⬆
Societate
Pagina 148
Darwinism şi religie, în 2010
În 2009, anul Darwin, filialele Consiliului Britanic din numeroase oraşe ale lumii au organizat dezbateri cu public sub titlul „Darwin now“. Abia în 2010, un eveniment de acest tip al British Council a ajuns în România, şi el a luat forma unei discuţii despre efectul teoriei evoluţioniste asupra credinţei: subiect fierbinte la noi, avînd în vedere tensiunile permanente cu privire la rolul marginal oferit evoluţionismului în şcoli, spre deosebire de perspectiva religioasă asupra lumii. Conferinţa
Continentalul din Cluj
În plin centru al Clujului, la intersecţia străzilor Napoca şi Universităţii cu Piaţa Unirii se înalţă o clădire maiestuoasă, intrată în memoria vizual-afectivă a localnicilor şi a turiştilor care parcurg „zona zero“ a oraşului.
Construit între 1893-1894, după planurile arhitectului maghiar Pákei Lajos, edificiul se înscrie în programul arhitectural al perioadei dualismului austro-ungar, care a dat Clujului înfăţişarea sa actuală.
Poţi să fii şi evreu, şi creştin?
În SUA sînt cunoscuţi mai ales sub denumirea de „Jews for Jesus“. O contradicţie în termeni, s-ar părea. Pastorul (numit de unii credincioşi rabinul) Florin Suciu afirmă că, pe lîngă comunităţile din România, unde sînt concentraţi în Oradea, în Capitală şi în Moldova, sau din Basarabia, ar exista grupuri asemănătoare în Argentina, Germania, Ucraina, Ungaria, Marea Britanie, Rusia.
Cu ochii-n 3,14
Din dialectica naturii umane: soldaţii chilieni trimişi în Haiti să-i ajute pe localnici după cutremurul din 12 ianuarie şi-au petrecut noaptea prăpădului de 8,8 din Pacific căutîndu-şi la telefoanele mobile rudele din ţara lor; puştimea din Noua Zeelandă a surfat încîntată pe valurile declanşate de seism şi propagate pînă la ţărmul lor.
Ştiri nebăgate în seamă
Pe 2 martie, Slovacia s-a distins ca fiind singura ţară europeană care a decretat că imnul naţional va trebui, începînd din 1 aprilie, să răsune în şcoli, în fiecare luni, înainte de începutul orelor. Imnul va trebui de asemenea să răsune înainte de orice reuniune municipală în fiecare oraş şi sat. Chiar şi posturile de radio şi de televiziune publice vor avea obligaţia de a-l difuza în programele lor.
Cu maşina, prin Deltă
Soarele nu se ridicase mai sus decît catargul vaporului arăbesc oprit în port încă de ieri. Era un vapor mare care domina clar portul mic de la Sulina. Aveai impresia că, dacă un val l-ar fi culcat la pămînt (ceea ce era imposibil, bineînţeles!), ar fi ajuns cu vîrful catargului dincolo de strada a şasea a micului oraş, cu drumurile acoperite de nisip.
Un exemplu de des-cifrare
Am călătorit recent, forţat de împrejurări... climaterice, cu IC-ul moldo-vlah Săgeata albastră, deşi promisesem solemn, în urmă cu trei sau patru ani, că nu voi mai pune piciorul în această struţocămilă a capitalismului tranziţional românesc. Ca întotdeauna, sălbăticia vieţii mioritice s-a dovedit însă mai puternică decît făgăduinţele mele.
Reconfigurare a pieţei de presă scrisă. Cîteva cifre
Conform datelor furnizate de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), pentru perioada octombrie-decembrie 2009, clasamentul tirajelor din presa cotidiană centrală este condus de tabloidul Click, urmat de cotidianul Adevărul şi de tabloidul Libertatea.
Film de Oscar
Duminica trecută, în seara de dinaintea Galei Oscarurilor, PRO TV a dat dovadă de o intuiţie extraordinară şi a difuzat filmul care, peste cîteva ore, avea să cîştige premiul cel mare: The Hurt Locker, al regizoarei Kathryn Bigelow. Într-o vreme în care televiziunile, în frunte cu PRO TV, se întrec în a da numai filme de categorie B sau C, mişcarea mi se pare surprinzătoare şi merită aplaudată.
