Trei discuri bune

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Trei discuri bune jpeg

● Jancy Korossy, Romanian Landscapes & American Impressions, 2013. 

Ascult Romanian Landscapes într-un apartament, la etajul 10, cu furtuna la fereastră. Nu vă dau detaliile acestea ca să veniţi să mă vizitaţi. Ele fac parte din percepţia mea asupra muzicii lui Jancy Korossy, la fel cum sunetele de pahare ciocnite şi de farfurii, conversaţiile celor care erau la Jazz Clubul din Atlanta în 1975, au rămas imprimate în muzica lui. Ceea ce ascultăm noi, acum, la aproape 30 de ani distanţă de momentul concertului e, în mod straniu, înregistrarea singurătăţii lui Jancy. Aşa sună singurătatea unui muzician.

Discul acesta, mai mult decît colegul său American Impressions, poartă cu sine un aer profund personal, o senzaţie tot timpul prezentă că muzica îi este aparat de fotografiat pentru amintiri. În faţa atmosferei cumva indiferente a publicului de-atunci, pianul îi generează unicul mod de a exista artistic. Din primul sunet simţi concentrarea lui Jancy şi e ciudat să ai sentimentul că tu, cel de-acum, poţi fi mai aproape de mintea lui decît cei din 1975, Atlanta. Fără excese de virtuozitate, Jancy cîntă o melodie continuă, adresare neîncetată către tine, cel care atunci poate lipseai, către cel care ascultă.

La prima audiţie mi-a venit să scriu chiar aşa: „Jancy cîntă frumos, ce pianist bun era!“ Pare facil să zici aşa de puţin despre muzică. Dar senzaţia asta aproape fizică a frumosului nu mă părăseşte nici la audiţii repetate. E dincolo de sunet, de frazare, de compoziţie, de improvizaţie. E jazz esenţializat şi totuşi aproape niciodată nu simţi că ţi se impune jazzul ca substanţă-pivot pentru muzică. Pare că asişti la un concert care, deşi întîmplat, abia acum şi-a găsit publicul. Şi poate asta mă fascinează la acest disc.

American Impressions e o dovadă de virtuozitate. Interzis şi uitat în România, Jancy cîntă pentru americani în 1972, la Universitatea din Giorgia. Le arată cum se face jazz-ul. Ei aplaudă de mama focului pe finalul înregistrărilor. Jancy Korossy prelucrează standarde şi teme de muzică clasică şi le livrează auzului într-o viteză fantastică, arpegii, acorduri, tensiune. Îi simţi mîna viguroasă şi tinereţea. Nu se temperează deloc. Îl asculţi sau nu, el este în timpanul tău, în muzica pe care ai crezut că o ştii, înainte să-l asculţi pe el. Mi se pare extraordinar că există şi au fost editate pe discuri şi alte înregistrări de concerte în care Jancy Korossy cîntă alături de saxofonistul Nicolas Simion şi de alţi muzicieni români sau internaţionali. Se păstrează astfel memoria felului de a face muzică specific lui, unul dintre cei mai buni muzicieni pe care i-a dat pămîntul acesta.

Romanian Landscapes, la doar trei ani distanţă de American Impressions, este cu totul altceva. Aici cîntă. Nu ştiu dacă a fost premiat de preşedintele Jimmy Carter înainte sau după acest concert. Temele sînt compuse de el, iar titlurile sînt o poezie: „Jocul florilor de cîmp“, „Sălbaticul rîu Olt“, „Razele soarelui poartă amintirile mele“. Sonor, amprenta folclorică este prezentă, dar nu ca leitmotiv general ci, mai degrabă, există în atmosfera muzicii. N-aş vrea să fac nici o comparaţie cu nici un alt pianist – poate şi pentru că auzul meu de jazz nu e îndeajuns de fin, poate şi pentru că nu cred că e necesar.

Aş putea spune că discul acesta este pentru jazzul românesc ceea ce reprezintă Simfonia de cameră op. 33 de George Enescu pentru muzica academică. Cu diferenţa de nuanţă că simfonia este o partitură, iar concertul acesta – o înregistrare.

Sebastian Spanache Trio, A Pasha’s Abstinence, Fiver House Records, 2014. 

