┼×i a fost iar─â┼či Avignon... ├«n gr─âdina IN-ului

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
┼×i a fost iar─â┼či Avignon    ├«n gr─âdina IN ului jpeg

Olivier Py, prelu├«nd conducerea Festivalului de la Avignon aflat la cea de-a 68-a sa edi┼úie, ┼či-a dorit un Festival militant ┼či angajat. Dorin┼úa i-a fost ├«mplinit─â dincolo de a┼čtept─âri. Debutul a fost deja marcat de greva intermiten┼úilor din domeniul spectacolelor, care a anulat seara de deschidere ┼či alte 12 spectacole programate. ├Än cele din urm─â, catastrofa a fost evitat─â. Festivalul a avut loc, ÔÇ×a fost greu... dar a fost frumosÔÇť ÔÇô conchidea, ├«n conferin┼úa de pres─â final─â, directorul sec┼úiunii IN.

Dup─â 18 ani din nou la Avignon

Ce a fost ├«ns─â mai frumos pentru noi a fost poate faptul c─â Gianina C─ârbunariu era prezent─â cu un spectacol ├«n Festivalul IN, faptul c─â un spectacol rom├ónesc revenea pe ÔÇ×scena mareÔÇť, dup─â 18 ani. Adic─â dup─â Danaidele de Eschil, un spectacol fluviu montat de Purc─ârete ├«n 1996, la cariera Boulbon, loc mitic dup─â ce Brook jucase aici Mahabharata ├«n 1985. Contextul este ast─âzi diferit. Spectacolul Teatrului Na┼úional din Sibiu cu Solitaritate, scris ┼či regizat de Gianina C─ârbunariu, face parte dintr-un program european, Villes en sc├Ęne, ┼či-┼či va continua turneul la Bruxelles ┼či la Madrid, ├«n 2015. Spectacolul s-a jucat pe scena de la Gymnase du Lyc├ęe Mistral, o sal─â cu gradene pe o structur─â metalic─â ├«n ├«n─âl┼úime ┼či o viziune frontal─â, ├«n care show-ul Gianinei C─ârbunariu, g├«ndit ini┼úial pentru o sal─â ├á lÔÇÖitalienne, ca cea de la Sibiu, s-a adaptat cu u┼čurin┼ú─â. ├Än final chiar, momentul c├«nd fundalul (scenografia extrem de func┼úional─â a lui Andu Dumitrescu), un perete din tuburi de neon se ├«nclin─â ┼či coboar─â amenin┼ú─âtor deasupra personajelor, dezv─âluind pe verso macheta uria┼č─â a ora┼čului, se ├«nscria perfect ├«n decorul din beton ┼či metal al s─âlii. Spectacolul dezvolta cinci situa┼úii sau teme inspirate de actualitatea sau de discursul public din Rom├ónia. Dac─â pentru publicul rom├ónesc lectura era facil─â, c─âci trimitea la hibe bine cunoscute, miza se situa aici pe un alt plan: cum va reac┼úiona publicul sau presa francez─â? Este oare acest discurs specific destul de universal? R─âspunsul a fost ├«n general pozitiv. C─âci mondializarea ┼či-a f─âcut opera. ┼×i problema rasismului antirom sau a corup┼úiei, edilii locali demagogi, meschin─âriile ┼či temerile clasei mijlocii s├«nt de acum teme comune ├«n spa┼úiul european. ÔÇ×Personajele ar putea fi vecinii no┼čtri de palierÔÇť, am citit undeva, subliniind savoarea ┼či energia amar─â a textului. Dar ceea ce a recunoscut ┼či a apreciat mai ales presa au fost curajul criticii, umorul ┼či absurdul situa┼úiilor, ÔÇ×instantanee ale absurdului cotidian ├«n Rom├óniaÔÇť, o ┼úar─â care a trecut direct de la un suprarealism totalitar la un liberalism f─âr─â margini (dup─â cum noteaz─â Le Monde); aici aluziile trimiteau, pur ┼či simplu, la Eug├Ęne Ionesco (s-a r├«s cu poft─â la episodul actri┼úei Eugenia Ionescu, personaj inventat de autoare, glorie na┼úional─â, dar turn─âtoare pentru eternitate) sau chiar la Cioran... ┼či paradoxul de a fi rom├ón. Pentru a rezuma, spectacolul Gianinei C─ârbunariu, de un umor decapant ┼či bine venit, se ├«nscrie la capitolul reu┼čite ale Festivalului: ÔÇ×umorul din ┼ú─ârile din fostul Est nu e mort!ÔÇť (scrie Lib├ęration). ├Äntr-adev─âr, pe aleea ce ducea la intrarea ├«n sal─â, o expozi┼úie de Dan Perjovschi o confirm─â: o serie de panouri unde, pe un fond negru, ap─âreau ├«n alb c├«teva desene sau succinte comentarii. Pe primul panou, dou─â desene: Avignon 1968 ┼či un cocktail Molotov, al─âturi, Avignon 2014 ┼či un iPhone. Dat fiind ├«ns─â contextul ultimului festival, ├«n┼úelegi c─â ├«n Fran┼úa revolta lui mai ÔÇÖ68 refuz─â s─â moar─â, ┼úine doar pasul cu noile tehnologii...

