Contractul marital

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Contractul marital jpeg

● Trădare, de Harold Pinter, regia: Sînziana Stoican, scenografia: Valentin Vîrlan, cu: Sabrina Iaschevici, Silviu Debu, Ionuţ Vişan. Teatrul Unteatru. 

Cînd scria piesa Trădare, în 1978, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2005 Harold Pinter, căsătorit la acea vreme cu actriţa Vivien Merchant, avea deja experienţa unei aventuri extraconjugale de şapte ani cu prezentatoarea de televiziune Joan Bakewell, la rîndul ei căsătorită cu producătorul TV Michael Bakewell. Mai mult, se pare că avusese şi o relaţie de cîţiva ani cu Antonia Fraser, pentru care va divorţa în 1980 şi care-i va deveni a doua soţie. Dezvăluirile s-au făcut ulterior, în cărţile de memorii, declaraţiile şi interviurile personajelor implicate (de exemplu, în 2011, Joan Bakewell a scris un articol în The Telegraph, „My affair with Harold Pinter – and why we could not have kept it secret today“, prilejuit de o nouă premieră londoneză a piesei Trădare). Deci Harold Pinter cunoştea bine dramaturgia relaţiilor conjugale şi extraconjugale, riscul secretului şi modul în care funcţionează convenţiile sociale în societatea britanică (mă îndoiesc că asta ar fi valabil în altă parte). Parţial, Trădare este o piesă autobiografică despre adulter, dar lărgind puţin perspectiva, textul arată mecanismele de control într-o relaţie, ipocrizia aparenţelor (care se insinuează în cele mai apropiate şi sincere relaţii, de prietenie sau dragoste) şi modul în care un adulter de durată ajunge să semene, în rău mai mult decît în bine, cu un mariaj. Harold Pinter opune două lucruri aparent incompatibile şi demonstrează modul în care acestea au fuzionat în societatea britanică: adulterul cu presupusul său erotism, eminamente pasional, şi calmul englezesc, în spatele căruia s-ar ascunde frustări şi furie, dar a cărui eficienţă este impecabilă.

Cele patru personaje (dintre care unul absent) construiesc raporturi sociale, emoţionale şi sexuale complexe pe axa dragoste – prietenie – minciună. Între două cupluri prietene apare o relaţie subversivă între soţul dintr-o pereche şi soţia din cealaltă. Minciunile se ivesc pe rînd şi toată lumea ajunge să mintă pe toată lumea. Stereotipiile relaţiilor sociale din ultrapoliticoasa societate britanică ajung pînă în dormitor.

Blamate de biserică secole de-a rîndul, relaţiile extraconjugale se integrează astăzi – cel puţin la britanici – în zona acceptabilă din punct de vedere social, atîta timp cît sînt discrete. Ceea ce este blamat nu e aventura în sine, nici dacă aceasta este de durată, ci lipsa de discreţie la nivel social. Discuţiile dintre cei doi amanţi despre posibilitatea ca soţii lor să ştie despre relaţie denotă un anume tip de gîndire: a nu spune nimic despre aventura soţului este un comportament care intră în norma socială. Pinter nu emite judecăţi şi nu vrea să demonstreze nimic. Nici că societatea şi-a pierdut morala sau, dimpotrivă, s-a emancipat, nici că sîntem toţi nişte ipocriţi, sau că nu mai avem sentimente. Dramaturgul scrie despre convenţiile sociale în ceea ce priveşte dragostea, sexul şi căsătoria, într-o perioadă de explozie a libertăţii personale (anii ’68 – ’77). În 1978, revoluţia flower power lăsase urme în societatea occidentală, iar Beatles-ii cunoşteau un succes fulminant. De altfel, în articolul scris de Joan Bakewell apare contextul social al acelor vremuri, tradus în relaţia maritală: „Oamenii aveau propriile vieţi de trăit şi erau mai puţin dependenţi unii de alţii cînd era vorba de problemele vieţii de zi cu zi.“

