⬆
trei întrebări pentru
„La Colectiv m-a surprins conştientizarea în masă a condiţiei noastre“
Schimbarea ia ani, zeci de ani. Dar vine mai degrabă dacă faci ceva în sensul ei, decît dacă nu faci nimic.
Simona mai are încă mult de spus în tenis
La nivelul de vîrf la care joacă Simona, nu poți să reduci sau să suprimi mișcările necesare, la serviciu în special, fără să pierzi valoare în joc. Ori intri pe teren la parametrii nominali, ori stai.
„O reuşită într-un context de criză“
Noi încă ne simţim în stadiul de tinere speranţe. Atîta vreme cît nu sîntem siguri de la un an la altul de resursele financiare necesare organizării acestui proiect anual, vom rămîne nişte speranţe. De impus, ne-am impus în lumea mică a acestei bresle a profesioniştilor cărţii.
„O săptămînă de filme“
Într-o ţară în care sînt tot atîtea festivaluri pe cîte cătune, Bucureşti IFF este cunoscut drept „cel mai vechi festival competitiv dedicat în exclusivitate lungmetrajelor din Capitală“. Mai precis, este vorba de un festival a cărui competiţie este axată pe filme de început.
Concurs literar pentru liceenii şi studenţii francofoni
„Échos Francophones“ este un concurs bilingv (română-franceză) de creaţie literară, organizat de zece ani de către Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi. În cadrul proiectului organizăm cîteva cafenele literare, unde punen faţă în faţă studenţi cu autori consacraţi.
Improvizaţii în spaţiul public
Cercetarea realizată în cartierele Timpuri Noi, Tei şi Tineretului este o etapă importantă din cadrul proiectului Spaţii Urbane în acţiune desfăşurat de Asociaţia Komunitas. Totul a pornit de la ideea că în Bucureşti spaţiile publice nu sînt valorizate, iar nivelul de utilizare a acestora este scăzut.
„N-am vrut să merg pe cărări bătute“
Documentarea a fost, într-adevăr, laborioasă şi pentru că am ales să o fac de una singură. N-am vrut să merg pe cărări bătute, am vrut să descopăr personaje noi, ale căror poveşti de viaţă să ilustreze cele mai importante şi mai relevante episoade istorice.
„Realităţi urbane“
"Facem un stil de muzică eclectic. Avem un set de tobe acustice combinat cu tobe electronice, două sintetizatoare analogice, un bas electric şi voce. Dacă ar fi să ne declarăm influenţaţi de anumite trupe şi artişti, am avea o listă fără sfîrşit."
„Bucuria descoperirilor“
Indiferent de muzica pe care o cîntă, am căutat artişti curajoşi, relevanţi în nişa lor şi care nu au mai concertat în România sau în Bucureşti. Pe mulţi dintre cei aduşi de noi i-am iubit ani de zile în taină şi aproape tot ce am visat am avut grijă să se întîmple.
„E vorba despre reformarea unei instituţii“
"Exact cum se descrie ea însăşi: ca o instituţie prea personalizată, al cărei scop e să servească nu scriitorii, ci pe preşedintele ei. Vrea preşedintele trei mandate? USR i le oferă neîntîrziat. Sau poate vrea mandate nenumărate? Atunci nenumărate să fie, spune USR."
„CINEPUB ne va ajuta la promovarea producţiilor autohtone“
"Am constatat cu tristeţe că, de cele mai multe ori, filmele româneşti sînt complet necunoscute la noi în ţară, iar unul dintre motive e că aceste filme sînt în general inaccesibile publicului larg. Foarte des, viaţa filmelor se cam încheie după ce acestea şi-au completat circuitul festivalier sau au ieşit din cinematografe."
„Cultura trebuie popularizată“
"Cred că cel mai important lucru păstrat în Suplimentul de cultură îl reprezintă starea de spirit. O anume libertate dusă dincolo de tabu, de generaţii culturale sau de gusturi. Am respectat întotdeauna opiniile colaboratorilor noştri, care sînt foarte diferiţi ca opţiuni. Nu mi-i imaginez uşor stînd la aceeaşi masă."