Superb ca un vis de ghea┼ú─â sub care mocne┼čte jarul

Dou─â spectacole de mare performan┼ú─â tehnologic─â ┼či exigen┼ú─â artistic─â au venit f─âr─â surprize de la doi invita┼úi bine cunoscu┼úi ai festivalului: Ivo Van Hove ┼či Thomas Ostermeier. Ivo Van Hove este un regizor flamand care monteaz─â deoptriv─â texte clasice ÔÇô Tragediile romane dup─â Shakespeare, ├«n 2008, la Avignon ÔÇô ┼či mai ales contemporane, a adaptat pentru scen─â filme de Bergman, Pasolini, Visconti, e pasionat de artele numerice, ├«n spa┼úii scenice decupate de jocuri de lumin─â ┼či efecte video. Face un teatru mai degrab─â subversiv, f─âr─â s─â fie indiferent la miza politic─â. Spectacolul s─âu Fountainhead, tradus ├«n francez─â prin Source de vie sau Izvorul vie┼úii, se ├«nscrie ca o provocare ├«ntr-un festival unde s├«nt puse ├«n discu┼úie rolul social al artei, responsabilitatea colectiv─â a artistului. F─âr─â ├«ndoial─â, spectacolul eveniment al festivalului, glacial, dar splendid ca realizare formal─â, ambiguu ┼či polemic ca tematic─â, este o adaptare dup─â un roman cu acela┼či titlu al americancei Ayn Rand, care a fost recuperat─â de ramura cea mai radical─â a dreptei americane, adepte a unui neoliberalism violent. Trama principal─â, situat─â ├«n roman ├«n anii ÔÇÖ20, dar deplasat─â de spectacol c─âtre o modernitate mai recent─â, r─âm├«ne o poveste de rivalitate ├«ntre doi arhitec┼úi sau ├«ntre dou─â concep┼úii despre lume ┼či despre rolul sau libertatea artistului, ├«ntr-o societate de mas─â. Este a┼čadar povestea a doi arhitec┼úi, un geniu individualist, Howard Roark, idealist ce ap─âr─â ÔÇ×virtu┼úile egoismuluiÔÇť, cale ce-l conduce la ruin─â ┼či izolare, ┼či Peter Keating, conformist f─âr─â talent care respect─â regulile pie┼úei ┼či face carier─â. Intriga se complic─â cu un alt personaj, patron de pres─â, ┼či mai ales cu povestea de dragoste pasional─â ├«ntre Roark ┼či Dominique Francon, rela┼úii impregnate de o perversitate sado-masochist─â. Nimic nu e simplu, totul e dureros de complicat. Spa┼úiul e construit ca un uria┼č atelier de arhitectur─â, un dispozitiv scenic simplu unde tehnologia la vedere ÔÇô ecrane, proiec┼úii, muzic─â live ÔÇô las─â s─â func┼úioneze un text extrem de puternic, cu actori extrem de preci┼či, ├«ntr-o limb─â de o sonoritate col┼úuroas─â ┼či fascinant─â (spectacol jucat ├«n flamand─â, subtitrat ├«n francez─â). Un platou degajat, cu o plan┼č─â de desen ├«n centru, asupra c─âreia coboar─â o camer─â video ┼či care filmeaz─â desenele pe care Roark le creioneaz─â cu febrilitate, desene inspirate de cele ale marelui arhitect Franck Lloyd Wright, care se pare a inspirat personajul, desene proiectate pe un ecran, arhitectura devine astfel spectacol, totul e extrem de simplu, dar ┼či extrem de spectaculos. Van Hove nu ├«nclin─â balan┼úa ├«n favoarea geniului vs societate, care e pozi┼úia romanului, dar nici ├«n favoarea compromisului. Dup─â peste patru ore de spectacol, ie┼či cu mintea ├«n furtun─â, cu ochii plini de imagini. Totul se urm─âre┼če ca un film pasionant, de la care a ├«mprumutat mijloacele, dar care r─âm├«ne, ├«n primul r├«nd, o dezbatere de idei, ┼či aici rezid─â for┼úa ┼či subtilitatea sa.

