Cititul și vaccinul

Publicat în Dilema Veche nr. 915 din 21 – 27 octombrie 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Nu prea mi-a plăcut niciodată ideea că România ar fi altfel (să mă ierte cei mai calificați decît mine în domeniu care s-au străduit să o demonstreze). Ideea unui așa-numit excepționalism românesc, indiferent de variantă, pozitivă sau negativă, nu m-a convins, ba, în unele cazuri, mi s-a părut suspectă sau chiar necinstită. Am crezut că nația noastră poate fi considerată altfel doar în măsura în care orice nație din lume poate fi văzută ca avînd unele caracteristici deosebite de ale celorlalte.  

Ei bine, iată că a apărut o situație istorică la care reacția locuitorilor din România (și Bulgaria) se dovedește a fi puternic diferită de a altora. Atît de diferită, încît Organizația Mondială a Sănătății a decis să trimită la fața locului experți care să descopere de ce într-o țară membră a Uniunii Europene, cu un larg acces la doze de vaccin anti-COVID, cum e România, vaccinarea populației merge atît de prost. Cifre comparative șocante despre vaccinare pot fi găsite într-un recent articol semnat de Horia Blidaru, publicat pe site-ul Dilemei vechi, la https://dilemaveche.ro/sectiune/la-fata-timpului/articol/cetateanul-esuat.

Motivele reticenței multor români față de vaccin sînt probabil nenumărate. La Euronews s-a avansat ipoteza potrivit căreia locuitorii României ar avea o profundă lipsă de încredere în autoritățile care-i îndeamnă pe toate canalele să se vaccineze, ca urmare a unei moșteniri (de neîncredere) din perioada dictaturii lui Ceaușescu. Este una dintre explicațiile plauzibile și parțiale. O altă justificare, tot parțială, este aceea că ar exista o campanie antivaccinare puternic țintită asupra unor categorii de indivizi bine selectate (pe modelul Cambridge Analitica – Brexit). Mass-media s-a dovedit la rîndu-i, în bună parte, iresponsabilă, acordînd atenție unor opinii neștiințifice sau chiar aberante (pe motiv de audiență). Era ușor de înțeles că, într-o astfel de situație, a da cuvîntul, în mod liber, unor asemenea indivizi e echivalent, ca morală și ca efecte, cu a chema niște teroriști să-și propovăduiască atrocitățile. 

Dincolo de asta, există tot felul de categorii de oameni reticenți la vaccin: cei îndrăgostiți iremediabil de teoriile conspiraționiste, cei care dintr-un motiv sau altul au o teamă mai mult sau mai puțin justificată (de multe ori de înțeles) față de orice vaccin, cei care de frica bolii reacționează cu negativism și încăpățînare, cei care se cred infailibili la boli, „deștepții” care nu vor să se lase păcăliți de alții, cei care cred că numai Dumnezeu, așa cum îl înțeleg ei, îi poate apăra de boli. La majoritatea, probabil că asemenea motive se suprapun într-o măsură mai mare sau mai mică. Și bineînțeles or mai exista și multe alte cauze.

De observat mai e și că prima parte a campaniei de vaccinare a mers ca unsă și că în primăvară existau chiar motive de mîndrie. România era țară fruntașă. Cei pro-vaccin s-au înghesuit pur și simplu la centre, dar după ce aceștia s-au terminat, totul a început să stagneze. E adevărat că și pandemia a scăzut în vară aproape de zero, iar aici putem recunoaște un alt obicei local, acela de a nu face un lucru pînă cînd „nu-ți ajunge cuțitul la os”, cum se spune. Mulți or fi crezut în acele luni de vară că pandemia s-a dus de tot, că nu mai revine și, chiar dacă revine, „mai vedem noi atunci”.  Din cele două faze ale campaniei de vaccinare, una foarte eficientă și alta stagnantă, s-ar mai putea trage o concluzie, și anume că, grosso modo, populația țării e împărțită în două segmente total diferite ca mentalitate, că avem de-a face cu o adevărată fractură. E o uriașă ocazie pentru specialiști să facă studii și analize și să descopere lucruri interesante.

Eu nu aș insista decît asupra unui motiv posibil, parțial și el, pentru care cred că unii refuză vaccinul. Aș spune că în general există două feluri de oameni: cei obișnuiți să învețe din experiența altora și cei care nu știu să învețe decît din experiența proprie și cel mult a familiei lor. Unii au o viziune orizontală, pot vedea și interpreta ce se întîmplă în ansamblul societății, ceilalți văd pe verticală, în ei înșiși și în istoria familiei. Aș putea folosi și alte cuvinte: descuiații și încuiații. Cei dintîi citesc, discută, sînt flexibili, ancorați în prezent și înțeleg istoria în mare, ceilalți nu citesc (decît cel mult Biblia), dar au ascultat poveștile bunicilor și ale părinților, au păreri mai rigide și de obicei trag învățăminte doar din istoria personală și a familiei. Unii pot înțelege mai ușor lucruri teoretice în vreme ce alții sînt axați pe viața practică. Unii vor să trăiască în societate, pe ceilalți îi preocupă în special propria gospodărie. De bună seamă că există combinații și proporții nenumărate între cele două tipuri.    