Ceea ce vedem şi nu pricepem
Una dintre cele mai răspîndite înfăptuiri ale istoriei recente româneşti este violul patrimoniului şi schilodirea prin intervenţii anarhice a clădirilor istorice. Faptele respective oferă privitorului un adevărat letopiseţ postcomunist al prostului gust.
Gîndurile unui investitor în Internet
Am împlinit un an de antreprenoriat online. Şi o spun sec, sine ira et studio, precum aş constata că afară nu e nici cald, nici frig. Pentru că exact asta simt după acest prim an, că nu a fost nici prea-prea, nici foarte-foarte. Dar cum m-am obişnuit cu linii trase gen bilanţ, fac unul succint în rîndurile de mai jos.
Închizînd Cutia Pandorei
Legal Smoke – locul unde pluteşti fericit. Pînă mai ieri. Pentru că plutirea fericită care a durat doi ani s-a întrerupt brusc. Au murit oameni. Un premier s-a alarmat. Un ministru al Sănătăţii a dat cîteva declaraţii cinice. Au venit specialişti (şapte) şi au descoperit, abia acum, că respectivele substanţe sînt… nocive.
Copiii autişti, pe bloguri
Autismul tinde să capete, ca mediatizare şi răspîndire, nedorita notorietate de boală a începutului de mileniu. Dacă acum cîteva decenii se înregistrau un caz-două la cîteva mii de locuitori, ultimele estimări vorbesc de un copil născut cu autism la 150-200 de pămînteni.
Cu ochii-n 3,14
AVEŢI CUMVA HAINE DE BLANĂ SAU DE TELEMEA PENTRU A ILUSTRA SCRIEREA UNUI TEXT SIMPLU, CARE SĂ REZUME ÎN MOD BRUTAL INEFABILUL?
● Auzită în librărie: „Aveţi cumva Anna Kournikova de Lev Tolstoi?“. (M. C.)
● De 1 martie, printre tarabele cu mărţişoare de pe Kiseleff, se iţea, cam stingheră, o tarabă cu haine de blană. Ăsta e curat simbol. Dacă nu de primăvară, de amor, cu siguranţă. (S. G.)
Ştiri nebăgate în seamă
● Fericirea în cifre. Guvernul de la Luxemburg caută indicatori pentru a măsura gradul de satisfacţie al populaţiei. În următoarele luni, în micul principat se vor întreprinde consultări care să cuprindă „ansamblul locuitorilor“. Însă pînă la această cercetare, autorităţile au însărcinat un grup de sociologi şi statisticieni cu identificarea zonelor-cheie ale acestui studiu.
Blogul nu mai e cool
(Ne) îmbătrînesc bloggerii. Au trecut anii şi blogging-ul nu mai pare a fi o întreprindere tinerească, entuziastă, rebelă. Dimpotrivă, este din ce în ce mai mult o ocupaţie a adulţilor, serioasă, destinată celor care au dobîndit o experienţă în domeniul lor şi o împărtăşesc cu ceilalţi. Tinerii nu prea îşi mai fac blog, nu mai doresc să se angajeze într-o comunicare de lungă durată, şi nici nu mai citesc bloguri aşa cum făceau cu ani în urmă.
O Românie în culori naturale
În general, în emisiunile TV se vorbeşte despre România numai în alb sau în negru. Ţărişoara este ori o gură de rai şi facem materiale de propagandă deşănţată (cu care nu ştiu pe cine vrem să ducem de nas), ori un spaţiu unde s-au adunat toate relele lumii şi pentru care nu există nici o speranţă.
Monumente de arhitectură medievală la Bistrița
Reprezentările grafice din secolul al XVIII-lea, anterioare demantelării cetăţii Bistriţei, relevă existenţa unui redutabil sistem de fortificaţie – şanţuri de apărare, ziduri, turnuri, porţi – şi a unui oraş cu o tramă stradală complexă (păstrată, în mare parte, pînă în zilele noastre), dominat de silueta impunătoare a bisericii evanghelice, veche de peste cinci secole, al cărei turn, impresionant prin înălţime şi eleganţă, este reprezentativ şi astăzi pentru peisajul citadin al Bistriţei.
