Patrimoniul Impex SRL

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Patrimoniul Impex SRL jpeg

Se vinde Cuminţenia Pămîntului. E una dintre ultimele lucrări de mare valoare ale lui Constantin Brâncuşi, rămase în România. Statuia aflată în grija Muzeului Cotroceni a fost retrocedată proprietarilor, care doresc acum s-o valorifice. Preţul estimativ al lucrării: 20 de milioane de euro. Lucrarea este protejată de Legea patrimoniului naţional mobil şi este clasată drept „tezaur“. Asta înseamnă, printre altele, că proprietarul, oricare ar fi, nu are dreptul să scoată obiectul de artă de pe teritoriul României. Dar legea respectivă datează din anul 2000, deci dinainte ca România să adere la Uniunea Europeană. În lege se foloseşte termenul de „export“ – un termen care nu mai există în vocabularul legislativ intracomunitar. Poate sau nu poate proprietarul Cuminţeniei... să ducă obiectul de artă în Marea Britanie, să-şi decoreze vila sau să-l expună, să zicem, la Tate? Ambiguitatea legii îl poate îndreptăţi să spere că, dacă va fi prins, va putea justifica scoaterea lucrării în afara graniţelor, invocînd tocmai dispariţia graniţelor şi piaţa unică; desigur, în interpretarea iniţiatorilor, obiectele de tezaur constituie excepţii, şi ele nu pot părăsi definitiv teritoriul României. Uneori, cînd s-au constatat astfel de „exporturi ilegale“ – de pildă, în cazul brăţărilor dacice –, statul român a reuşit să recupereze obiectele de tezaur. Dar, orice s-ar spune, legea e ambiguă.

Pe de altă parte, obiectele de tezaur nu pot fi valorificate de proprietari decît în condiţiile în care statul îşi exercită dreptul de preempţiune. Asta înseamnă că Ministerul Culturii poate să negocieze direct pentru a cumpăra lucrarea de artă sau, în cazul unei licitaţii, să ofere vînzătorului ultimul preţ licitat.

Legi ca acestea nu mai există în multe state occidentale. Ele au fost adoptate tocmai de către statele foste comuniste, sărace, pentru a opri exodul valorilor de tezaur către Occidentul bogat. Paradoxul e că, dacă legea într-adevăr ar funcţiona, adică dacă ar putea împiedica de-adevăratelea „exportul“ obiectelor de tezaur, atunci statul nici măcar n-ar mai avea de ce să-şi exercite dreptul de preempţiune. Drept pe care – încă un paradox – oricum nu şi-l poate exercita din lipsă de fonduri (şi asta, în ciuda faptului că Ministerul Culturii e obligat, prin lege, să-şi asigure banii necesari). Da, Ministerul Culturii n-a prevăzut anul acesta şi nici anul trecut fonduri pentru aşa ceva. Nici n-ar fi avut cum – de abia a reuşit să finanţeze (o parte din) evenimentele majore, şi asta cu chiu, cu vai, după o rectificare negociată cu greu. Şi aici se văd carenţele legii, care, deşi obligă statul să-şi asume nişte cheltuieli, nu produce efecte. În cazul de acum, Ministerul va putea obţine bani din fondul de rezervă. Şi va intra în competiţie cu doi cumpărători privaţi din ţară şi, poate, cu Tate Modern.

De ce e important ca această lucrare să rămînă în ţară – şi într-o instituţie a statului? În primul rînd, pentru că un proprietar privat nu poate fi obligat s-o expună. Pe cînd, odată intrată în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă, ar putea fi văzută de mii de oameni şi „exploatată“ cultural şi turistic. Rămîne de evaluat riscul ca statuia să „plece“, într-adevăr, din ţară. Dacă statul garantează într-adevăr că tezaurul nu poate ieşi, legal, de pe teritoriul României, atunci acest risc e mic. Cine ar da un preţ atît de mare pe o lucrare de artă ştiind că n-o poate vinde, la o adică, în afara ţării; cine se angajează să îngrijească şi să restaureze, pe banii lui, dar numai la ateliere avizate de stat, o lucrare de artă de care nu poate dispune aşa cum vrea?

În aceste condiţii, mă întreb dacă e raţional, dacă e cuminte să plăteşti nişte milioane de euro pe o lucrare – excepţională, unică, valoroasă – care, pînă una-alta, e deja expusă într-un muzeu public şi n-are cum să dispară de-acolo. Orice ar fi, preţul plătit n-are cum să fie cel estimat iniţial.

Casa de licitaţii Artmark, care îi reprezintă pe proprietari, a lansat o campanie. Pe site-ul artmark.ro sînteţi îndemnaţi să votaţi dacă vreţi ca statuia să rămînă în continuare în proprietatea statului român şi să fie expusă la Muzeul Naţional de Artă sau să se permită exportul ei şi expunerea într-un muzeu important din lume. Pe principiul „nu ne vindem ţara“, foarte mulţi au votat acolo pentru păstrarea statuii în ţară. Campania în sine nu e dezinteresată. E încă un mijloc de presiune asupra unui stat sărac şi cu legi şchioape.

P.S. Nu cumva ansamblul monumental Calea Eroilor de la Tîrgu-Jiu e tot al lui Brâncuşi? Nu, n-a ieşit din ţară, e tot acolo: prost întreţinut, cu lucrări de restaurare executate neprofesionist şi la periferia tuturor circuitelor culturale şi turistice importante. În ce măsură această lucrare, cel puţin la fel de valoroasă ca cea pentru care se agită acum reprezentanţii Guvernului, constituie o prioritate pentru statul român? 

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.