Bujorul şi tărîmul ielelor

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Oamenii trecutului cunoşteau şi preţuiau natura atît pentru darurile oferite, cît şi pentru puterea pe care o reprezenta, oricînd gata să se răzbune sub forme necunoscute. Multe dintre plantele acestei naturi sînt cercetate şi folosite fie în medicina populară, fie în magie, pentru fabricarea de leacuri, otrăvuri sau descîntece. Prin reţete şi doftorii se regăsesc şi virtuţile anumitor flori, cunoscute pentru calităţile lor curative şi apotropaice. Catifelatul bujor este una dintre aceste flori.  De numele lui se leagă o serie de legende: de la zeul Paeon, transformat într-o floare roşie pentru a fi protejat de invidia altui zeu cu puteri vindecătoare (de aici denumirea latină a plantei), pînă la Bujor, fiul de împărat, care a ajuns pe tărîmul ielelor, încălcînd interdicţiile tatălui, şi s-a preschimbat într-o floare roşie ca sîngele, care încă colorează munţii. Le cunoaştem prea bine cu toţii. Aici am să mă opresc doar la prezenţa acestei flori în scrierile secolului al XVIII-lea.

Despre tăria şi puterea bujorului se scrie în secolul al XVIII-lea, semn că virtuţile şi puterile lui fuseseră încercate. „Bujorul mare tărie are şi tărirea de către toate florile“, notează un diac pe la 1794, într-un miscelaneu frumos ornat, unde fiecare literă majusculă se transformă într-o floare care cuprinde cartea şi textul în florile şi frunzele sale. Manuscrisul a trecut prin mîinile călugăriţei Marina, care-l moştenise de la un alt călugăr, ce se va fi stins la mănăstirea Zamfira din judeţul Prahova. Florile astea minunate de pe munte sînt protejate de oameni prin legendele născute în jurul lor. Se spune că bujorul „nu se cultivă în grădină, neavînd cine să-l aducă din pădure, deoarece, cine-a muta, ori aduce gulii (rădăcini), ori sămînţă, nu va mai face copii“. Artur Gorovei culege această legendă de prin zona Tecucilor şi ea ascunde, de fapt, o mare parte de adevăr legată de dificultatea adaptării acestei plante. Dar dacă smîrdarul sau bujorul de munte nu este deranjat de moldovenii din Tecuci, există o altă specie de bujor cultivată prin grădini pentru că are, dincolo de frumuseţe, puteri miraculoase. 

„Cînd să va lega limba omului în gură de vreo boală să-l afumi cu rădăcină de bujor, că i se va deşchide limba“, se scrie într-un alt miscelaneu de la începutul secolului al XIX-lea. „Cine va purta la dînsul rădăcină de bujor, nicidecum farmecele nu-l va prinde. Iar cine se va afuma cu rădăcină sau cu frunzele bujorului şi în casă şi oriunde vei afuma duh necurat nu va fi acolo“. Într-un trecut dominat de duhurile rele ce umblă nestingherite prin ungherele caselor, multe plante sînt învestite cu puteri magice astfel încît să ţină departe toate cele rele. Bujorul se alătură usturoiului, după cum se poate observa. De altminteri, aceste note despre bujor vin imediat după alte cîteva rubrici dedicate farmecelor, unde creştinul primeşte „învăţătură ca să nu te prinză farmecele“ şi „pentru cel ce iaste cu farmece legat“ ce ar trebui să facă pentru a se „desface“. 

Seminţele bujorilor protejează orice creştin de intruziunea duhurilor rele în trup, trebuie doar înghiţite cu ceva vin: „Iar cine va bea sămînţa lui cu vin, apoi de toate cele ce să chiiamă întîlnituri şi alte răutăţi şi spurcăciuni să va izbăvi, şi înlăuntru trupului de va avea vreo răutate, sau la inimă, degrabă se va izbăvi“. Dincolo de aceste proprietăţi apotropaice, protejînd casa şi creştinii de orice duh şi de orice iele, bujorul are şi o serie de proprietăţi curative, fiind folosit pentru vindecarea diferitelor boli. Seminţele sale pot vindeca afecţiunile splinei: „Iară cine va lega sămînţa lui bujor la genunchiul stîng acela să va mîntui de rast (inflamarea splinei)“. Rădăcina de bujor opreşte sîngerarea: „Iară la cine va curge sînge din nas, adeseori să pisezi rădăcină de bujor şi să bei cu vin“. Iar bujorul cel mare vindecă de icter: „Iară cel ce va avea gălbinare să fierbi bujor de cel mare cu vin şi să bei dimineţile pe nemîncate“. 

Aceleaşi seminţe au darul de a oferi inteligenţă, dar şi starea de bine, relaxarea, seninătatea, bucuria vieţii: „Iară cine va înghiţi de 7 ori cîte 7 grăunţe de bujor dimineaţa pe nemîncate foarte bine aceluia îi va fi: isteţi va fi şi i se va deşchide minteşaţ, şi gînduri bune şi să va adaoge, şi limba i să va curăţi foarte bine“. Simpla purtare a acestor seminţe induce o stare de bine: „Iară cine va lega sămînţă de bujor la braţul mîinei cei drepte, apoi degrab să va măntui de toate gîndurile cele rele pre care le are“. Casa şi grădina pline de aceste flori, din primăvară pînă în toamnă, aduc numai bucurie: „Iară unde va fi bujor în casă, la casa aceia duh necurat nu va fi“. 

Se apropie primăvara, vă sfătuiesc să vă umpleţi casa, grădina şi curtea de aceste flori, iată, magice. Rău n-are să vă facă. Doar gînduri bune!  

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860),

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.