Ayatollah-ul care a schimbat lumea
La 31 de ani de la revoluţia islamică, Khomeini continuă să influenţeze istoria, dincolo de moarte. Revista Time l-a plasat în topul primilor 100 cei mai influenţi oameni ai secolului al XX-lea, iar în Iran, umbra ayatollah-ului este cu atît mai prezentă acum, cînd regimul de la Teheran aniversează, printre ameninţări cu proteste şi tulburări interne, 31 de ani de la revoluţia islamică din 1979.
Cu ochii-n 3,14
Într-un metrou, la fiecare oprire într-o staţie, un individ cu palton negru şi fular alb apăsa pe butonul verde al uşilor din dreptul lui, apoi se dădea la o parte. Uşile se deschideau, dar nimeni nu intra sau cobora pe acolo.
Ştiri nebăgate în seamă
Criză de medici în spitalele germane. Un studiu recent realizat de Uniunea Spitalelor din Germania arată că anul trecut peste 5000 de posturi de medic nu au fost ocupate în urma concursurilor de angajare. E o cifră record care ar trebui să-i îngrijoreze pe responsabilii din Ministerul Sănătăţii.
Supravieţuitorii cerului – românul şi americanul
Plouă cu picuri mari, greoi. Picături de ploaie pocnesc zgomotos pe umerii pelerinelor soldaţilor. Umed. Pista de la Otopeni se pierde printre zecile de avioane tăcute.
Cu ochii-n 3,14
Mersul cu autobuzul pe ger naşte într-un pasager nervos emisii verbale cu valoare de lege: „Dacă sînt două persoane grase şi îmbrăcate gros, nu se poate trece de ele.
Ştiri nebăgate în seamă
Păcatele tehnologizării. Deşeurile electronice riscă să devină o problemă serioasă de sănătate în ţările cu economie emergentă. Conform unui studiu realizat de programul de mediu UNEP al Naţiunilor Unite, numeroase state în curs de dezvoltare nu au sau nu aplică proceduri corecte pentru reciclarea deşeurilor electronice.
Spre binele companiei
Job, deadline, branding, schedule, brainstorming, memo, team building, rebranding, meeting, management, board, office... sînt doar o mică parte din englezismele care definesc vocabularul „de bază“ al angajaţilor marilor companii. Este vorba despre un tip de limbaj care s-a format în doar cîţiva ani, căci pînă prin anul 2000, în România, aceste companii nu trasaseră încă un stil de viaţă şi reprezentau doar visul occidental al oricărui absolvent de facultate.
Pomeni politice pentru săracii internauţi
Trei din patru politicieni uită de comunicarea online, odată ce au trecut de perioadele electorale. Utilitatea blogurilor sau a site-urilor de campanie devine nulă, în măsura în care majoritatea deţinătorilor nu mai observă modalităţi utile de a strînge voturi sau de a transmite mesaje pe piaţa politică.
Vocile românilor din străinătate
De multe ori am impresia că rîndurile pe care le însăilez în acest colţ de pagină nu au absolut nici un efect şi că şi televiziunile se ghidează după principiul tutelar în România: cîinii latră, ursul merge. Sentimentul acesta al zădărniciei îmi este atenuat cînd citesc comentariile postate în coada articolelor mele, pe Internet, şi unde văd că şi alţi oameni gîndesc ca mine.
Din nou despre minarete, dar nu numai
Există în Vîlcea o comună, Băbeni, formată din două sate – Băbeni şi Ungureni. Ungurenii, după cum o arată numele, sînt urmaşii cîtorva familii de ciobani de peste munţi, instalaţi aici în secolul al XVII-lea, cînd politica de catolicizare forţată dusă sub Maria Tereza de Imperiul Habsburgic a determinat plecarea în pribegie a unor grupuri importante de români transilvăneni.
Ultimul americanism la modă
Prăznuirea pe 14 februarie a Zilei Îndrăgostiţilor e un fenomen care a crescut în amploare în ultimul deceniu, de la an la an, sub ochii critici ai consumatorilor conştienţi. Denumirile sub care ne-a fost livrată noua sărbătoare i-au trădat caracterul de import.
