Libertatea de exprimare: cazul olandez

Publicat în Dilema Veche nr. 320 din 1 - 7 aprilie 2010
Libertatea de exprimare: cazul olandez jpeg

În martie anul acesta, cu ocazia alegerilor locale, Partidul Libertăţii condus de liderul anti-imigraţie şi anti-islamic Geert Wilders a dat din nou dureri de cap teribile establishment-ului politic olandez, la un an după episodul votului pentru Parlamentul European.

În martie anul acesta, cu ocazia alegerilor locale, Partidul Libertăţii condus de liderul anti-imigraţie şi anti-islamic Geert Wilders a dat din nou dureri de cap teribile establishment-ului politic olandez, la un an după episodul votului pentru Parlamentul European. Formaţiunea lui Wilders a candidat în două oraşe importante – Haga şi Almere: în primul a ieşit pe locul doi după social-democraţi, iar în al doilea a cumulat cele mai multe voturi. Se întrevede perspectiva unui Wilders ca actor politic important – unii nu exclud posibilitatea de a se clasa pe locul I şi de a deveni premier – după alegerile generale care vor avea loc în iunie. Uluiţi, politicienii şi ziariştii batavi împart responsabilităţile: revenirea extremei drepte, populism, pericol politic, nou tip de fascism etc. Puţini – dar numărul lor creşte – au curajul să analizeze rădăcinile mai adînci ale problemei. Ascensiunea Partidului Libertăţii este rezultatul unei atmosfere de frică provocată de excesele corectitudinii politice, mergînd pînă la procese intentate de stat. Iar această teamă a devenit insuportabilă pentru un număr tot mai mare de cetăţeni olandezi, care defulează prin buletinul de vot. 

Cazul Gregorius Nekschot

Olandezii sînt un popor la care manifestările iconoclaste reprezintă o tradiţie. Parade gay extravagante la care asistă inclusiv familii cu copii, petrecerea generală şi bezmetică de Ziua Reginei, concursuri de ciclism în pielea goală, caricaturi şi desene în care membrii familiei regale apar în ipostaze ridicole sau sexuale: nimeni nu se supără. Cu atît mai de înţeles este uimirea cu care publicul a aflat acum doi ani de arestarea în plină noapte a cunoscutului caricaturist care semnează cu pseudonimul Gregorius Nekschot. Acesta publicase pe site-ul personal desene în care lua în derîdere islamizarea Olandei: printre ele, unul care îl arată pe primarul socialist al Amsterdamului, Job Cohen, travestit, purtînd un banner cu inscripţia „Islamsterdam“. Deşi ulterior eliberat, de doi ani Nekschot trăieşte cu sabia lui Damocles deasupra capului: procesul intentat din oficiu de Ministerul Public pare să se apropie. „Investigaţia preliminară a caricaturistului cu pseudonimul Gregorius Nekschot e aproape gata. După aceasta, procurorul public (reprezentant al Ministerului Public) va hotărî dacă Nekshot, care acum aproape doi ani a fost arestat de zece ofiţeri de poliţie în miezul nopţii, închis şi interogat o zi şi jumătate, va fi judecat pentru insulta unui grup, discriminare şi incitare la ură împotriva musulmanilor şi imigranţilor. În mai puţin de cîteva luni, decizia va fi luată – a afirmat un reprezentant al Ministerului Public“ (De Pers, 22 martie 2010).
Nu e de mirare că acest caz absurd – pe lîngă faptul că Neckshot primeşte ameninţări frecvente cu moartea de la unii musulmani din Olanda, mai este investigat şi de autorităţi – i-a oferit lui Geert Wilders toată muniţia de care avea nevoie, ca odinioară asasinarea regizorului Theo van Gogh.

Procesul lui Geert Wilders

De fapt, succesul politic recent al lui Wilders este el însuşi rezultatul unui proces similar, intentat din oficiu de autorităţi, pe motiv de incitare la ură rasială şi religioasă. El a început în februarie anul acesta şi după o lună a fost amînat de Curtea de Justiţie din Amsterdam: toată istoria devenise prea absurdă. Lui Geert Wilders i se pot reproşa declaraţii incendiare, de genul „Coranul este o carte a urii similară cu Mein Kampf şi, la fel ca Mein Kampf, ar trebui interzisă“ – dar de aici pînă la incitare la ură rasială e cale lungă. Ce rasă e islamul, ca să fii considerat rasist? Orice declaraţie controversată sau insultătoare înseamnă incitare la ură? De ce ar trebui exceptate scrierile sfinte musulmane de la critica rezervată altor religii? Un membru al Curţii din Amsterdam şi-a tăiat creanga de sub picioare, cînd a afirmat: „Important nu este că declaraţiile lui Wilders pot fi adevărate, ci că sînt ilegale“. Pe deasupra, în Camera Reprezentanţilor din SUA, congresmanul republican Ted Poe a comentat astfel judecarea lui Wilders: „Curtea olandeză afirmă că un discurs cu nuanţe insultătoare, chiar dacă e adevărat, e o crimă. Se pare că legea a devenit duşmanul libertăţii de exprimare şi protectorul radicalilor“.
Geert Wilders a propus, cu ocazia procesului, un prim amendament în Constituţia olandeză şi europeană similar celui american, care să garanteze libertatea cuvîntului. În contextul inflamat al prezenţei lui în faţa Curţii, declaraţia i-a multiplicat numărul de voturi.

Extremă dreaptă?

Politicienii olandezi au darul de a relativiza şi de a nuanţa orice categorisire ideologică. Acum un deceniu, Pim Fortuyn, critic al imigraţiei şi al islamului, a uimit prin noul model de politician pe care îl propunea. Era exact opusul lui Jean Marie Le Pen & co.: deschis homosexual şi libertin, dandy, provocator, fost profesor de economie cu clară orientare marxistă, feminist, cosmopolit, suporter al legalizării drogurilor şi al căsătoriilor homosexuale. „Islamul e o religie retardată, nu are ce căuta aici şi nu mi-e teamă s-o spun“ – era laitmotivul lui. Presa nu putea să-l încadreze la „extrema dreaptă“; nici în clasa „populism“ nu se potrivea, ca şi partidul lui. Asasinat de un extremist, Fortuyn şi-a adus formaţiunea, post-mortem, pe primul loc în consiliul municipal din Rotterdam şi a devenit, în ochii multor olandezi, o legendă.


Geert Wilders desfide şi el categorisirile. În Parlamentul European a refuzat alianţa cu orice formaţiune naţionalistă: singurii cu care colaborează sînt britanicii de la UKIP, ramura desprinsă din Partidul Conservator. „Nu am nimic în comun cu fasciştii“ – repetă el. La ora actuală, este probabil cel mai filo-semit politician din Europa. Născut catolic, declarat ateu, a trăit doi ani în Israel, pentru că „Israelul este prelungirea civilizaţiei occidentale în Orientul Mijlociu. Astăzi, în faţa islamului, sîntem toţi Israel. Testul-limită în colaborarea mea cu orice partid este sprijinul pentru Israel“. Karni Eldad se întreabă, în cotidianul israelian Haaretz, pe 23 martie 2010 („Olandei îi e teamă“): „Am văzut interviurile lui Wilders după procesul la care a fost supus. Declară fără să clipească: în cazul în care devine premier, burka va fi scoasă în afara legii, se va interzice construcţia altor moschei şi va fi oprită imigraţia din ţările musulmane. Îndrăzneşte cineva să spună aşa ceva aici? Cum e posibil ca în Olanda argumentele împotriva islamului să fie mai dure decît în Israel, care e saturat de teroare islamică?“. Probabil Curtea de Justiţie din Amsterdam, prin amînarea procesului, a ţinut cont şi de un calcul politic: continuarea persecuţiei lui Wilders este calea sigură spre cîştigarea alegerilor din iunie.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.