Libertatea de exprimare: cazul olandez

Publicat în Dilema Veche nr. 320 din 1 - 7 aprilie 2010
Libertatea de exprimare: cazul olandez jpeg

În martie anul acesta, cu ocazia alegerilor locale, Partidul Libertăţii condus de liderul anti-imigraţie şi anti-islamic Geert Wilders a dat din nou dureri de cap teribile establishment-ului politic olandez, la un an după episodul votului pentru Parlamentul European.

În martie anul acesta, cu ocazia alegerilor locale, Partidul Libertăţii condus de liderul anti-imigraţie şi anti-islamic Geert Wilders a dat din nou dureri de cap teribile establishment-ului politic olandez, la un an după episodul votului pentru Parlamentul European. Formaţiunea lui Wilders a candidat în două oraşe importante – Haga şi Almere: în primul a ieşit pe locul doi după social-democraţi, iar în al doilea a cumulat cele mai multe voturi. Se întrevede perspectiva unui Wilders ca actor politic important – unii nu exclud posibilitatea de a se clasa pe locul I şi de a deveni premier – după alegerile generale care vor avea loc în iunie. Uluiţi, politicienii şi ziariştii batavi împart responsabilităţile: revenirea extremei drepte, populism, pericol politic, nou tip de fascism etc. Puţini – dar numărul lor creşte – au curajul să analizeze rădăcinile mai adînci ale problemei. Ascensiunea Partidului Libertăţii este rezultatul unei atmosfere de frică provocată de excesele corectitudinii politice, mergînd pînă la procese intentate de stat. Iar această teamă a devenit insuportabilă pentru un număr tot mai mare de cetăţeni olandezi, care defulează prin buletinul de vot. 

Cazul Gregorius Nekschot

Olandezii sînt un popor la care manifestările iconoclaste reprezintă o tradiţie. Parade gay extravagante la care asistă inclusiv familii cu copii, petrecerea generală şi bezmetică de Ziua Reginei, concursuri de ciclism în pielea goală, caricaturi şi desene în care membrii familiei regale apar în ipostaze ridicole sau sexuale: nimeni nu se supără. Cu atît mai de înţeles este uimirea cu care publicul a aflat acum doi ani de arestarea în plină noapte a cunoscutului caricaturist care semnează cu pseudonimul Gregorius Nekschot. Acesta publicase pe site-ul personal desene în care lua în derîdere islamizarea Olandei: printre ele, unul care îl arată pe primarul socialist al Amsterdamului, Job Cohen, travestit, purtînd un banner cu inscripţia „Islamsterdam“. Deşi ulterior eliberat, de doi ani Nekschot trăieşte cu sabia lui Damocles deasupra capului: procesul intentat din oficiu de Ministerul Public pare să se apropie. „Investigaţia preliminară a caricaturistului cu pseudonimul Gregorius Nekschot e aproape gata. După aceasta, procurorul public (reprezentant al Ministerului Public) va hotărî dacă Nekshot, care acum aproape doi ani a fost arestat de zece ofiţeri de poliţie în miezul nopţii, închis şi interogat o zi şi jumătate, va fi judecat pentru insulta unui grup, discriminare şi incitare la ură împotriva musulmanilor şi imigranţilor. În mai puţin de cîteva luni, decizia va fi luată – a afirmat un reprezentant al Ministerului Public“ (De Pers, 22 martie 2010).
Nu e de mirare că acest caz absurd – pe lîngă faptul că Neckshot primeşte ameninţări frecvente cu moartea de la unii musulmani din Olanda, mai este investigat şi de autorităţi – i-a oferit lui Geert Wilders toată muniţia de care avea nevoie, ca odinioară asasinarea regizorului Theo van Gogh.

