Idei & eleganţă

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Idei & eleganţă jpeg

ÔŚĆ Andrei Vieru, Ecleziastul vesel. O privire asupra artei, Editura Curtea Veche, 2013. 

Nu m─â dau ├«n v├«nt dup─â colec┼úiile de eseuri ap─ârute mai ├«nt├«i ├«n publica┼úii, dar acest volum m-a interesat, ├«n primul r├«nd, datorit─â autorului, apoi mi-a atras aten┼úia ┼či subiectul eseurilor, majoritatea publicate, ├«n prima jum─âtate a anilor 2000, ├«n Nouvelle Revue Fran├žaise. Stabilit la Paris din 1988, unde ┼či-a construit o carier─â remarcabil─â de pianist, interpret├«nd Bach, Beethoven, Liszt, Rahmaninov, Mussorgski sau Scriabin, Andrei Vieru (n. 1959) a crescut ├«ntr-o familie de intelectuali bilingvi (tat─âl s─âu este compozitorul Anatol Vieru, iar mama ÔÇô muzicologul Nina Vieru) ┼či ┼či-a exersat talentul ├«n mai multe arte, cum ar fi pictura, dar ┼či ├«n matematic─â.

Eseurile sale adunate ├«n acest volum, cu care a ┼či debutat ├«n 2007 la Editura Seuil, v─âdesc o cultur─â larg─â; de┼či centrate pe muzic─â, s├«nt pline de referin┼úe din literatur─â, film sau matematic─â. Scrise foarte elegant (┼či traduse ├«n limba rom├ón─â chiar de autor) ┼či cu mult─â inteligen┼ú─â, aceste varia┼úiuni s├«nt deopotriv─â nonconformiste, dar respir─â ┼či aerul unui anume clasicism, fine┼úea observa┼úiilor este concurat─â doar de profunzimea cuno┼čtin┼úelor, iar frazele au amestecul potrivit de frumuse┼úe ┼či adev─âr, care le apropie de t─âietura aforismului. De altfel, recenzen┼úii francezi l-au comparat pe Andrei Vieru care mai de care cu Cioran, Chamfort sau La Rochefoucauld. Aceste compara┼úii ┼úin ├«n m─âsura ├«n care scrisul lui Andrei Vieru se revendic─â ├«n mod vizibil de la ┼čcoala eseisticii franceze ┼či nu doar prin elegan┼úa ┼či spiritul ironic al frazei (p─âstrate ┼či ├«n limba rom├ón─â), dar ┼či prin mixul seduc─âtor de teorii din muzicologie, filozofie, psihanaliz─â, literatur─â ┼či matematic─â.

Eseurile din Ecleziastul vesel s├«nt glos─âri pe marginea artei, ├«n special a muzicii, medita┼úii asupra operei arti┼čtilor (compozitori, interpre┼úi, scriitori), altern├«nd texte care merg ├«n profunzimile muzicologiei, cu analize politico-istorice ale dramelor est-europene. Recunosc c─â, ├«n mai multe r├«nduri, din cauza limitelor mele ├«n ceea ce prive┼čte domeniul teoretic al muzicii, medita┼úiile lui Andrei Vieru m-au dep─â┼čit, dar asta nu m-a ├«mpiedicat s─â admir dic┼úiunea ideilor, cum se spune, baletul referin┼úelor, interludiile (uneori eseurile sale au structura unei buc─â┼úi de free-jazz), ┼či, ├«n general, spectacolul retoric al discursului.

C├«teva eseuri mai substan┼úiale construiesc scheletul acestui volum debutat cu un foarte frumos portret omagiu adus tat─âlui s─âu, Anatol Vieru. Primul text important al c─âr┼úii este ├«ns─â dedicat compozitorului John Cage, analiz├«nd critic arta acestuia din perspectiva hazardului ridicat la rang creator: ÔÇ×├Än art─â, de┼či e necesar, ba chiar inevitabil, neprev─âzutul risc─â nu mai pu┼úin s─â-l ├«mping─â pe artist pe calea facilit─â┼úii ┼či confortului. Oricum ar fi, ├«nt├«mpl─âtorul ├«n art─â este, dac─â nu chiar tot at├«t de vechi c├«t lumea, atunci are cel pu┼úin vreo dou─â-trei secole. Mozart avea obiceiul de a arunca cu zarul cu mult ├«naintea dadai┼čtilor care ├«┼či scoteau versurile, la ├«nt├«mplare, din p─âl─ârie. Algoritmul lui Mozart pentru a compune menuete consta ├«n a al─âtura ┬źm─âsuri┬╗ trase la sor┼úi. John Cage ┼či panegiri┼čtii lui citeaz─â adeseori acest precept al lui Ananda Coomaraswamy (unul dintre pu┼úinii g├«nditori ai secolului XX pe care Ren├ę Gu├ęnon, ├«n rigoarea sa f─âr─â de logic─â, ├«l vorbea ├«n consecven┼ú─â de bine): ┬źS─â imit─âm natura ├«n modul ei de a func┼úiona.┬╗ Cage pretindea c─â imit─â natura cu ajutorul zarurilor. Numai c─â natura nu prea joac─â acest joc. Nu c─â ar trebui, cum ar fi vrut Einstein, s─â radiem hazardul din Calea Naturii. Dar pentru a se ridica la nivelul ambi┼úiilor lui, un g├«nditor ar trebui s─â ia ├«n considerare hazardul ├«n ├«ntreaga lui generalitate ┼či nu doar ├«n cadrul restr├«ns ÔÇô p├«n─â la urm─â strict uman ÔÇô al zarurilor cu num─âr finit de rezultate posibile.ÔÇť

Un alt eseu foarte consistent, bogat ├«n idei ┼či frumos ca expunere, este cel dedicat geniului capricios al lui Glenn Gould. ├Än acest eseu, am avut pentru prima dat─â senza┼úia, confirmat─â apoi pe parcursul c─âr┼úii ┼či nu doar prin referin┼úa la Pierre M├ęnard, c─â Andrei Vieru cap─ât─â accente borgesiene atunci c├«nd discut─â arta ├«n sincronie ÔÇô de data aceasta, e-adev─ârat, cu ajutorul lui Gould: ÔÇ×Exact ca Federico Zeri, Gould trateaz─â falsul ├«n art─â, interpretarea Istoriei ┼či atribuirile eronate ale operelor de art─â ca probleme intim legate ├«ntre ele. ├Än ┬źContrafacere, imitare ┼či proces creator┬╗, fabula cu sonata haydnian─â, atribuit─â ├«n mod eronat lui Haydn ├«nsu┼či, apoi lui Mendelssohn, lui Brahms ┼či, ├«n sf├«r┼čit, unui Vivaldi mai vizionar dec├«t cel real, e destul de nostim─â, ├«n m─âsura ├«n care pune ├«n lumin─â slabele noastre competen┼úe ├«n materie de stiluri. S├«ntem ├«ntr-adev─âr susceptibili de a ne l─âsa am─âgi┼úi de atribuiri succesive ale anumitor opere de art─â unor autori ce, adesea, n-au nici ├«n clin, nici ├«n m├«nec─â cu ele.ÔÇť E greu s─â nu te g├«nde┼čti, ajuns ├«n acest punct, la celebrul eseu al lui Borges ├«n care arat─â cum un artist precum Kafka ├«┼či inventeaz─â singur precursorii. ÔÇ×Gould merge ┼či mai departe; el caut─â s─â demonstreze c─â operele de art─â nu numai c─â nu datoreaz─â nimic nici publicului, nici reac┼úiilor acestuia, dar mai ┼či s├«nt, pe deasupra, independente de orice context cultural... Aici, spre deosebire de Zeri, Gould se r─ât─âce┼čte. S─â-┼úi imaginezi c─â oricine ar putea crea orice e o exagerare. E imposibil azi s─â scrii, s─â compui, s─â pictezi sau s─â c├«n┼úi cu o sensibilitate proprie trecutului. Aceasta din urm─â nu mai exist─â ┼či nici nu poate fi recreat─âÔÇť, afirm─â Andrei Vieru (discutabil, c─âci nu at├«t de recreere e vorba, c├«t de imitare ┼či efect al autenticului) ├«n unul dintre cele mai interesante eseuri ale c─âr┼úii.

