi spunea că-i e dragă. Aşa era Ioana, toţi se îngurduluiau cu ea, nimeni n-o voia în bătătură. Titu se ţinea cu Zoia, fată frumoasă şi cuminte, căreia îi promisese că se vor lua curînd şi vor face nuntă mare să se audă în toată ţara. Pe ea o iubea şi tot grăbea şi muncea să termine odată coşarul ăla din spatele curţii, ca să poată să întindă mesele acolo la ospăţul de nuntă. Şi să mai sape o fîntînă, două, să-i ia şi-o rochie frumoasă, şi coroniţă, şi ceva pantofi, una-alta, ce trebuie la nuntă. Dar nu mai apucă, fiindcă a doua zi după tăvăleala din cimitir se trezi cu nişte miliţieni la poartă. Fu ridicat pe sus, dus la secţie şi acuzat de viol. Dintre toţi şapte, Ioana îl acuză doar pe el şi le spuse miliţienilor că îl iartă dacă o ia de nevastă. Şi-o luă de nevastă, că ce era să facă? Să înfunde puşcăria pentru curvăsăriile Ioanei? 

Bărbat frumos şi harnic, Titu se aşeză la casa lui, fără nuntă şi fără petrecere, numai că o aşa ruşine nu putu să uite şi mai ales să ierte. Se iubi cu toate femeile din sat, doar aşa, să-i facă în necaz Ioanei. Şi cînd obosi, se întoarse la Zoia, măritată şi ea cu Pătru Bolboacă, unul de pe acolo, ca să fie cît mai aproape de Titu. Făcură şi copii, şi Titu cu Ioana, şi Zoia cu Pătru al ei. Dar traiul lor nu fuse decît un drum al Golgotei: Titu o dispreţuia pe Ioana şi din curvă n-o scotea cît era ziulica de lungă; ba-i mai trăgea şi-o mamă de bătaie, cînd îşi aducea aminte de patima ruşinii. Pînă într-o zi cînd Ioana îşi pierdu minţile, lăsă copiii mititei şi ea, cu poala plină de ouă, umbla prin sat şi-ntreba în stînga, în dreapta: „N-ai, ţaică, nişte ouă, că iaca vreau să pun o cloţă“. Iarnă, vară, Ioana punea cloţe şi se-ngrijea de ouă şi pui, lăsîndu-şi copiii şi casa pe seama lu’ Titu. Titu le-a fost şi mamă, şi tată, numai el le ştia necazurile, gîndurile… Nici Zoia nu fu mai fericită, cu Pătru căzut în patima beţiei, chinuit de bănuielile şi şuşotelile satului cum că nevasta lui s-ar ţine cu Titu. Şi-o duseră aşa ani buni, şi crescură copii, se duseră pe la casele lor, şi Titu rămase cu Ioana şi cloţele ei, iar Zoia cu Pătru şi beţiile lui. 

Într-o zi, Zoia îşi luă inima în dinţi şi-i zise: „Pătrule, gata, mi-a ajuns. Plec şi tu oi face cum oi vrea“. „Un’ te duci, fă, fir-ai a dracu’, că mă spînzur dacă pleci“, mai apucă să strige Pătru, turbat de patima vinului. Dar, Zoia nu mai avu putere să privească înapoi, atîţia ani de bătăi şi ameninţări îi împietriseră inima dinspre el. Îşi luă bocceluţa şi se duse la Titu, să aibă grijă de bărbatul pe care îl iubea şi de nevasta lui, cu cloţe cu tot. O singură dată în viaţa lui se ţinu Pătru de cuvînt: şi aia fu ziua în care se spînzură în podul casei. Se necăjiră şi se supărară cu toţii de aşa mare necaz: copiii, sătenii, popa de la biserică. Numai Zoia şi Titu îşi văzură de vieţile lor, grijiră de sufletul lui Pătru şi priviră înainte. În altă zi, cu minţile rătăcite, Ioana dădu pe gît o sticlă de sodă caustică. Nu muri, doctorii făcură minuni şi-i puseră un gît de plastic, dar nici nu mai fu bună de nimic, nu mai putu nici măcar să umble după ouă şi cloţe. Doi ani de zile îngriji Zoia de nevasta bărbatului ei, ea o punea pe oală, ea îi dădea să mînînce, ea o spăla. Pînă la urmă, copiii ei şi copiii lui se împăcară cu soarta asta; nici unii, nici alţii n-avură timp şi nici chef să umble după sufletul lui Pătru sau să-i ţină plosca Ioanei. După doi ani de chinuri, plecă şi Ioana la ceruri cu visurile ei de ouă şi cloţe, rătăcind fără rost prin viaţă. 

Titu şi Zoia rămaseră de veghe pe lumea asta. Duminică de duminică, se iau de mînă şi cutreieră satul în drum spre cimitir, aprind lumînări, grijesc de morminte, împart colaci şi colivă, mai sădesc o floare şi apoi se întorc la ale lor. Ea se îngrijeşte de cei cinci copii ai lor şi de droaia de nepoţi, el sapă fîntîni în tot judeţul Olt, că nimeni nu-i atît de priceput şi n-a primit un dar mai frumos: să ridice o fîntînă şi să dea o cană cu apă unui om însetat.  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.