Dacă doriţi să revedeţi
Îl urmărim pe Nicolae Ceauşescu – mult mai tînăr şi mai relaxat decît ne-a rămas în minte din zilele Revoluţiei. Vorbeşte despre sarcinile importante pe care trebuie să le aibă cinematografia: „Avem nevoie de filme bune, revoluţionare, care să prezinte măreţele realizări ale partidului nostru, să mobilizeze şi să înfăţişeze eroi care să constituie un model de muncă şi de viaţă.
Unde ne sînt bogumilii?
Cultura politică modernă îşi are rădăcinile în regiunile în care oamenii au avut curajul să gîndească altfel decît li se impunea, cu preţul de a fi excomunicaţi din Biserică şi declaraţi eretici. Nu este întîmplător că în nordul Italiei, în secolele al XI-lea şi al XII-lea, acolo unde ereziile dualiste (chatare) au avut cel mai mare impact social şi politic, s-a dezvoltat şi o cultură politică (Liga lombardă) bazată pe participare comunitară, şi nu pe dominaţia militară, între oraşele lombarde.
Moştenirea generalului Berthelot
La 50 de kilometri de Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara, se găseşte o comună cu un nume oarecum exotic pentru aceste locuri – General Berthelot. Atestată documentar încă din 1411, sub denumirea de Farkadin, comuna a devenit în 1854 Fărcădinu de Jos, în 1923 – General Berthelot, în 1965 – Unirea, iar în 2001, prin referendum al locuitorilor, din nou General Berthelot.
Cutremur de timp în SUA
Faţă de cutremurele de timp, cutremurele de pămînt prezintă un avantaj – se văd. Pot fi prezentate de către televiziuni, se pot posta pe YouTube. Înduioşează. Mobilizează opinia publică.
O societate de pe vremuri
Săptămîna trecută a venit vorba despre o asociaţie a cărei amintire merită înviată. Ea s-a constituit din iniţiativă privată în iulie 1929 şi purta oficial numele de „Societatea istorico-arheologică Bucureştii Vechi“.
IATĂ O PRIMĂ ÎNTREBARE: „DUPĂ NINSOARE, MUZICA INTERVINE CU DALTA?“
În Budapesta, o doamnă originară din România, dar care s-a mutat acolo şi are un magazin de artizanat, ne-a spus că turiştii care intră să cumpere de la ea au o primă întrebare, înainte de a se hotărî la ceva (chiar dacă este vorba de un mileu): „Nu cumva e făcut în China?“. (I. P.)
Știri nebăgate în seamă
Închis pentru perfecţionare. Este situat în Rosas, o mică localitate de pe Costa Brava, şi este considerat cel mai bun restaurant din lume, din 2006 încoace.
„Buruieni” şi alte medicamente
Se spune că dacă mănînci miere cu scorţişoară scapi de senzaţia de balonare şi de durerile de stomac. Tot mierea cu scorţişoară e bună pentru durerile de dinţi. Sau pentru întărirea imunităţii. Ba chiar şi pentru scăderea colesterolului. Iar dacă le
Paris, garaj apocaliptic, de ce te iubim?
Personaje. African originar din Benin, mic, îmbrăcat complet în plastic, parcă ar fi ieşit direct din angroul „Europa“. Călătorului îi şade bine cu drumul, iar valizei de avion, cu buzunarul celui care o posedă.
Cu ochii-n 3,14
Orice s-ar spune, Dan Diaconescu are un talent special în crearea momentelor TV burleşti. Ultimul de acest tip, de un comic enorm, este cearta cu sudălmi dintre Pavel Coruţ şi Gigi Becali, pe teme teologice, primul în rolul Arianul, al doilea – Creştinul. Cu asemenea reprezentanţi, nu e de mirare că arianismul a murit, şi nici creştinismul nu se simte prea bine. (M. Ş.)
Ce vrăji a mai făcut Google în 2009
Deviza oricărui trust se poate reduce la „divide, redime et impera“ sau chiar mai pe scurt „redime et impera“. Google nu face excepţie de la această regulă şi a continuat şi în 2009 să cumpere companii care să-i susţină dezvoltarea constantă şi lansarea de noi produse.
Ştiri nebăgate în seamă
În SUA, sporturile de iarnă nu sînt foarte la modă. În afară de hochei, care se joacă – iarnă, vară, în săli – nu există prea mulţi sportivi care să fi ajuns vedete în sporturile pe gheaţă sau zăpadă. Nici Lindsey Vonn, campioană mondială la mai multe probe de schi, n-a ajuns vedetă. Pînă acum. Luna trecută, revista specializată Sports Illustrated i-a consacrat un portret.
