⬆
La zi în cultură
Pagina 71
Bucharest Science Festival, „Să ne cunoaştem oraşul altfel“, Bucureşti – Marea Egee
● Primul audiobook cu vocea Dorinei Lazăr: Henry Miller, Daisy Miller (dublu CD, ediţie integrală, traducere de Antoaneta Ralian, Humanitas Multimedia). Miller – Ralian – Lazăr! Un trio la care merită să pleci urechea. (Marius Chivu)
Idei & eleganţă
Eseurile din Ecleziastul vesel sînt glosări pe marginea artei, în special a muzicii, meditaţii asupra operei artiştilor (compozitori, interpreţi, scriitori), alternînd texte care merg în profunzimile muzicologiei, cu analize politico-istorice ale dramelor est-europene.
De zece ori altfel... teatre în ruptură, teatre în furtună
De cînd se tot glosează pe marginea tînărului teatru românesc, val năvalnic sau curent subteran, se simţea nevoia unei lucrări de ansamblu sau a unei puneri în context pentru a defini mai bine genul proxim şi diferenţa specifică.
Patrimoniul Impex SRL
Se vinde Cuminţenia Pămîntului. E una dintre ultimele lucrări de mare valoare ale lui Constantin Brâncuşi, rămase în România. Statuia aflată în grija Muzeului Cotroceni a fost retrocedată proprietarilor, care doresc acum s-o valorifice.
Contractul marital
Cînd scria piesa Trădare, în 1978, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2005 Harold Pinter, căsătorit la acea vreme cu actriţa Vivien Merchant, avea deja experienţa unei aventuri extraconjugale de şapte ani cu prezentatoarea de televiziune Joan Bakewell, la rîndul ei căsătorită cu producătorul TV Michael Bakewell.
Modeste
O farsă despre o trupă românească de teatru venită la New York pentru o şuşă şi apoi antrenată de un escroc într-un turneu pe tot cuprinsul SUA, America, venim! arată ca o dramatizare cîtuşi de puţin profesionistă după o colecţie de păţanii mai mult sau mai puţin adevărate.
Vîrsta (a doua a) inocenţei
Într-un interviu de anul trecut cu BBC Radio 1, Bono se întreba retoric dacă există cineva pe lumea asta care să-şi mai dorească să cumpere un album U2, arătîndu-se îngrijorat de faptul că trupa irlandeză devine uşor-uşor irelevantă, după eşecul comercial al ultimului album, No Line on the Horizon (2009).
„Firesc şi palpabil“
"În imagini, am înlocuit modelele din carne şi oase cu unele de hîrtie. Unele personaje sînt reale, altele imaginare. Aproape toate au legătură cu modul în care îşi doresc oamenii să rămînă imortalizaţi. Este vorba despre aparenţe, iluzii şi realitate."
„The 100 Books Facebook Users Love“, „30 de milenii de pictură“ şi Fest pe Lipscani
● Între 12 şi 21 septembrie, în Bucureşti are loc prima ediţie a festivalului de teatru „Fest pe Lipscani“ – ediţie dedicată aniversării de 40 de ani de carieră a actorului Horaţiu Mălăele, „un maraton de teatru inedit şi unic“, cu 12 evenimente în care protagonist (fie în postura de actor, fie de regizor) va fi însuşi actorul aniversat. (Stela Giurgeanu)
● Are 545 de pagini color şi vreo trei kilograme. Reproduceri după 1000 de picturi celebre. 30 de milenii de pictură se cheamă albumul. „O ed
Ciorne, versiuni, notiţe
Dacă ar fi să-i impart pe scriitori pe categorii, cea mai relevantă mi se pare distincţia scris de mînă / scris pe laptop. Dintre cei care încă mai scriu pe caiete şi agende se numără T.O. Bobe, Radu Pavel Gheo şi Şerban Foarţă, iar dintre cei care au trecut definitiv la computer: Simona Popescu, Veronica D. Niculescu...
Trei discuri bune
Ascult Romanian Landscapes într-un apartament, la etajul 10, cu furtuna la fereastră. Ceea ce ascultăm noi, acum, la aproape 30 de ani distanţă de momentul concertului e, în mod straniu, înregistrarea singurătăţii lui Jancy. Aşa sună singurătatea unui muzician.
„Cazul Kerviel“ şi cultura riscului
Acum şase ani, Jérôme Kerviel era trader la Société Générale. Banca încheiase anul 2007 cu rezultate bune. 2008 se anunţa un an profitabil. N-a fost să fie, pînă la urmă. Banca avea să înregistreze una dintre cele mai importante pierderi din istoria sa.
Mondializare şi individualism
În dramaturgia actuală mondială, românii nu au neapărat o voce unitară, dată de teme sau stilistică. Mi s-a părut interesant, în acest context, să pun faţă în faţă două texte care oferă, fără a opune, două perspective diferite asupra omului contemporan.
Nulitatea lui Dan Piţa
Povestea spusă inept de Dan Piţa în adaptarea lui după Panait Istrati, Kyra Kyralina, începe într-o casă unde Kyra (mama), Kyralina (fiica adolescentă) şi Dragomir (fiul puber) o ţin numai în petreceri – întrerupte la fel de programatic de către fierarul Rotarul (soţul bătăuş al Kyrei).
Din sudoarea frunţii
Shock rock-ul presupune o doză de despotism din partea figurii centrale, în jurul căreia se construieşte imaginea trupei. Nume precum King Diamond, Alice Cooper, Rob Zombie, Marilyn Manson ş.a.m.d., deşi au pornit din colective democratice, au evoluat în branduri centrate pe protagonistul trupei.
„La fiecare proiect începi de la zero“
"Nu heroina face legea, ci nişte oameni fac legea, cu heroină. Mi-am dat seama că mulţi din această lume marginală nu sînt uman cu nimic diferiţi faţă de cei din lumea normală. Sînt, de multe ori, tineri foarte interesanţi şi inteligenţi, perfect conştienţi de diferenţa valorilor lumii lor faţă de cele ale lumii noastre."
Awra Amba – sau utopia din Etiopia
Chiar dacă ajungi întîmplător în mica aşezare de aproximativ 500 de locuitori din nordul Etiopiei, Awra Amba, fără să ştii nimic, îţi dai seama că ceva e „în neregulă“. Nu eşti înconjurat de copii care cerşesc, e foarte curat, vezi bărbaţi care ţes şi femei care muncesc cîmpul, e linişte şi nu există biserică. Ţi se pare o utopie.
„Russia in global dialogue“, „Nu-i cum crezi“, „Et rien d'autre“
● Sin City: A Dame to Kill For, încă un film după vestitele romane grafice ale lui Frank Miller, în regia lui Frank Miller şi Robert Rodriguez, cu Mickey Rourke, Jessica Alba, Josh Brolin – spectaculos vizual şi plăcut ca poveste, în ciuda aparenţei violente. (Iaromira Popovici)
● În fiecare marţi, de la ora 21, pe National Geographic, o nouă emisiune cu experimente ştiinţifice savuroase, menite să ne satisfacă cele mai copilăreşti curiozităţi: Nu-i cum crezi! (Marius Chivu)
Pavilionul leucemicilor
Cert e că există mai degrabă o frenezie a publicării, decît a creaţiei. Iar pe acest fond, poeţii mai vechi, beneficiind, pe de o parte, de emulaţia stîrnită în ultimul deceniu de cei nou veniţi, pe de altă parte, de propria experienţă de viaţă, s-au dovedit mai proaspeţi, mai consistenţi, mai importanţi.
„Cum să fac un film despre abuz, fără a abuza la rîndul meu?“ – interviu cu regizorul Adrian SITARU
Cel mai recent scurtmetraj semnat de Adrian Sitaru, Artă, a fost selectat în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia (27 august – 6 septembrie), în secţiunea „Orizzonti“. Filmul este o meditaţie extrem de actuală despre artă, moralitate, limite şi manipulare.
Despărţirea de Lenin
Aţi văzut filmul Goodbye Lenin? E o poveste emoţionantă despre despărţirea de tătucul sovietic şi de comunism, în general. O tragi-comedie romantică. Acum zece ani, cînd a apărut filmul, eram convins că Germania într-adevăr şi-a luat rămas bun definitiv de la Lenin, că el a fost evacuat cu totul din viaţa publică.
Noua voce a noii Cetăţi
Cele două volume oferă viziuni asupra teatrului contemporan, una despre teatrul european, văzut de europeni şi alta despre teatrul american, prea departe şi diferit, conceptual şi estetic, de cel european pentru a fi perceput altfel decît prin icon-urile sale.
Două de acţiune
După cum s-a văzut încă de la primul Sin City, pe care Robert Rodriguez l-a adaptat în 2005, împreună cu Frank Miller, după benzile desenate ale lui Miller, entuziasmul celor doi pentru iconografia şi tropii filmului hollywoodian noir din anii ’40-’50 este un entuziasm complet nereflexiv.
O afacere politică
Cînd a ales să îşi lanseze primele patru single-uri de pe noul album, eponima „World Peace Is None of Your Business“, „Istanbul“, „Earth is the Loneliest Planet“ şi „The Bullfighter Dies“, ca videoclipuri în care îşi recită textele respectivelor piese, Steven Patrick Morrissey a făcut, în aparenţă, o declaraţie de intenţie.
Made in Germany
După mai bine de şase ani de susţinere neîntreruptă a Festivalului Rokolectiv şi în contextul unei scene din ce în ce mai efervescente, Goethe Institut Bucureşti a hotărît că poate patrona un eveniment dedicat muzicii electronice germane, unul dintre cele mai importante „exporturi culturale“ ale ţării din care au plecat Kraftwerk.
Strada Robson, etajul 29
Banful mi s-a părut ca Predealul. Aşa că stau în cameră, mai citesc, mă mai gîndesc ce o să fac cînd mă întorc în România după anii ăştia coreeni, mă mai uit la nave, mai pe net. Am şi ieşit, normal. Cine-a pus Vancouver în toate topurile cu oraşe de locuit, înţelept om a mai fost! E foarte homey.
„Salvador Dalí – Divina Commedia“, „În fugă", Alexis C. Madrigal
● Urmăriţi-l, pe HBO sau YouTube, pe John Oliver, cel mai simpatic, acid şi pertinent comentator de politică externă şi internă americană. (Luiza Vasiliu)
● Deşi mai este timp, biletele au fost deja puse în vînzare: concertul Vaya Con Dios, 5 octombrie, Sala Palatului, Bucureşti. (Stela Giurgeanu)
American Classics
Nu cu mult timp în urmă, constatam că din poezia americană modernă şi contemporană s-a tradus la noi, în ultima jumătate de secol, foarte puţin. Între Antologia poeziei americane moderne şi Locul nimănui. Poezie americană contemporană au mai apărut alte şase antologii, toate intruvabile astăzi.
„Nu există un consens al valorii“ – interviu cu Călin DAN, director MNAC
"Orice muzeu este democratic în ceea ce priveşte politicile de accesibilitate şi cunoaştere. Misiunea principală a MNAC este să creeze instrumente de înţelegere a fenomenului artei contemporane pentru un public divers, incluzînd diversele categorii defavorizate economic, social sau în alt fel."
Un sezon literar tensionat
Studiile arată că francezii citesc în jur de 11 cărţi pe an. Nu sînt chiar cei mai mari cititori ai Europei, dar, oricum, depăşesc binişor media. Multiplicaţi această sumă de 11 cărţi pe an cu cîteva zeci de milioane – cît reprezintă populaţia activă a Franţei – şi veţi avea o perspectivă asupra dimensiunilor pieţei de carte.
În numele fiului
Lumea lui Wajdi Mouawad este bolnavă, în plină autodistrugere, dominată de violenţă şi confuzie, în care teroarea apare în conflictele armate şi la masa de familie. El este vocea unei generaţii care reneagă, cu forţă, complicitatea prin tăcere a înaintaşilor cu agresorii, acceptarea ororii, tăinuirea ei.
Sculptură într-un bloc masiv de timp
Boyhood al lui Richard Linklater e un Bildungsroman cinematografic a cărui realizare, întinsă pe 12 ani (1992-2013, cu circa trei zile de filmare pe an), se întemeiază pe o înţelegere radical-baziniană a cinema-ului ca mediu de documentare a schimbării în timp.
Apel la simpatie
Pe la începuturile relaţiei mele cu rockul progresiv, mi s-a explicat că e inacceptabil să ascult Dream Theater înainte să ştiu ca în palmă discografia Yes (şi Rush). Aşa erau rockerii bătrîni, iritaţi cînd o trupă cu două albume primea din partea tineretului ignorant mai multă atenţie decît trupele cu 20 de ani de carieră în spate.
„Se va citi poezie în treisprezece limbi“
E cel mai amplu festival internaţional de poezie de la noi. Mai sînt în ţară festivaluri foarte bune, mă gîndesc în primul rînd la cel de la Bistriţa; însă nici un alt festival nu adună poeţi buni & foarte buni din atîtea ţări. Vor fi invitaţi din treisprezece ţări, de pe trei continente, din toate generaţiile poetice
Taj Mahal – o poveste cu dragoste şi îmbrînceli
Taj Mahal-ul îţi taie răsuflarea. E atît de frumos, de imaculat, atît de contrastant cu haosul din jur, un loc care chiar îţi transmite pace, iubire şi dor. E unul dintre cele mai frumoase şi impresionante monumente pe care le-am văzut vreodată, mai ales în lumina apusului sau oglindit în fîntînile din faţă, în minunata grădină care-l înconjoară.
Kostas SeaFood, Jazz at Bran Castle, Budapesta
● Festivalul „Jazz at Bran Castle“, care are loc, între 29 – 31 august, la Castelul Bran şi la Biserica Evanghelică din Rîşnov şi unde vor cînta: Trygve Seim, Paolo Vinaccia, Nils Petter Molvaer, Mathias Eich, Vincent Peirani, Paolo Angeli şi mulţi alţii. Mai multe informaţii găsiţi la jazzevents.ro. (Marius Chivu)
● Alain de Botton, Eseuri de îndrăgostit, Humanitas, 2013, traducere de Oana Cristescu. O carte în deja binecunoscutul şi de succes stil al autorului, care ne explică inteligent şi cu
Scriitori în Cetate
Weekendul acesta, în cadrul Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia, nouă scriitori din trei generaţii vor citi poezie şi proză scurtă, în două sesiuni de lecturi publice: Lavinia Branişte, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Teodor Dună, Radu Mareş, Dmitri Miticov, Ioana Nicolaie, Adina Popescu şi Alex Tocilescu.
„Un amestec de gingăşie şi abrupt“ – interviu cu Roxana NICULAE
"Proiectul a pornit, în 2010, la Andrei Haţegan în cameră, el jucîndu-se cu diverse sunete şi cuvinte. În 2011, avea loc primul live la fostul Club Control (actual Panic), cu mine cu tot. Şi odată cu amestecul meu pe scenă, au devenit obişnuite şi cîntările în alte locuri – în taxiuri, parcuri, păduri, acoperişuri."
„Pasiunile îi unesc pe oameni, în cel mai simplu mod“ – interviu cu actriţa Olimpia MELINTE
Şi-a început cariera cu filmele Cele ce plutesc şi Draft 7. Au urmat succesele internaţionale Şapte fapte de milostenie şi Canibal. În 2014, actriţa Olimpia Melinte a fost nominalizată la Premiile Goya, categoria „Revelaţia anului“, pentru dublul rol din filmul Canibal, în care îl are ca partener pe Antonio de la Torre.
La ce foloseşte un muzeu...
Muzeul de Artă al Palestinei îşi propune să adune cele mai valoroase contribuţii ale artiştilor din ţară şi din diaspora şi să lege tradiţia de modernitate. E aproape un proiect de ţară. Principalul „produs“ ce urmează să fie generat aici printr-un proces subtil de racordare la Occident e identitatea naţională.