Se spune că oamenii care citesc trăiesc mai multe vieți, că trec nu doar prin viața lor, ci și prin a personajelor, reale sau fictive, despre care citesc. Și aici voiam să ajung: cei care „trec” doar prin viața lor, mai greu pot să creadă în existența unui virus dacă acesta nu i-a afectat vreodată pe ei personal sau pe cineva din familie, mai ales că e vorba de o boală apărută recent la om și, deci, experiențele mai vechi de familie încă n-o includ. Cei obișnuiți cu cititul sînt cu siguranță vaccinați într-un procent mai mare decît ceilalți. Altfel pusă problema: COVID-ul e ceva nou, iar unii oameni nu știu cum să se comporte în fața noutății, nu știu cum să se informeze, nu au nici un reper și nu au antecedente practice la care să se raporteze. Vaccinurile clasice, care erau chiar obligatorii la copii în perioada de dinainte de 1989, erau preventive și făcute fără presiunea unei epidemii, ceea ce probabil că i-a făcut pe mulți să nici nu le prea bage în seamă. Păreau o formalitate ca multe altele.

Pînă una-alta, însă, sînt tare curios ce concluzii vor trage experții OMS.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Polata de la Berzasca  Foto DRDP Timișoara (1) jpg
Cum arată polata construită în Clisura Dunării. Șoseua spectaculoasă din Porțile de Fier, protejată de căderi de stânci
Cel mai riscant sector al șoselei de pe Clisura Dunării este pus în siguranță. În ultimii ani, mai multe căderi stânci au creat mari probleme șoferilor care tranzitau drumul național ce însoțește Dunărea pe cea mai spectaculoasă porțiune a sa.
Sarmizegetusa regia  Foto Administrația Sarmizegetusa Regia (8) jpg
Dacii au construit cel mai rezistent drum pavat din România. Cât va costa restaurarea lui, după două mii de ani
Cel mai vechi „drum pavat” din România, construit de daci la Sarmizegetusa Regia, va fi restaurat. Construcții asemănătoare monumentului, dar mai reduse ca dimensiuni, se găsesc și în alte două cetăți dacice.
saracie sate vaslui
Copiii de la sat, tot mai flămânzi și mai săraci. Cum putem eradica sărăcia? Explicațiile unui analist economic
Un sfert dintre copiii care trăiesc în mediul rural se culcă seara flămânzi, arată raportul, intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural", realizat de World Vision România. Iar asta pentru că părinții lor sunt prea săraci și nu au suficienți bani pentru mâncare.
alimente sanatoase jpg
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
Te simți tot mai trist și nervos? Top 3 alimente care îți vor îmbunătăți starea de spirit
vot diaspora  Foto Facebook jpg
Cum pot influenta voturile din diaspora rezultatele alegerilor? Analist: „Oamenii cred cǎ sunt victimele unei conspirații "
Votul din diaspora română a influențat în mod semnificativ alegerile prezidențiale din România în trecut, iar în 2024 se preconizează ca acesta să joace un rol crucial în rezultatele finale.
Ceausescu facebook jpg
Imagini demult uitate! Cum verifica Nicolae Ceaușescu magazinele de pâine și alimentarele din Capitală. Nimeni nu mișca în fața dictatorului
Regimul comunist în care au trăit românii a fost unul foarte strict, ba chiar sever. Nicolae Ceaușescu aplica măsuri usturătoare în ceea ce privea stilul de viață al cetățenilor și nu numai. Dictatorul controla la sânge produsele existente în alimentarele din țară.
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri Foto Politie Basisteam Dongemond   Facebook jpg
Pitic de grădină făcut în totalitate din droguri, descoperit de polițiști în Olanda. Poliția: „Gnomul a fost vizibil uimit”
Polițiștii din Olanda au descoperit în timpul unor percheziții un pitic de grădină, care cântărea aproape două kilograme și care era făcut în totalitate din MDMA. „Din când în când întâlnim lucruri speciale”, a transmis, vineri, poliția din Dongemond.
Alegerile în Timișoara. FOTO Inquam Photos / Cornel Putan
Cum au votat românii la prezidențiale, din 1990 și până în prezent. Numărul alegătorilor a crescut, interesul a scăzut| ANALIZǍ
În 24 noiembrie 2024, la primul tur al Alegerilor Prezidențiale, sunt așteptați la urne aproape 19 milioane de alegători, în țară și în străinătate. Deși numărul votanților a crescut în ultimii 34 ani, interesul românilor pentru alegeri a scăzut, conform statisticilor.
Vreme insorita de iarnă  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Cum va fi vremea duminică, în ziua alegerilor prezidențiale. Meteorolog ANM: „O să avem decor de iarnă”
Duminică, 24 noiembrie 2024, românii sunt așteptați să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit meteorologilor, în unele zone montane, localnicii se vor putea bucura de razele soarelui și decoruri autentice de iarnă.