Recent, am cerut o audienţă la directorul liceului pe care l-am absolvit. Nu-mi fusese profesor direct, dar, spre surprinderea mea, mă ţinea minte destul de clar. Spre finalul întrevederii, cînd conversaţia practică aproape se încheiase, dau să mă ridic. „Mai cînţi?“ mă întreabă el, dintr-odată. Ca şi cum n-aş fi fost în liceul în care ani de zile am avut de-a face cu muzica, ca şi cum arta asta doar aleatoriu ar fi făcut parte din vieţile noastre, din discuţia aceasta. Răspund că da, dar încep să mă scuz în următoarea secundă. Că nu mai fac muzică clasică, dar că am nevoie de muzică şi de aceea continui. „Măi, ce talentată erai!“ îmi trînteşte el. Înghit în sec (13 ani petrecuţi prin preajma locului aceluia). „Toţi din comisii ne gîndeam, ce talentată-i fata asta... Totuşi, ceva nu mergea, nu se potrivea, era ceva cu tine, o dezordine, o nelămurire.“ I-am spus că mi-a luat destul de mult timp să-mi dau seama cum anume să lucrez eu cu mine însămi şi că nici un profesor n-a făcut asta cu mine cît am fost în liceu. Directorul s-a uitat încă o dată la mine şi, cu un cinism de duminică, mi-a mai zis „ei, bine că s-a rezolvat“. Am ieşit din biroul lui şi-am vrut să dau foc liceului.

Pianistul Sebastian Spanache a trecut, probabil ca mine şi ca mulţi alţii care au treabă cu muzica, prin acelaşi sistem de învăţămînt. Nu ştiu care e experienţa lui cu şcoala timişoreană. Însă pentru auzul meu, albumul pe care-l ascult acum şi care sintetizează gîndirea sa muzicală, din ultima perioadă, este o bucurie. Am senzaţia că, indiferent de caracterul limitativ, traumatizant, închis, care domină învăţămîntul muzical, talentul – dacă învaţă despre sine – se manifestă, se ordonează, generează arta care îi este specifică. Jazzul propus de trio-ul condus de Sebastian este de o modernitate surprinzătoare, de respiraţie mai degrabă europeană decît americană, mult mai puţin oriental decît ar sugera titlul, cu şi mai puţine elemente esenţial româneşti.

A Pasha’s Abstinence nu este, altminteri, decît o anagramă a numelui său, găsită de un prieten al grupului, percuţionistul Tavi Scurtu. Lipsită de umbre prea adînci, de o melodicitate cursivă şi foarte armonioasă, muzica trio-ului dă senzaţia că pătrunde uşor în memoria afectivă şi auditivă a celor care o ascultă. La o audiţie mai atentă, cel care doreşte descoperă sensibilitatea matură, uşurinţa utilizării registrelor armonice şi de caracter, tehnica excelentă a muzicienilor. Alături de Sebastian, din trio fac parte basistul Csaba Sánta (compozitorul piesei „Meditation“ de pe album) şi percuţionistul Radu Pieloiu. Lor li se alătură muzicieni precum Joanna Kucharczyk (Polonia), George Dumitriu, Alex Simu, Berti Barbera şi un cvartet de coarde.

Vorbeam de propria mea bucurie. Se aude, la ascultarea discului, şi bucuria lor de a face muzica aceasta. Este o energie specifică emanată de fiecare dintre piese, indiferent de tempo. Un alt lucru caracteristic pentru acest album este lipsa stridenţelor, lipsa acelui sentiment dramatic exagerat. Trio-ul a găsit registrul expresiv temperat care generează, cel puţin pentru mine, spaţiul necesar al apariţiei plăcerii de a asculta. Chiar şi în „Sixty Five“, unde Joanna contribuie cu o linie de jazz vocal, se păstrează această decenţă a expresiei. Te bucuri de calmul şi de claritatea vocii care nu vrea să se impună cu tot dinadinsul, ci te lasă pe tine, ascultătorul, să o descoperi, să-i declari că-ţi place intimitatea cu ea. Un alt moment de ţinut minte este solo-ul lui Alex Simu în piesa „Meditation“; culoarea timbrală a clarinetului sopran se asortează minunat caracterului piesei. Altminteri, recomand ascultarea integrală a albumului, într-o oră în care să fie posibilă abstinenţa de la cît mai multe alte activităţi.

A Pasha’s Abstinence (album care poate fi ascultat integral şi cumpărat online de aici) este un tip de produs muzical care ar fi trebuit să apară demult în România şi pe care generaţiile tinere să şi-l asume. În cercul vicios în care ne învîrtim, calitatea sa pare aproape inexplicabilă.

Maria Balabaş e jurnalistă la Radio România Cultural şi face parte din proiectul muzical Avant’n’Gard.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.