Toate acestea se regăsesc în spectacolul Teatrului Unteatru (care pare a fi premiera naţională a textului, nu am găsit date despre o altă punere în scenă a piesei în România): rigiditatea convenţională, libertinajul flower power, jocurile sociale cu minciunile lor tolerate. Chiar şi Beatles-ii. Textul şi spectacolul se construiesc din replici şi pauze, cu didascaliile la vedere, astfel încît contează ce s-a spus, dar mai ales ce nu s-a spus, care era subtextul, ce crede personajul, ce ascunde sau ce omite (a ascunde presupune o intenţie, a omite se raliază unei norme sociale: „asta nu se spune“). Cu o cronologie inversă, de la final la început, de la antipatie la atracţie, structură care dezarhivează momentele esenţiale ale relaţiei şi punctele de trădare între parteneri, textul vorbeşte nu despre pasiune, ci despre minciună şi resorturile ei care duc la distrugere. Timpul are o maximă importanţă căci revelează o relaţie adulteră detaşată, care doar ab initio (într-un moment care conţine mult alcool) pare să fi fost pasională. Ce fac cei doi amanţi este să reproducă universurile casnice de acasă. Adulterul este o altă căsnicie.

Un decor teatralizat, de sitcom (Valentin Vîrlan) – cortine desenate rulate pe un stativ, un banner cu un citat din Yeats, prelungit ca un covor de scenă – şi Chelnerul, jucat ostentiv teatral de Emma, ca Arlechino din Commedia dell’ arte permit focusarea atenţiei pe personaje. Regizoarea Sînziana Stoican (şi autoarea traducerii) construieşte o arhitectură precisă cu pauze şi didascalii – aşa cum a făcut şi în spectacolul său de debut, O, ce zile frumoase de Samuel Beckett (tot cu Sabrina Iaschevici şi Ionuţ Vişan în distribuţie) –, care ia forma unui show (didascaliile spuse la microfon transformă personajele, pe rînd, în animatori).

Excelentă este Sabrina Iaschevici, o actriţă de mare rigoare, cu o inteligentă gradare a emoţiilor şi a lipsei lor. Ea conturează în Emma o femeie cu un nivel ridicat de educaţie, dar limitată erotic şi imaginativ. În relaţia adulterină, Emma se comportă ca o soţie – aduce faţa de masă din vacanţa petrecută cu soţul la Veneţia, găteşte şi poartă şorţ – pentru că este incapabilă să se sustragă acestei tipologii. Sabrina Iaschevici rezistă cu brio tentaţiei de a-şi face personajul mai dezinvolt decît l-a gîndit dramaturgul.

Ionuţ Vişan (Jerry) este un amant relaxat, superficial şi indiferent faţă de latura morală sau consecinţele practice ale relaţiei sale, pînă în momentul în care se teme că-şi va pierde prietenul. Vişan este aici prototipul bărbatului adulterin care nu vede dincolo de vîrful propriilor pantofi.

Interesant este Silviu Debu în rolul soţului Robert: sec, cinic, introvertit, controlează – şi îi place să o facă – viaţa celorlalţi. Digeră repede surpriza, îşi manageriază diplomatic furia şi foloseşte situaţia în favoarea sa (are şi el aventuri).

În Trădare, lucrurile nu iau o turnură tragică, nu moare nimeni, nu devine nimeni depresiv, nu îşi ratează nimeni viaţa. Aici e talentul lui Pinter, în revelarea acestei acceptabilităţi relaţionale care nu salvează nici căsnicia, nici iubirea. Rata divorţului nu a scăzut datorită mariajelor deschise (admise tacit), secretul unei bune relaţii nu a fost descoperit, cuplurile continuă să se despartă. Căsnicia e un contract, dar nu se ştie deocamdată cum poate el să aducă fericirea.

Oana Stoica este critic de teatru. 

Foto: A. Bulboacă

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești