Incompetenţa învăţată

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Farmecul discret al Iașilor jpeg

A trecut şi vara, a venit toamna şi a început şcoala. Pentru mine, aceasta înseamnă şi o ciudată revenire la tinereţe şi la iubirea dintîi, căci de anul acesta departamentul nostru s-a lărgit cu disciplina psihologie. Au trecut însă peste patruzeci de ani de cînd am învăţat psihologia la Universitatea din Bucureşti, aşa că sînt curios să văd ce se mai poartă acum. Se pune şi problema construcţiei unor noi mastere, pe lîngă cel de antropologie sau cel de studii vizuale, aşa că trebuie să ştiu „ce se cere pe piaţă“. Dinspre colegii din alte facultăţi, mai cu experienţă, dar şi de la studenţi, apare o primă recomandare fermă: resurse umane. Ei, tovarăşii cadrişti, ştiau ei ce ştiau! – îmi scapă mie. Îmi sar toţi în cap. Da, ştiu că „resurse umane“ e altceva, era o glumă... – încerc eu să mă justific, dar lucrurile o iau la vale. Vine vorba despre coaching, despre dezvoltare personală, alunecăm spre colecţiile de succes despre cum să devii învingător, fermecător, încrezător, întreprinzător, despre dezvoltarea intuiţiei sau a nutriţiei etc. Şi aşa începe toată nebunia.

Deschid Internetul să mă documentez, ca tot omul. Clichez „dezvoltare personală“. Vrei mai mult de la viaţă? E uşor să evoluezi! M-am liniştit. Ucenicii vrăjitori. Program de mentorat: se adresează viitorilor psihoterapeuţi. Mă îngrijorez; dacă voi avea vreodată probleme, n-aş vrea să încap pe mîna unor „ucenici vrăjitori“... Renunţ la Internet şi deschid o carte de succes, în care un psi faimos promite fericire, dar nu oricum, ci într-un mod „profund şi pe înţelesul tuturor“. Pe coperta IV aflu că psihiatrul cu pricina este fiul unui marinar, „de unde, probabil, vocaţia sa pentru psihologia profunzimilor“. Asta-mi place: înţeleg acum de unde vine înclinaţia pentru lucruri profunde a fetei marinarului nostru! Dar mă plictisesc destul de repede şi abandonez. Seara, împreună cu soţia mea, ajungem la concluzia că ar trebui să scriem şi noi o carte despre fericirea la români, în care eu să dau sfaturi de psihologie a profunzimilor, iar ea să ofere reţete de ciorbe: românul nu are cum să fie fericit fără ciorba potrivită, la momentul potrivit!

A doua zi dimineaţă mă scol însă cu o întrebare: de unde toată această armată de îngrijitori? Şi de cînd nu ne mai putem purta singuri de grijă, nici pentru cele mai personale şi, în ultimă instanţă, elementare nevoi? De fapt, de cînd şi de ce nevoile noastre au devenit serviciile lor? Căci despre servicii şi piaţă este vorba, nu despre compasiune sau tratament.

Îmi trec prin cap o droaie de exemple. M-a intrigat, v-am mai spus, răspîndirea şi la noi a parenting-ului. M-am întrebat atunci, şi mă întreb din nou, cum de a putut omenirea să nască şi să crească atîţia copii, timp de zeci de mii de ani, uite-aşa, de capul ei, fără servicii pentru viitoarele mame, actualele mame, taţii care vor să fie mame, mamele care nu vor să fie mame, copiii care vor să fie copii, dar trebuie aduşi pe calea cea bună ş.a.m.d.? M-am întrebat, şi tot nu pricep, cum poţi să dai în judecată o companie, pentru că ţi-ai pus pisica la zvîntat, după baie, în cuptorul cu microunde, sau pentru că ţi s-a răsturnat cafeaua în poală şi nimeni nu te avertizase că aceasta este o băutură fierbinte? Mă întreb, în continuare, ce a fost în capul familiei căreia, pe o autostradă din SUA, i s-a blocat pedala de acceleraţie, iar singura soluţie smart, la care s-a gîndit, a fost să sune la 112 şi să ceară instrucţiuni, pînă au intrat cu 140 la oră în primul camion şi au murit cu toţii? Nu-mi ies din cap şedinţele de training ale unor mari corporaţii şi bănci, la care am participat, şi care includeau jocuri de societate, baloane colorate cu mesaje menite să dezvolte comunicarea şi, în general, something fun. Nu pot să pricep de nici un fel ce om matur poate să jubileze, mai mult decît un creştin din Evul Mediu care l-ar fi văzut pe Isus în bucătăria lui, la citirea unor sfaturi de fericire pentru săracii cu duhul ai secolului XXI.

Excepţii? Nu, doar exemple, ilustrări poate mai picante ale unui mod de viaţă devenit cotidian. Dar aici se află, de fapt, atît problema, cît şi miza. Infantilizezi o societate şi pe urmă o laşi să dorească. Şi, în timpul liber, o inciţi să se joace. Bungee jumping este metafora societăţii postindustriale: trăieşte cu adrenalină sau mori în plictiseală! This is real life... Iar cînd omul infantilizat al societăţilor noastre va avea – căci, inevitabil, va avea – dorinţe de adult şi nu va şti modul lor de utilizare, îi oferi serviciile tale de dezvoltare personală şi alte proteze. În Angoasă în civilizaţie, Freud intuia deja că omenirea a devenit „protezată“ şi se îngrijora pentru efectele acestei situaţii care nu făcea decît să înceapă.

Toate acestea sînt cuprinse de Alfred Dumitrescu într-o sintagmă evocatoare: incompetenţă învăţată. Căci aici este marea perversitate a „dezvoltării personale“ & co. (de fapt, a sistemului care a inventat-o): orice om are, atît cît poate, competenţele necesare pentru a trăi, iar cînd ele nu-i ajung, tot omul a învăţat să se ajute cu alţi oameni. Învaţă-l însă că nu e suficient, că trebuie să „vrea mai mult de la viaţă“, că este un neajutorat cu bîta succesului în traistă: va deveni un incompetent gata să-şi dorească – şi deci să-şi cumpere – toate protezele recomandate ca să fie şi el cineva.

Reîntors la facultate, îmi dau seama că toate acestea sînt problemele mele, din altă lume. Problema pragmatică, aici şi acum, este dacă toate aceste ajutoare perverse îi ajută pe oameni sau nu? Şi chiar îi ajută, pentru că au fost ajutaţi să fie neajutoraţi.

Vom face deci şi cursuri de dezvoltare personală, şi de coaching, şi de tot ce mai e nevoie... 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.