Awra Amba – sau utopia din Etiopia
Chiar dacă ajungi întîmplător în mica aşezare de aproximativ 500 de locuitori din nordul Etiopiei, Awra Amba, fără să ştii nimic, îţi dai seama că ceva e „în neregulă“. E ceva în aer care-ţi spune că lucrurile sînt diferite. Nu eşti înconjurat de copii care cerşesc, e foarte curat, vezi bărbaţi care ţes şi femei care muncesc cîmpul, e linişte şi nu există biserică. Ţi se pare o utopie. Este o utopie.
Awra Amba este o comunitate unică nu doar în Etiopia. De 40 de ani, locuitorii din Awra Amba formează un grup care trăieşte după alte reguli decît cele ale Etiopiei tradiţionale. La baza comunităţii stau cinci principii, dezvoltate de liderul acesteia, Zumra Nuru: egalitatea între femei şi bărbaţi, drepturile copiilor, asistenţă socială pentru bătrîni sau bolnavi, a nu le face rău altora şi a nu vorbi urît cu ei, acceptarea celorlalţi. Este, deci, o mică societate egalitaristă, ce pune preţ pe educaţie, pe asistenţă socială şi pe binele colectiv.
Awra Amba se susţine singură – oamenii lucrează cîmpul, au animale, produc textile. O parte din venituri intră în bugetul comunităţii, iar surplusul se împarte anual tuturor membrilor, dar fiecare poate avea şi cîştiguri individuale. Nu este o comunitate bogată, din contră, sărăcia este poate doar un pic mai mică decît în orice alt sat etiopian, numai că aici arată altfel. Deciziile sînt luate în mod democratic de comitete alese. Membrii comunităţii au reuşit să aibă un sistem funcţional, în ciuda piedicilor şi presiunilor venite din afară, iar rigoarea cu care s-au organizat şi tăria cu care cred în principiile lui Zumra au făcut ca Awra Amba să devină subiect de studiu pentru economişti şi sociologi din toată lumea.
Nu este o comunitate închisă. Oricine poate intra şi ieşi, cu condiţia să respecte principiile. Awra Amba se laudă cu membri ai comunităţii care au plecat în diverse colţuri ale lumii, au studiat la universitate şi duc mai departe principiile egalitariste şi morale cu care au fost crescuţi. În centrul satului, la loc de cinste, se află biblioteca şi şcoala, şi nu mică ţi-e mirarea să vezi tineri sau mai puţin tineri studiind. În şcoală, pe lîngă cunoştinţele teoretice, un accent deosebit este pus pe învăţăturile morale – sînt învăţaţi de foarte mici să nu fure, să nu facă rău altora, să nu mintă, să nu cerşească, au cursuri de drepturile omului şi etică. În condiţiile în care jumătate din populaţia Etiopiei este analfabetă, aici toată lumea ştie să scrie şi să citească. În schimb, alcoolul şi fumatul sînt interzise, la fel orice altceva care te-ar putea face să-ţi pierzi controlul. Tot la loc de cinste este şi azilul unde sînt îngrijiţi bătrînii, o clădire simplă, foarte curată, unde bătrînii rămaşi fără familii sînt aduşi.
Nu există simboluri religioase în Awra Amba, fiecare poate crede ce vrea, doar că religia nu-şi găseşte locul în organizarea comunităţii şi nu poate influenţa modul de viaţă sau deciziile luate. Bineînţeles, a nu fi religios într-o ţară profund religioasă aduce cîteva neplăceri. Toate ceremoniile se fac fără fast şi fără emoţii exprimate puternic. Cei din Awra Amba nu cred în pedeapsă, ci în învăţare, aşa că, dacă cineva încalcă regulile comunităţii, se discută cu el şi trăieşte ruşinea publică. Doar în caz extrem este dat afară.
Încă de mic copil, Zumra Nuru era preocupat de inegalităţile pe care le observa, visa drepturi pentru toţi oamenii şi o societate corectă – spune istoria oficială şi uşor romantică a comunităţii. A fost considerat nebun chiar de propria familie, s-a ascuns o perioadă în junglă, a revenit şi a întîlnit, în sfîrşit, oameni care să-i împărtăşească convingerile. Cu ei a fondat Awra Amba, comunitate ce a fost prigonită, mutată şi care a avut mult de suferit, în special în timpul regimului dictatorial al dergilor. Nici acum nu sînt complet acceptaţi în Etiopia, au probleme în special cu vecinii, dar, în general, sînt toleraţi şi priviţi ca o ciudăţenie, iar asta datorită atenţiei internaţionale pe care Awra Amba a primit-o şi a prezenţei lui Zumra în media. Chiar şi ghidul nostru, un tînăr cu păreri destul de liberale la prima vedere, se declara consternat să vadă că bărbaţii şi femeile fac aceleaşi munci şi că nu există nici o diferenţă de roluri între ei.
O vizită la Awra Amba te poartă prin toate locurile importante din sat, vezi cum trăiesc oamenii, vorbeşti cu ei, ţi se povesteşte istoria comunităţii şi ţi se explică principiile. Cu Zumra te poţi întîlni oricînd, îl găseşti în centrul satului, muncind cot la cot cu oamenii sau vorbind cu ei. Nu vorbeşte engleza, dar are mereu lîngă el pe cineva dispus să te ajute.
În ciuda unui sentiment vag de sistem închis, strict şi uşor reducţionist, de gîndire cam prea pozitivă şi de refuz al unor emoţii puternice, profund umane (de exemplu, citesc într-un pliant că, dacă moare cineva, este interzisă durerea afişată excesiv, pentru că face rău comunităţii), Awra Amba este un model interesant, care s-a dovedit eficient la scară mică, în contextul mai larg al unei Etiopii cu multe probleme sociale.
Foto: C. Foarfă