Tranziţia de la Operă

Publicat în Dilema Veche nr. 548 din 14-20 august 2014
Tranziţia de la Operă jpeg

Opera din Paris trece prin restructur─âri la nivelul conducerii. Dup─â plecarea anticipat─â a directorului Nicolas Jo├źl, conducerea prestigioasei institu┼úii a fost preluat─â, de la 1 august, de fostul director al Scalei din Milano, St├ęphane Lissner. Cu un program artistic deja stabilit, ├«n linii mari, pe urm─âtorii doi ani, ┼či cu un repertoriu oricum destul de divers, nu e de a┼čteptat ca Lissner s─â schimbe radical scena Operei. O institu┼úie conservatoare prin defini┼úie, Opera din Paris s-a adaptat, ├«ncetul cu ├«ncetul, la sistemul de subven┼úii: mecanismele birocratice s├«nt stufoase, dar sigure. Dup─â schimbarea directorului, urmeaz─â o etap─â de tranzi┼úie. Lissner va trebui s─â-┼či aduc─â ├«n echip─â c├«┼úiva dintre fo┼čtii colaboratori. Ei ├«i vor ├«nlocui pe colegii lui Nicolas Jo├źl. Dar tranzi┼úia nu e chiar at├«t de u┼čoar─â. Cei care urmeaz─â s─â plece solicit─â acum prime de concediere anticipat─â. Sumele totale s-ar ridica, potrivit unei investiga┼úii realizate de Mediapart, la 1,8 milioane de euro ÔÇô ┼či asta doar ├«n prima etap─â. ├Än cazul unei noi restructur─âri la nivelul conducerii, este posibil ca suma s─â dep─â┼čeasc─â 2,7 milioane. Numai directorului departamentului de resurse umane i-ar reveni cel pu┼úin 300.000 de euro ÔÇô ┼či aceasta nici m─âcar nu ar fi cea mai mare dintre primele stabilite de planul de restructurare. E mult? E pu┼úin?

Bugetul total al Operei pariziene se ridic─â la 200 de milioane. Jum─âtate din sum─â o reprezint─â subven┼úiile directe din partea statului. 2% pentru un plan de tranzi┼úie nu e un cap─ât de ┼úar─â, o s─â spune┼úi. ├Äntr-adev─âr, cifrele nu spun mare lucru. Doar c─â e pentru prima dat─â c├«nd o institu┼úie public─â pune la b─âtaie sume at├«t de mari ÔÇô ┼či asta ├«n condi┼úii de austeritate bugetar─â. Mediapart folose┼čte un termen foarte dur: delapidare.

Nimeni nu contest─â meritele ┼či performan┼úele arti┼čtilor de la Oper─â. Institu┼úia a fost relativ protejat─â ┼či de t─âierile de buget (├«n vreme ce numeroase alte programe ┼či institu┼úii mai mici au avut de suferit, ├«n ultimii ani). Dar dezv─âluirile de acum arat─â c─â s-a mers poate prea departe cu autonomia. Chiar dac─â totul pare legal, chiar dac─â direc┼úiunii nu i se poate imputa vreo ├«nc─âlcare a regulamentului, aceste cheltuieli par absurde ┼či imorale. Managerii de top ai unei institu┼úii publice de cultur─â pretind indemniza┼úii de nivelul ┼čefilor de b─ânci. Prestigiul mondial ┼či performan┼úa artistic─â au f─âcut ca Opera s─â devin─â acum intangibil─â, de necontrolat ÔÇô acuz─â realizatorii investiga┼úiei. Reprezentan┼úi ai ministerului culturii se ap─âr─â explic├«nd c─â aceste ÔÇ×costuri de tranzi┼úieÔÇť nu trebuie nici girate ┼či nici finan┼úate direct de minister. Ele s├«nt ÔÇ×o consecin┼ú─â a aplic─ârii dreptului munciiÔÇť.

Tocmai aici e ┼či partea scandaloas─â a afacerii. Luna trecut─â, la Festivalul de la Avignon, arti┼čtii ┼či tehnicienii ÔÇ×intermiten┼úiÔÇť (adic─â: neangaja┼úi) au protestat ├«mpotriva unor schimb─âri legislative cu privire la condi┼úiile ├«n care se acord─â indemniza┼úia de ┼čomaj ┼či valoarea acesteia. Sindicatele solicit─â guvernului revizuirea conven┼úiei de asigur─âri. Legea nu face parte din pachetul de m─âsuri pentru sprijinirea crea┼úiei ┼či are o aplicabilitate general─â. Or, arti┼čtii ┼či tehnicienii din domeniul spectacolului vor reglement─âri speciale pentru condi┼úii speciale. Ini┼úiatorii mi┼čc─ârii de protest au folosit cuvinte precum ÔÇ×pauperizareÔÇť sau ÔÇ×precaritateÔÇť. A┼ča-numi┼úilor ÔÇ×intermiten┼úiÔÇť li se mai taie din drepturi ├«n numele sustenabilit─â┼úii, ├«n vreme ce, pentru directorii angaja┼úi ai Operei, se g─âsesc berechet fonduri pentru concediere anticipat─â. Dac─â toate astea s-ar fi petrecut ├«n era Sarkozy, poate nici n-ar mai fi fost at├«ta agita┼úie ÔÇô numai c─â pre┼čedintele Fran├žois Hollande a ajuns la putere, printre altele, cu un plan care promitea ÔÇ×echitateÔÇť. Obiectiv greu de atins, mai ales ├«n cultur─â. 

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?