Crimă fără pedeapsă
„În seara aceasta se va comite o crimă.“ Afişat pe o cortină de plastic care ascunde, ca o perdea de baie, o parte din spaţiul infim de la Unteatru, textul nu prefaţează vreun mister poliţist, ci un rechizitoriu politic. Crime este o demonstraţie inteligentă, dură, lipsită de patos, despre cruzimea asumată a capitalismului.
Un spion delabrat şi un actor mare
Adaptat după romanul omonim publicat de le Carré în 2008, A Most Wanted Man e plasat la Hamburg, unde Mohamed Atta a pregătit atentatele de la 11 septembrie 2001 şi unde personajul lui Philip Seymour Hoffman, un neamţ pe nume Günther Bachmann, conduce în prezent o unitate antiteroristă paralegală.
Pop european cu parfum tropical
Pop-ul de astăzi al lui Tellier schimbă registrul, pentru a deveni vag simfonic, lăsîndu-se colorat de insert-urile ritmice din samba şi bossa nova. Copilul teribil al muzicii franceze îşi permite şi extravaganţa unui intermezzo de 14 minute, între cele două jumătăţi ale albumului.
Dialogul direct dintre public şi artist
"Este un mare privilegiu de a începe un proiect de la zero, de a constitui o echipă, de a decide direcţia artistică în care se va îndrepta un festival, chiar dacă dificultăţile nu sînt puţine. Este foarte interesant pentru un pianist să iasă puţin din solitudinea zilnică impusă de meserie, pentru a lucra în echipă."
Rolling Disney pe cimentul comunist
Văzut de departe, seamănă cu un soi de turn Disney, dar fără siclamul aferent. Creneluri dantelate, deasupra lor cîteva turnuleţe în piatră filigranată, coloane, figuri mitologice, jumătate femei, jumătate păsări, dragoni, ba parcă să zic că se zăreau şi cîteva trompe de elefant.
Grădina Eden, Festivalul Anonimul, „Nuntă în ofsaid“
● Joi, 14 august, de la ora 19, pe terasa librăriei Humanitas-Kreţulescu vă puteţi întîlni cu Lucian Boia. În discuţie e cartea sa Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări. (Matei Martin)
● Grădina Eden, de pe Calea Victoriei, la Palatul Ştirbei: un parc imens cu mese, la şi printre care poţi face aproape orice, de la mîncat, băut, vorbit, jucat ping-pong, mers cu bicicleta (încet), ori plimbat cîini şi copii. (Iaromira Popovici)
Marele poem al purificării dragostei
Într-adevăr, apărută la patru ani de la precedentul volum de poezie (Aerobiciclete, Brumar, 2010), această carte, intitulată pe cît de simplu, pe atît de orgolios Cartea dragostei, ţi-e mai uşor să o descrii, decît să-i înţelegi mecanismul cu totul şi cu totul impresionant
Şi a fost iarăşi Avignon... în grădina IN-ului
Olivier Py, preluînd conducerea Festivalului de la Avignon aflat la cea de-a 68-a sa ediţie, şi-a dorit un Festival militant şi angajat. Debutul a fost deja marcat de greva intermitenţilor din domeniul spectacolelor, care a anulat seara de deschidere şi alte 12 spectacole programate.
Tranziţia de la Operă
Opera din Paris trece prin restructurări la nivelul conducerii. După plecarea anticipată a directorului Nicolas Joël, conducerea prestigioasei instituţii a fost preluată, de la 1 august, de fostul director al Scalei din Milano, Stéphane Lissner.
Fernanda Garcia Lao şi demonul curiozităţii
Unele lucruri se întîmplă pentru că nu au urmare şi nici sens, şi probabil că cel mai înţelept gest este să nici nu le acorzi o prea mare importanţă. Altele însă sînt adevărate declanşatoare de noi orizonturi, de noi viziuni, de idei, de senzaţii, şi ar fi păcat să nu le acordăm atenţia necesară sau să trecem nepăsători pe lîngă ele.