Filme după gratii
„Filme după gratii“, proiectul demarat în toamna anului trecut, a ajuns la a doua ediţie. Cinci filme româneşti sînt proiectate în penitenciarele din Arad şi Giurgiu. Deţinuţii pot dialoga, după vizionări, cu organizatorii acestui program, care are drept miză educaţia culturală într-un mediu în care nu există acces liber la cultură.
„O actriţă dă probe toată viaţa“
Urmează un one woman show, Aleargă, făcut după romanul omonim al Anei Maria Sandu. Conceptul este semnat de coregrafa Silvia Călin. Va fi un spectacol la intersecţia dintre genuri: literatură contemporană, mişcare, corporalitate, dramatizare.
„A esenţializa progresiv“
Muzica noastră cred că vizează o anumită nişă, ceva mai complex dezvoltată pe pieţele muzicale de afară. Bineînţeles că România e acasă şi sîntem recunoscători pentru feedbackul pe care-l primim de aici. Dezavantajele se pot transforma în oportunităţi şi invers.
„Trebuie sa te reinventezi de multe ori“
Copiii cu care lucrez la CNDB au între 6 şi 12 ani. La aceste vîrste, atenţia este fluctuantă, orice stimul din afară fiind ca un cîrlig de care se agaţă ca să scape de lucrurile care încep să devină prea serioase. Trebuie să te reinventezi de multe ori.
Desenele Prozatorului
În cercul său de apropiaţi, Gheorghe Crăciun era cunoscut ca un fotograf pasionat, preocupare evidentă şi în proza sa, în care adeseori recurge la termeni din limbajul tehnicii fotografice. Latura lui mai puţin cunoscută cititorilor este cea a omului pasionat de desen şi de fotografie, de pictură şi de muzică.
„Profesionalizarea sectorului cultural“
Bursele „Gabriela Tudor“ au fost lansate pentru a sprijini formarea şi dezvoltarea tinerilor manageri din toate domeniile artistice. Candidaţii ideali trebuie să fie la început de drum, să fie interesaţi să dezvolte proiecte culturale în România şi să-şi dorească să contribuie la dezvoltarea sectorului cultural.
„Împărţim un teritoriu vast“
"Cred că asta a fost şansa noastră, faptul că ne împărţim un teritoriu vast şi nu ne împiedicăm unul de altul cînd facem piese. Eu vin din anii ’60-’70, Bop şi Adi sînt exclusiv din prezent, Cristi vine de pe o planetă mai jazzy, şi Flavius are propria lui galaxie, unde numai el aude muzica."
Regimul scrisului şi regimul trăitului
"Ideea mi-a dat-o experienţa directă a situaţiei, pe care m-am gîndit s-o propun, ca temă, scriitoarelor invitate să contribuie la carte. Am devenit eu însămi mamă şi am observat cum se modifică nu numai regimul scrisului, ci regimul trăitului, de-a dreptul!"
„Mi-a fost frică de secvenţele cu violenţă“
Umbre e un thriller cu accente de comedie. Dar o să descoperiţi şi o puternică dramă psihologică a protagonistului Relu (rol în care o să-l vedeţi pe actorul Şerban Pavlu). Acest Relu a fost construit de scenaristul Bogdan Mirică ca un personaj duplicitar, care îşi duce în paralel cele două vieţi foarte diferite.
„Alt Aer“
UNA Galeria din Bucureşti prezintă expoziţia „Alt Aer“, a grupului suprarealiştilor cehi şi slovaci. Grupul a apărut în 1920 şi este astăzi cel mai mare şi cel mai activ grup de artişti suprarealişti. În expoziţie au fost incluse şi lucrări ale artiştilor români Gheorghe Rasovszky, Dan Stanciu, Iulian Tănase, Sasha Vlad.
„Experimentul în cinema şi arta vizuală“
"Ediţia din 2014 a BIEFF aduce o schimbare majoră, în primul rînd din punct de vedere curatorial. Majoritatea programelor sînt construite în jurul cîtorva teme-cheie. Abordarea tematică are ca scop extinderea şi aprofundarea experienţei cinematografice, prin plasarea filmelor individuale în contexte complexe."
Varietate & noutate
"Pe blog menţinem o cadenţă constantă, cinci-şase articole săptămînal, şi pregătim nişte dosare speciale, evident muzicale. O abordare jurnalistică a unor evenimente sau fenomene, asta ne dorim. Cît mai mult conţinut, nu doar poze şi clipuri. "
„Spectatorii ne-au întrebat unde ar putea revedea scurtmetrajele“
"Cu puţine excepţii, acest gen filmic, care a adus nenumărate premii cinema-ului românesc şi a lansat carierele tuturor cineaştilor momentului, are un destin cam trist în ceea ce priveşte interacţiunea cu publicul din ţară, altul decît cel de festival."
„Cu Alex. Leo Şerban nu am vorbit niciodată“
"Cînd eram în liceu şi mă gîndeam că mi-ar plăcea să scriu despre filme, singurii trei critici de cinema pe care îi citeam constant erau Andrei Gorzo, Mihai Chirilov şi Alex. Leo Şerban. Cu Andrei sînt acum coleg la UNATC şi e unul dintre prietenii mei cei mai dragi, iar cu Mihai cred că sînt din ce în ce mai apropiat."
„Ai luat 10?“
"Cred într-un teatru de reflecţie socială şi nu-mi aleg niciodată conjunctural temele şi subiectele. Aleg să documentez şi să cercetez teme care mă preocupă pentru că au un conţinut social şi politic despre care simt nevoia să vorbesc"
„Gamă largă de trăiri“
"Prin prezenţa unui saxofon într-o atmosferă obscură dată de celelalte instrumente, muzica noastră poate fi catalogată dark jazz, dar influenţele sînt multe. E imposibil în 2014 să cînţi un gen muzical pur dacă eşti într-adevăr meloman şi ai ascultat ce s-a întîmplat în muzică măcar în ultimii 50 de ani."
„BD feminin la plural“
"Se lansează cele mai noi publicaţii – albume şi reviste – (salonul fiind o adevărată vitrină a producţiei editoriale BD româneşti), se vizitează expoziţii personale sau tematice inedite, se proiectează filme în legătură cu banda desenată, se organizează ateliere de iniţiere în desen şi concursuri ad-hoc pentru copii."
„Puterea unei poveşti e universală“
"După patru ediţii – destul de uşor. Multora li se pare exotic şi fascinant că există un grup de oameni în România pasionaţi de munca lor şi se bucură că au ocazia să îi cunoască. Cei care se întorc spun că revin, şi pentru că zilele din Bucureşti sînt o bombă de energie."
„BD feminin la plural”
Salonul Internaţional de Bandă Desenată, ediţia nr. 24.
Despre FILTM
"Un festival de literatură scoate cititorul din solitudinea pe care o implică lectura şi îl aduce într-un punct de fierbere în care clocotesc, laolaltă, scriitori, editori, jurnalişti, universitari şi o mulţime de cititori. De ce un festival bun la Timişoara? Întrucît datorită acestui oraş putem astăzi, în România fiind, să citim şi să scriem ce vrem noi."
„Festivalul se adresează tuturor“
"Bill Plympton – „regele“ independenţilor americani – revine la Anim’est anul acesta. El a realizat un nou lungmetraj, pe care vine să-l prezinte, ocazie cu care îi dedicăm o retrospectivă de neratat! Lungmetrajele sale de animaţie şi o mare parte din scurtmetraje vor rula pe întreaga durată a festivalului."
Jazz & folclor
"Este un colectiv de muzicieni din mai multe ţări care improvizează în manieră jazz şi world music, pe teme folclorice. Iniţiatorul proiectului este iranianul Mehdi Aminian care cîntă la ney, un instrument de suflat originar din Persia, cu o vechime de peste 4500 de ani."
„Firesc şi palpabil“
"În imagini, am înlocuit modelele din carne şi oase cu unele de hîrtie. Unele personaje sînt reale, altele imaginare. Aproape toate au legătură cu modul în care îşi doresc oamenii să rămînă imortalizaţi. Este vorba despre aparenţe, iluzii şi realitate."
„La fiecare proiect începi de la zero“
"Nu heroina face legea, ci nişte oameni fac legea, cu heroină. Mi-am dat seama că mulţi din această lume marginală nu sînt uman cu nimic diferiţi faţă de cei din lumea normală. Sînt, de multe ori, tineri foarte interesanţi şi inteligenţi, perfect conştienţi de diferenţa valorilor lumii lor faţă de cele ale lumii noastre."
Made in Germany
După mai bine de şase ani de susţinere neîntreruptă a Festivalului Rokolectiv şi în contextul unei scene din ce în ce mai efervescente, Goethe Institut Bucureşti a hotărît că poate patrona un eveniment dedicat muzicii electronice germane, unul dintre cele mai importante „exporturi culturale“ ale ţării din care au plecat Kraftwerk.
„Se va citi poezie în treisprezece limbi“
E cel mai amplu festival internaţional de poezie de la noi. Mai sînt în ţară festivaluri foarte bune, mă gîndesc în primul rînd la cel de la Bistriţa; însă nici un alt festival nu adună poeţi buni & foarte buni din atîtea ţări. Vor fi invitaţi din treisprezece ţări, de pe trei continente, din toate generaţiile poetice
Dialogul direct dintre public şi artist
"Este un mare privilegiu de a începe un proiect de la zero, de a constitui o echipă, de a decide direcţia artistică în care se va îndrepta un festival, chiar dacă dificultăţile nu sînt puţine. Este foarte interesant pentru un pianist să iasă puţin din solitudinea zilnică impusă de meserie, pentru a lucra în echipă."
„Nod cultural între frontiere“
„«Zilele Nordului» este un festival de muzică, arte şi călătorii care a adunat laolaltă artişti şi turişti din România, Basarabia şi Bucovina de Nord. Programul a inclus 14 concerte, un spectacol de teatru, expoziţii foto, dezbateri, lansări de carte, tururi ghidate şi ateliere de dezvoltare pentru tineri."
„Cînd nu traduc sau citesc, mă uit pe cer“
Sînt aici ca să traduc, doar să traduc. Iar asta, în locul de naştere al autorului pe care îl traduc. Este o fericire totală! Meseria de traducător este încă o necunoscută, o meserie pe care o facem pe lîngă un alt job, unul adevărat, deşi ea este în sine o meserie full-time.
„Cărţi de autocunoaştere“
"Noi le-am spune mai degrabă cărţi de autocunoaştere – acele volume care ne-au lipsit din biografia şcolară şi care răspund pe limba noastră unor întrebări esenţiale din viaţa de după şcoală: Cum să fim singuri cu noi înşine? Cum să fim fericiţi? Cum să îmbătrînim? Cum să nu ne pierdem minţile? Cum să schimbăm lumea în care trăim?"
„CUCA, un festival utopic“
"Demontarea şi restaurarea unei case de lemn se desfăşoară pe o durată de patru-şase luni. În fiecare an, în perioada mai-octombrie, grupe formate din 25-35 de voluntari, studenţi, masteranzi sau tineri profesionişti din ţară şi din străinătate participă la un stagiu de formare în tehnici şi practici constructive specifice arhitecturii de lemn, sub îndrumare specializată."
„Spectatorii au poftă de filme fantastice“
"Există oameni care au venit deja la festival şi abia aşteaptă să se întoarcă, şi-au anunţat prieteni, colegi, vecini, mă rog, aşa cum există oameni care pînă acum n-au ajuns, dar au jurat că anul ăsta nu mai ratează. Încet-încet, puiuţul TIFF-ului creşte, îşi arată colţii..."
„Un public interesat şi poezie de calitate“
"Cred că ediţiile anterioare ne îndreptăţesc pe noi, organizatorii, să sperăm că, şi în 2014, între 17 şi 20 iulie, poezia se va simţi în largul ei la Bistriţa. Dacă ai un public cu adevărat interesat, cum e cel bistriţean, şi se citeşte poezie de calitate, atunci lucrurile nu au cum să iasă prost."
„Un arbore genealogic...“
"Făcînd această carte, am plecat de la experienţa mea concretă – şi surprinzătoare, de altfel – din ultimii vreo şapte ani: o senzaţie de familiaritate în faţa unor practici artistice răspunzînd la aceleaşi întrebări, în România, Polonia sau Ungaria, chiar dacă fiecare răspuns îşi avea diferenţa lui specifică."
„Personajul meu a existat în realitate“
"Cînd am filmat la După dealuri, aveam senzaţia că avem foarte mult timp, deşi nu era adevărat, dar modul în care lucram ne permitea să avem senzaţia asta. La miniserie trebuia să fii foarte rapid în reacţii, eventual să vii complet pregătit cu tot ce aveai de făcut şi de spus, să fi căutat înainte."
„Stil şi forme neaşteptate“
"Conceptul albumului, legat de introducerea subtilă a unor elemente muzicale tradiţional otomane, a început chiar de la titlu. Apoi, de la piesa care dă titlul albumului, pînă la finalizarea CD-ului, timp de mai mult de doi ani, am lucrat toţi trei împreună, în sala de repetiţie, la aranjarea compoziţiilor."
Bigger, stronger, better!
"Exit Festival din Novi Sad a fost punctul nostru de plecare. În primul rînd, pentru că au o locaţie extraordinară (Cetatea Petrovaradin). Ne-am zis căşi la noi se poate face un festival într-o locaţie spectaculoasă. Deci Exit este ca un frate mai mare şi ne dorim să ajungem în cîţiva ani la acelaşi nivel."
"Energie regenerată"
Dispariţia a fost şi rămîne şi pentru noi un mister. Ceea ce ştim însă cu siguranţă este faptul că nu am plecat nicăieri, cel puţin din punct de vedere artistic. „Întoarcerea“ este, în consecinţă, o materializare în ochii publicului, a efortului creativ din ultimii ani.
„Un mod de a privi“
E vorba de încercarea de a readuce în atenţie cîţiva poeţi importanţi, aflaţi într-un oarecare con de umbră, aşa cum e cazul lui Mihai Ursachi.
Gala „Bun de Tipar“
Faptul că avem cinci edituri şi patru librării finaliste la secţiunea Best New Entry, plus faptul că am descoperit multe biblioteci comunale care fac proiecte minunate trebuie să fie semnele unei dezmorţiri palpabile, după lunga perioadă de criză financiară.
„În 18 ani s-a format un public“
"Pentru că este dintre puţinele ocazii pentru bucureşteni de a vedea şi un alt gen de film şi de a se întîlni cu regizorii invitaţi. Pentru că în 18 ani s-a format deja un public care aşteaptă să vadă documentare care nu sînt difuzate pe posturile de televiziune, animaţii şi lungmetraje de ficţiune premiate la festivaluri de film."
The best you can get
Spre norocul meu, n-am mai fost angajat cu program şi salariu fix din ziua în care s-a născut fiică-mea.Ce am înţeles din rolul de mamă, am înţeles deja de acasă. Ce n-am înţeles probabil că va rămîne veşnic neînţeles. Eu am încercat să mă apropii de texte prin experienţa de tată. E un pic altceva, dar e the best you can get.
„Multă muzică nouă“
"Am trecut, în decursul timpului, de la un gen la altul, uneori cu o prea mare uşurinţă. Perioada electronică, new wave, apoi una psihedelică, apoi alta de rock clasic, urmînd să mă îndrept către metal, de acolo către mainstream şi s-au tot schimbat, din fiecare gen rămînînd ceva lipit de mine."
„Nu e uşor să scrii pentru copii“
"În urmă cu cîţiva ani, am hotărît să luăm foarte în serios literatura pentru copii şi am început să construim colecţii. Încercînd să facem o colecţie de literatură română, ne-am dat seama că nu avem prea multe variante. Aşa s-a născut ideea de a organiza un concurs de literatură pentru copii."
Opt ani de NexT
E deja a opta ediţie pentru competiţia internaţională de scurtmetraje şi e în continuare prima secţiune pe care ne concentrăm atenţia cînd facem selecţia – secţiunea răsfăţată, cum ar veni. Nu ne-am putut plînge niciodată că n-avem de unde alege pentru programele NexT: primim în fiecare an vreo 1000 de filme (plus sau minus) şi ţările din care vin sînt din ce în ce mai multe şi îndepărtate.
Femeia după ce naşte
Habemus bebe a început pe zidul de lîngă Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, pe „ziarul orizontal” „administrat” acolo de Dan Perjovschi. Cu aproape un an în urmă, Dan mi-a propus să fac un stencil pentru zid. Eu lucram deja la acest proiect, eram obsedată de „femeia în misiune patriotică”.
„Mai multe filme“
"Zece filme în competiţie, unsprezece în secţiunea necompetitivă, plus cinci în secţiunea paralelă Focus Chile, alte trei proiectate sub emblema Venice Days, başca un screening omagial, unul aniversar, două proiecţii in memoriam şi un film surpriză."