Case netrăite

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Expresia îi aparține Ameliei Tue și se referă la „a doua viață“, ca să spun așa, a caselor făloase din Caj­vana, pe care le-a studiat timp de cîțiva ani. Despre aceste „case făloase“, ridicate cu banii trimiși în țară de cei plecați la muncă în străinătate, care au împînzit țara și au rămas practic nelocuite, am avut ocazia să scriu și eu în repetate rînduri. După ce nu m-am mai ocupat însă în mod sistematic de acest fenomen, am rămas cu o curiozitate: what ­next, ce se va întîmpla cu ele și cu locatarii lor în viitor? Prin cercetarea sa de doctorat, Tue aduce, practic, un răspuns la această întrebare.

„O casă este cel mai convenabil și vizibil mod de a face o declarație materială de distincție socială“ – amintea Alfred Marshall în 1891. Nu este deci de mirare că românii, ieșiți din spațiul in-distinct al comunismului, au dorit și ei să-și caute și să-și exprime distincția în acest limbaj universal al caselor. Așa s a procedat dintotdeauna și pretutindeni, mai ales în situații în care o societate sau un grup social au avut ocazia să iasă brusc de sub un control autocratic și să poată să se exprime liber, avînd totodată acces la resursele necesare pentru aceasta. S-a întîmplat în Spania sau Portugalia după căderea regimurilor totalitare, s-a întîmplat în Iugoslavia cînd s-a permis migrația pentru muncă în Occident, s-a întîmplat la fel – chiar dacă în grade și moduri diferite – în toate țările postcomuniste. Numeroși antropologi ne atrag însă atenția că fenomenul caselor făloase (de status, de consum ostentatoriu etc.) a avut loc, în condiții similare, și în cele mai diferite colțuri ale lumii, de la Mexic sau India la Madagascar, Jamaica sau Camerun. Nu este deci nimic „tipic românesc“ aici, cum le place unora să creadă.

Dincolo de aceste asemănări în spațiu, Amelia Tue are meritul de a arăta și o anumită continuitate în timp. Cajvana, de pildă, era pe vremuri un sat relativ izolat, de „opincari“ sau „sărăntoci“, cum îi considerau vecinii lor. Lipsiți de resurse, aceștia au trebuit să fie suficient de mobili și de bine organizați pentru a găsi de lucru și în afara satului. „Aișea, pe timpul lui Ceaușescu – povestește o bătrînică –, oamenii de-aișea or umblat foarte mult la lucru, p’in tătă țara asta. Lucrau la avicole, la cosît. Spre exemplu eu, la 14 ani, am fost în Cluj. Cluj, Timișoara, Arad, Caransebeș, Constanța, Brăila, Galați, Craiova, [unde] erau avicole de pui. Încărcam puii, livram, îi duceam la abator și rămînea risipa aceea de dedesubt [șirotul]. O luam, o ciuruiam și o aduceam cu vagoanele pusă în niște saci și-aișea țineam fiecare porci, scroafe… Și eu, aici, aveam 4 scroafe, 2 vaci, 2 tauri, 14 oi, găini, rațe, gîște. Cu așeea am progresat noi, cu porcii, umblam și vindeam“. Lucrurile s-au petrecut în mod similar și în alte zone mai izolate și sărace, precum Oașul sau Maramureșul, în care oamenii și-au creat rețele de migrație internă în căutare de munci mai grele (la pădure, la cosit, pe șantiere), dar bine plătite. Deveniți astfel, în mod paradoxal, mai bogați decît restul sătenilor, aceștia au început deja să investească, în limita posibilităților de atunci, în gospodăriile lor. După căderea comunismului și profitînd de experiența migrației, tot aceștia au fost printre primii care au plecat, organizat, la muncă în străinătate și și-au ridicat primele „sate făloase“, precum Certeze, Negrești-Oaș sau Borșa.

Cajvana face parte, la rîndul ei, din această categorie. Dacă între 2002 și 2015, în județul Suceava, au fost acordate 34.405 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (adică aproximativ o casă nouă la fiecare al douăzecilea locuitor), în Cajvana numărul lor a fost de 1999 – ceea ce înseamnă că 73% din gospodării au ridicat o casă nouă. Din sat, Cajvana a devenit peste noapte oraș. „La noi, căjvănarii, e o mîndrie să-ţi faci casă, să se vadă că eşti gospodar“ – declară un căjvănean. „Casa-i o investiţie non-profit“ – precizează un altul, deplin conștient de caracterul simbolic al acestor locuințe.

Vremea pionieratului s-a încheiat însă și majoritatea localnicilor au început sau au finisat deja cîte o casă făloasă. Acum a venit nota de plată, costurile de întreținere fiind mult mai mari decît și-au imaginat. De asemenea, a început să devină evident că nimeni nu va locui cu adevărat aceste case cu 10-15 camere. Căjvănenii au început să cadă pe gînduri: „Sacrificiile astea, pentru şe?!“ – se întreabă o localnică. „Muncim în vacanțe, [trăim] într-o parte în altă, pentru şe?! Să fășem castele. Nu am făcut bine, eu recunosc. Acum nu mai am ce face…“ Iar un altul adaugă: „Trăim foarte bine, muncim mult, dar nu ne bucurăm de ce avem.“ „Mai sînt unii care le pare rău ce-or făcut, dar nu poți da timpul înapoi, să modifici“ – comentează, la rîndul său, un meșter mai în vîrstă.

Și cu toate acestea, sînt unii care parcă ar vrea să dea timpul înapoi. A apărut astfel moda caselor cu un singur nivel, aparent mai „realiste“: „Acuma cel mai mîndru-i cel care o face cel mai mică şi-o termină“ – comentează un meșter care a participat la înălțarea multor case făloase. Este însă doar o eufemizare a aceluiași fenomen, care nu poate să dispară peste noapte.

Cea mai mare surpriză este însă apariția recentă a „bordeielor“, un soi de bucătării de vară expandate și modernizate sau de-a dreptul construcții noi, transformate în „case mici“ („bordeiul, casa mai mică din curte“ – explică un localnic), care însoțesc în numeroase cazuri „casa făloasă“, rămasă nelocuită. Mai mult, în noile „bordeie“ reapar – sau sînt reintegrate – adesea grajdul și/sau șura, deși căjvănenii nu prea mai cresc animale în gospodărie. Casa mare preia astfel rolul camerei bune (a „camerei de fală“, cum spun maramureșenii) din tradiția țărănească, avînd rol de reprezentare și/sau ceremonial, în timp ce „bordeiul“ devine spațiul cotidian de locuit. Realitatea se desparte de vis, casa făloasă rămînînd „netrăită“, în timp ce traiul revine la dimensiuni și forme rurale, chiar dacă amenajate după standarde moderne. „Bordeiul e o anexă care te face să uiţi de casă“ – rezumă, parțial ironic, parțial trist, un căjvănean.

Toate acestea au fost deci în zadar, toate sacrificiile făcute în acești ani s-au dovedit a fi vane? Nimeni nu crede asta! Fenomenul social al caselor făloase a adus o anumită modernizare, atît în condițiile de viață, cît și în mentalitate. Dar, dacă ar putea să dea timpul înapoi, mulți căjvăneni ar proceda acum altfel. Să fim sinceri însă: cîți dintre noi nu ne-am dori, la rîndul nostru, să dăm, dacă s-ar mai putea, timpul înapoi?… 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.