Noua voce a noii Cetăţi

Publicat în Dilema Veche nr. 551 din 4-10 septembrie 2014
Noua voce a noii Cetăţi jpeg

● Colecţia FITS, Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est

● Cristina Modreanu, Utopii performative – Artişti radicali ai scenei americane în secolul 21 

Apariţiile cărţilor de teorie teatrală în România trec, de multe ori, neobservate. Volumele editate după 1989 au vizat majoritar (re)publicarea unor cărţi esenţiale ale practicienilor care au marcat evoluţia spectacolului – Peter Brook, Jerzy Grotowski, K.S. Stanislavski, Gordon Craig, Eugenio Barba etc. Odată cu dezvoltarea limbajelor performative, devine necesară actualizarea informaţiilor despre spectacole şi teorii noi, concepţii inovatoare, influenţa tehnologiilor şi asimilarea noilor realităţi socio-politice, pe scurt, despre modul în care teatrul este astăzi vocea Cetăţii. Cărţile despre performance-ul contemporan – modele de creaţie şi de receptare – au fost puţine. Cristina Modreanu a publicat, în timpul mandatului său de selecţioner FNT, astfel de volume (Richard Schechner – Performance. Introducere şi teorie etc.), apoi, în colaborare cu Teatrul Naţional Timişoara, în colecţia Scena.ro a editat alte lucrări de actualitate teatrală (Bonnie Marranca – Ecologii teatrale, Teatrul Companiei Socìetas Raffaello Sanzio etc). Cuvîntul esenţial pentru aceste cărţi este „contemporan“: nevoia de investigare a realităţii (sociale, politice, artistice, emoţionale, psihologice) într-un limbaj actual, prin care se dezvoltă forme performative noi şi, în acelaşi timp, nevoia de a înţelege, prin teoretizare, aceste expresii spectaculare inovatoare. Două astfel de volume au fost lansate la începutul verii, Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est şi Utopii performative – Artişti radicali ai scenei americane în secolul 21.

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a publicat o carte utilă pentru cunoaşterea teatrului postcomunist în Estul european şi raportarea teatrului românesc la contextul zonal. Editată de criticul Iulia Popovici, într-o colecţie coordonată de Ioana Mălău, Noi practici... este un volum hibrid care mixează scanări ale realităţii spectaculare realizate de critici autohtoni din zece ţări (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Republica Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) cu interviuri cu artişti (dramaturgi, regizori, actori) importanţi ai scenelor locale. Există un capitol separat pentru Ucraina, unde incendiul politic al începutului de an, nestins încă, domină peste preocupările teatrale, astfel încît, pentru a nu fi absent, teatrul ucrainean este prezent printr-un interviu realizat de Iulia Popovici cu Viktor Sobiianskyi, critic şi manager cultural. Se asigură, în acelaşi timp, o viziune obiectivă şi subiectivă asupra scenei din fiecare ţară, căci intenţia de inventariere detaşată a preocupărilor teatrale este „viciată“ de interioritatea privirii – este interesant cum criticii străini văd realitatea teatrală, din altă parte, mai bună decît cea de acasă, semn că pesimismul se accentuează de la exterior către interior. În plus, interviurile descoperă perspectivele artiştilor direct implicaţi în noul teatru european. Trebuie subliniat că unii dintre artiştii vizaţi de această carte au fost invitaţi la FITS (Handa Gote, Oliver Frlji´c, Ivan Vîrîpaev). Volumul este bilingv, româno-englez, prin urmare se deschide, ca informaţie şi perspective, şi publicului străin. Se remarcă un eclectism al scenei est-europene, aflată în proces de căutare a identităţii, întîi prin separarea de formatul clasic, sovietic, cu tematici nesociale şi spectacole ample în teatre de repertoriu – un sistem care se autoconservă, refractar la inovare. Ceea ce este viu în teatrul postcomunist vine ca răspuns la această conservă teatrală. Reacţiile sînt diferite, unele vizează cu precădere mesajul politic, altele lucrează insistent la formă, fie pentru a o simplifica, fie pentru a livra un conţinut social într-o estetică personală elaborată (Béla Pintér: „...niciodată nu forţez aspectul social sau politic: dacă el apare, pentru că e în aer, nu-i întoarcem spatele“).

Toţi vorbesc despre istoria recentă, prezentul tumultuos şi un viitor incert, toţi reclamă dificultăţi de finanţare şi management, uneori şi de apropriere a publicului care, obişnuit cu un singur format teatral, are reticenţe faţă de noile formule. Sînt şi alte dificultăţi. În Ungaria, una dintre cele mai dezvoltate scene off din Estul european, vocea teatrului independent nu reuşeşte să se facă auzită în timpul regimului Orbán. Se ridică astfel o întrebare: teatrul poate schimba lumea?

Acesta este motivul care străbate şi cartea Cristinei Modreanu, Utopii performative – Artişti radicali ai scenei americane în secolul 21. Bazat pe experienţa americană a autoarei, volumul oferă informaţii despre limbajele performative de pe scenele americane din afara sistemului comercial, acolo unde se găsesc formule revoluţionare estetic care conţin, de ce mai multe ori, întrebări esenţiale despre societate şi despre formele şi rolul spectacolului în această societate (pentru o bună informare există note cu linkuri către spectacolele prezentate şi bibliografie). Început cu un capitol dedicat artiştilor americani notorii, precum Robert Wilson, Marina Abramovic, Laurie Anderson, volumul continuă cu spectacolul străzii – fenomenul occupy şi performativitatea sa – şi cu avangarda americană care obligă la schimbarea grilelor de receptare a spectacolului (Lee Breuer: „...avangarda e grupul de oameni pe care-i pui în faţa trupelor, să fie împuşcaţi, pentru ca armata să nu fie împuşcată“). Cristina Modreanu încearcă o viziune multiperspectivată, citînd alţi critici şi pe artişti, dar cartea reprezintă perspectiva personală a autoarei asupra scenei americane şi procesul de construire a acestei perspective.

Cele două volume oferă viziuni asupra teatrului contemporan, una despre teatrul european, văzut de europeni – o necesară autoevaluare şi un schimb util de informaţii despre ceea ce sîntem, ce facem, ce gîndim – şi alta despre teatrul american, prea departe şi diferit, conceptual şi estetic, de cel european pentru a fi perceput altfel decît prin icon-urile sale, teatru văzut de o singură persoană care încearcă să-l sistematizeze, să-l teoretizeze şi, mai ales, să-i descifreze noile limbaje. Europa de Est este preocupată de conţinut, America – de formă, dar ambele scene au viziuni sociale, extrag şi chestionează problemele Cetăţii. Estul european se luptă pentru separarea de trecut, ca estetică şi ca sistem, dar mai ales ca tematică, pledează pentru o retorică politică, în timp ce americanii îşi concentrează forţele pe găsirea unor noi expresii performative şi, în subsidiar, pe eludarea sistemului comercial dur în care trebuie să supravieţuiască.

Cărţile sînt necesare specialiştilor, dar în egală măsură ele se adresează publicului pe care îl ajută să înţeleagă performance-ul contemporan şi să pună în context ceea ce se vede pe scenele din România.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: J. Marcus, R. Bălan

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.