Procesul lui Geert Wilders

De fapt, succesul politic recent al lui Wilders este el însuşi rezultatul unui proces similar, intentat din oficiu de autorităţi, pe motiv de incitare la ură rasială şi religioasă. El a început în februarie anul acesta şi după o lună a fost amînat de Curtea de Justiţie din Amsterdam: toată istoria devenise prea absurdă. Lui Geert Wilders i se pot reproşa declaraţii incendiare, de genul „Coranul este o carte a urii similară cu Mein Kampf şi, la fel ca Mein Kampf, ar trebui interzisă“ – dar de aici pînă la incitare la ură rasială e cale lungă. Ce rasă e islamul, ca să fii considerat rasist? Orice declaraţie controversată sau insultătoare înseamnă incitare la ură? De ce ar trebui exceptate scrierile sfinte musulmane de la critica rezervată altor religii? Un membru al Curţii din Amsterdam şi-a tăiat creanga de sub picioare, cînd a afirmat: „Important nu este că declaraţiile lui Wilders pot fi adevărate, ci că sînt ilegale“. Pe deasupra, în Camera Reprezentanţilor din SUA, congresmanul republican Ted Poe a comentat astfel judecarea lui Wilders: „Curtea olandeză afirmă că un discurs cu nuanţe insultătoare, chiar dacă e adevărat, e o crimă. Se pare că legea a devenit duşmanul libertăţii de exprimare şi protectorul radicalilor“.
Geert Wilders a propus, cu ocazia procesului, un prim amendament în Constituţia olandeză şi europeană similar celui american, care să garanteze libertatea cuvîntului. În contextul inflamat al prezenţei lui în faţa Curţii, declaraţia i-a multiplicat numărul de voturi.

Extremă dreaptă?

Politicienii olandezi au darul de a relativiza şi de a nuanţa orice categorisire ideologică. Acum un deceniu, Pim Fortuyn, critic al imigraţiei şi al islamului, a uimit prin noul model de politician pe care îl propunea. Era exact opusul lui Jean Marie Le Pen & co.: deschis homosexual şi libertin, dandy, provocator, fost profesor de economie cu clară orientare marxistă, feminist, cosmopolit, suporter al legalizării drogurilor şi al căsătoriilor homosexuale. „Islamul e o religie retardată, nu are ce căuta aici şi nu mi-e teamă s-o spun“ – era laitmotivul lui. Presa nu putea să-l încadreze la „extrema dreaptă“; nici în clasa „populism“ nu se potrivea, ca şi partidul lui. Asasinat de un extremist, Fortuyn şi-a adus formaţiunea, post-mortem, pe primul loc în consiliul municipal din Rotterdam şi a devenit, în ochii multor olandezi, o legendă.


Geert Wilders desfide şi el categorisirile. În Parlamentul European a refuzat alianţa cu orice formaţiune naţionalistă: singurii cu care colaborează sînt britanicii de la UKIP, ramura desprinsă din Partidul Conservator. „Nu am nimic în comun cu fasciştii“ – repetă el. La ora actuală, este probabil cel mai filo-semit politician din Europa. Născut catolic, declarat ateu, a trăit doi ani în Israel, pentru că „Israelul este prelungirea civilizaţiei occidentale în Orientul Mijlociu. Astăzi, în faţa islamului, sîntem toţi Israel. Testul-limită în colaborarea mea cu orice partid este sprijinul pentru Israel“. Karni Eldad se întreabă, în cotidianul israelian Haaretz, pe 23 martie 2010 („Olandei îi e teamă“): „Am văzut interviurile lui Wilders după procesul la care a fost supus. Declară fără să clipească: în cazul în care devine premier, burka va fi scoasă în afara legii, se va interzice construcţia altor moschei şi va fi oprită imigraţia din ţările musulmane. Îndrăzneşte cineva să spună aşa ceva aici? Cum e posibil ca în Olanda argumentele împotriva islamului să fie mai dure decît în Israel, care e saturat de teroare islamică?“. Probabil Curtea de Justiţie din Amsterdam, prin amînarea procesului, a ţinut cont şi de un calcul politic: continuarea persecuţiei lui Wilders este calea sigură spre cîştigarea alegerilor din iunie.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

paul danci jpg
Noile mașini, proiectate să „țină” între 7 și 12 ani. Explicațiile unui inginer român de la Mercedes
Paul Danci, un inginer care lucrează la Mercedes-Benz, a explicat, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, motivele pentru care astăzi „nu se mai fac mașini așa cum se făceau mai demult”. Potrivit inginerului român, noile mașini sunt proiectate cu o durată de viață între 7 și 12 ani.
Soldați ucraineni în Crimeea în 2014 FOTO Shutterstock
Politico: Unități de gherilă se formează în Crimeea. Rusia se teme și se pregătește de bătălia pentru peninsulă
Când Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a Ucrainei în februarie, puțini se așteptau ca nouă luni mai târziu armata ucraineană să amenințe că va elibera Crimeea.
danut panait factura (1) png
Factură la curent de peste 4.000 de lei pentru un consum inexistent. „Cum ar trebui să-i cataloghez, hoți cu acte?”
Peste 8.000 de lei a plătit un buzoian pentru curentul consumat în două luni și a crezut inițial că suma uriașă i se trage de la pompa de irigat. El a aflat apoi că-i fusese umflată factura.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.