Zgomotul bombardierelor în acţiune

Tot din lumea filmului vine ┼či cel de-al doilea mare spectacol al festivalului, C─âs─âtoria Mariei Braun, dup─â un film de Fassbinder din 1979. Ostermeier a creat C─âs─âtoria Mariei Braun ├«n 2008, cu doar patru actori ┼či o actri┼ú─â ÔÇô Ursina Lardi ├«n Maria Braun. Paradoxal, Ostermeier nu a v─âzut filmul, a preferat s─â citeasc─â mai ├«nt├«i scenariul original. Spectacolul ├«ncepe cu fragmente de scrisori de dragoste adresate lui Hitler, inedite ├«n 1979, probe ale isteriei colective ├«n fa┼úa nazismului, ├«n vreme ce pe un ecran, ├«n fundal, s├«nt proiectate imagini din epoc─â. Vocile s├«nt repede acoperite de zgomotul bombardierelor ├«n ac┼úiune, imaginile anun┼ú─â dezastrul ┼či capitularea. Maria Braun este ceea ce se numea pe atunci o Tr├╝mmerfrau, o ÔÇ×femeie a ruinelorÔÇť, femeile ce au reconstruit Germania postbelic─â. Cei patru actori masculini joac─â toate rolurile, femei sau b─ârba┼úi, schimb├«nd c├«teva elemente de costum la vedere, ceea ce d─â fluiditate povestirii scenice, un ritm aproape cinematografic. ┼×i aici platoul scenic e degajat, cu c├«teva elemente de decor, o mas─â, ni┼čte scaune, un lampadar... Ostermeier nu face un alt film, poveste┼čte doar cu mijloacele extrem de simple ale teatrului, bazat pe jocul actorilor, pe c├«teva elemente de decor, o alt─â imagine despre iluzia miracolului german. ├Än final, ├«n vreme ce la televiziune se transmite meciul de fotbal din 1954, c├«nd Germania a c├«┼čtigat Cupa mondial─â, ÔÇ×semnul unei reveniri la civilza┼úie dup─â crimele abominabile ├«nf─âptuite de nazismÔÇť, Ostermeier (ca ┼či Fassbinder, acum 35 de ani) las─â s─â explodeze gazul ce ucide eroina. Ostermeier sugereaz─â ├«ns─â ideea unei sinucideri, c├«nd Maria descoper─â ipocrizia pactului ├«ntre so┼úul ┼či amantul s─âu. Pentru Ostermeier, faptul c─â e singura femeie prezent─â pe scen─â nu rezolv─â nimic, b─ârba┼úii de┼úin mereu puterea ┼či banii.

Mirella Patureau este critic de teatru ┼či traduc─âtoare, cercet─âtoare la Atelier de recherche sur lÔÇÖinterm├ędialit├ę et les arts du spectacle, CNRS, Paris.

Foto: C.R. de Lage

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.