Al nostru e cel mai frumos...
Parcul Tineretului din Bucureşti e, într-un fel, şi parcul meu. Acolo am copilărit, pe cînd veneam de la şcoală, la început de ani ’80, şi mă dădeam în bărcuţe cu cravata de pionier la gît... Erau bărci roşii, din fier, azi în afara tuturor standardelor de protecţie a copilului: dacă-ţi venea un asemenea leagăn în faţă, acolo rămîneai...
Normalitatea
După cum ştim, televiziunea nu e interesată de normalitatea acestei lumi, ci de tot ce iese în evidenţă într-un fel sau altul, de ce e ciudat, straniu, senzaţional, catastrofal. Presa în general funcţionează în acest fel, iar televiziunea este vîrful ei de lance. Ştirea bună nu e ştire – ne tot spun, cu cinism, cei care fac jocurile în presă.
La o cupă de vin cu Mihail Psellos
Maşina se rostogolea zgomotos pe drumul şerpuit spre locul vinului, un sat din nordul Elladei renumit pentru vinurile lui, Fanos, în traducere felinar. Era toamnă, ziua marelui mucenic Dimitrie, ocrotitorul Tessalonicului, deşi pe aceste plaiuri vara se încăpăţîna cu obstinaţie să rămînă.
Melancolii iernatice şi planuri acvatice
Cuvinte-cheie: linişte, blocuri în zare, cîini zgribuliţi şi prietenoşi, lac neamenajat, derdeluş, copii la săniuş, copaci, jucării îngheţate, atenţie la tren, Casa surprizelor, zăpadă, iar copaci, iar linişte şi fum în zare. Vă rog să le reţineţi, căci sînt pe cale de dispariţie (şi ele, şi stările pe care le generează). Pentru sezonul viitor, edilii recomandă călduros acqua land-ul, lemnul de tec şi nisipul alb.
Pentru un zîmbet de copil
Directorul Fundaţiei CliniClowns România, Martin Schiere, afirmă că, în Olanda, unde această organizaţie a fost înfiinţată, este cel mai cunoscut brand din ţară, după Google, mai popular decît Coca-Cola sau IKEA. Practic, dacă întrebi olandezii pe stradă, 100% ştiu despre ce e vorba. „În Olanda vizităm cam 25% dintre toţi copiii internaţi în spitale. Mergem în aproape toate spitalele din ţară, poate cu cîteva excepţii în localităţile mici.
Numele lui Google conţine multe zerouri
Anul 2009 nu a marcat nici o criză pentru cel mai important motor de căutare, ci a însemnat lansarea de noi servicii şi cucerirea unor noi pieţe. Campionul de categorie grea nu se dă la o parte nici din faţa provocărilor, iar uneori le dă coate chiar prietenilor. În articolul de săptămîna trecută am scris despre cum Google a muşcat inclusiv din prietenosul Apple; povestea nu se opreşte aici, căci mai există un produs care va înteţi zîzania.
Bătaia, ruptă din iadul alb
Am fost plecat o săptămînă din România şi, prin urmare, nu am mai putut urmări fascinantele programe ale televiziunilor noastre. Cu siguranţă, am ratat o mulţime de lucruri interesante.
Religie şi pluralism
În modernitate, nimeni nu pretinde că are, privitor la treburile publice, un mandat divin. Doar fundamentaliştii înfiinţează „partide ale lui Dumnezeu“. Doar ei se cred în drept să impună societăţii o „ordine divină“ obiectivată, care, ce e drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoaşterea a ceea ce este bine şi ce este rău. Însă, de obicei, oamenii credincioşi nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului.
Ninge peste casa lui Eliade
„Eliade (Pompiliu),1869-1914, critic literar român. M. coresp. al Acad. Studii comparatiste.“ Aşa spune dicţionarul. De el e vorba, iar despre casă am mai scris chiar la începutul acestei serii de reclamaţii, denunţînd starea de plîns în care se găsea de atunci clădirea de pe cheiul Dîmboviţei, colţ cu podul Haşdeu.