M-au interesat ┼či mai mult eseurile despre Miles Davis ┼či Jimi Hendrix, pu┼či foarte bine ├«n rela┼úie, doar c─â ├«n acestea, Andrei Vieru, de┼či exceleaz─â ├«n formul─âri memorabile (ÔÇ×├«n arta zilelor noastre s─â ai parte de un dispre┼ú unanim a devenit un scop greu de atinsÔÇť, ÔÇ×s─â ai stil presupune o ├«ntreag─â disciplin─â a nep─âs─âriiÔÇť, ÔÇ×Picasso, cu peregrin─ârile lui printre isme, face ├«n ochii mei figur─â de turistÔÇť, ÔÇ×geniul e un marginal adus, nu se ┼čtie cum, la putereÔÇť, ÔÇ×Hendrix este omniprezent ├«n muzica lui DavisÔÇť, ÔÇ×Hendrix practic─â un fel de Sprechgesang chiar pe chitara luiÔÇť) pare c─â se gr─âbe┼čte ┼či, cu c├«t s├«nt mai bogate ├«n idei, cu at├«t m-au l─âsat mai frustrat c─â autorul nu le-a acordat un r─âgaz reflexiv ┼či demonstrativ mai mare. Un alt eseu substan┼úial este cel dedicat lui Emil Cioran, peste care trec, a┼ča cum o fac ┼či cu eseurile despre Gide, Lowry sau Steiner (Andrei Vieru este, din nou, ├«n aceste eseuri un risipitor de idei pe care ar merita c├«ndva s─â le dezvolte), doar pentru a m─â opri la textul despre Salinger, pentru care eseistul are o mare admira┼úie ┼či pe care se vede c─â l-a citit cu mare aten┼úie, nu doar la elementele fine ale stilisticii, dar ┼či la cele legate de morala ┼či aspira┼úiile unora dintre personaje. Are dreptate Andrei Vieru s─â pun─â povestirea ÔÇ×Chiar ├«nainte de r─âzboiul cu eschimo┼čiiÔÇť sub semnul gratuitului, a┼ča cum la fel de pertinent se ├«ntreab─â cine moare, de fapt, la sf├«r┼čitul prozei ÔÇ×TeddyÔÇť, f─âc├«nd o remarc─â fundamental─â pentru arta lui Salinger: ÔÇ×Exist─â unii care doresc s─â ┼čtie sigur. Spre disperarea lor, trebuie s─â-i avertizez c─â ├«n zadar i-ar adresa genul ─âsta de ├«ntreb─âri autorului. Nu e sigur c─â autorul are p─âreri ├«n asemenea privin┼úe. ┼×i dac─â ar avea, de ce le-ar da ├«n vileag? Pentru a aduce prejudicii propriei opere? De altfel, c├«t ar fi valorat comentariile sale? Ele ar fi constituit oricum o tez─â ca oricare alta, pentru c─â, din fericire, nici una nu rezult─â prea limpede din textul gol-golu┼ú.ÔÇť

Ecleziastul vesel este o admirabil─â colec┼úie de eseuri, generoas─â ├«n idei ┼či elegant─â ├«n exprimare, apar┼úin├«nd unui spirit artistic curios ┼či cu multe competen┼úe. 

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?