„Nu există un consens al valorii“ – interviu cu Călin DAN, director MNAC

Publicat în Dilema Veche nr. 550 din 28 august - 3 septembrie 2014
„Nu există un consens al valorii“ – interviu cu Călin DAN, director MNAC jpeg

Noul director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) îşi propune să se adreseze unui public mai numeros şi să adapteze instituţia la standardele de specialitate ale secolului XXI. Artist binecunoscut, printre altele, fondator al grupului SubReal, Călin Dan a condus Centrul Soros pentru Artă Contemporană şi a predat la Academia de Artă din Bucureşti.

Postul de manager al MNAC a devenit vacant după dispariţia cunoscutului teoretician Mihai Oroveanu, creatorul acestui muzeu. Care a fost conceptul iniţial şi ce vă propuneţi să păstraţi din direcţia lui Mihai Oroveanu?

Mihai Oroveanu a fost un practician ale cărui instrumente principale erau fotografia şi organizarea de expoziţii. Lui i s-a încredinţat, în 1990, transformarea Oficiului de Expoziţii al decedatului Consiliu al Culturii şi Educaţiei Socialiste în Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă (ONDEA), din subordinea Ministerului Culturii. Din 2001, tot lui i-a revenit responsabilitatea structurării Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), prin comasarea ONDEA şi a secţiei de artă contemporană a Muzeului Naţional de Artă al României. Acest traseu instituţional complex a fost realizat conform diverselor priorităţi ale momentului. Linia de continuitate urmărită de Mihai Oroveanu, în conjuncţie cu pasiunea sa profesională, a fost realizarea unui sector de documentare de artă contemporană, care este cea mai consistentă activitate a MNAC, chiar dacă, din păcate, cea mai puţin vizibilă.

Care sînt priorităţile dumneavoastră, ca manager al MNAC?

Reformarea instituţiei şi aducerea ei la standardele de specialitate ale secolului XXI. Pentru aceasta va fi necesară o reformulare a strategiei media, o abordare mai dinamică a practicii curatoriale şi o întărire a activităţii de cercetare. Nu în ultimul rînd, va trebui să deschidem linii de cooperare cu instituţii similare din regiunea central, est, sud-est europeană, pe lîngă o creştere a prezenţei pe scena vest-europeană, transatlantică şi – dacă se va putea – din Asia.

Care sînt primele expoziţii pe care le propuneţi?

După aproape un an de interimate şi de incertitudini, preiau muzeul cu un plan de expoziţii incomplet pe termen scurt, cu totul absent pe termen mediu şi lung.

Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că, după o pauză în septembrie, vom redeschide sediul din Palatul Parlamentului pe 1 octombrie cu expozitia „Connected“, un proiect european adus la noi de către echipa revistei Zeppelin. Tot atunci se va inaugura la Sala Dalles expoziţia „Vederi încîntătoare: Urbanism şi arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60-’70“, curatori Kalliopi Dimou, Sorin Istudor şi Alina Şerban. Sîntem în faza de definitivare a proiectelor pentru sediul din Calea Moşilor 62-64.

Programul expoziţional al sezonului va fi relansat însă efectiv la sfîrşitul lunii noiembrie, cînd vom sărbători zece ani de funcţionare în Palatul Parlamentului, cu o serie de patru manifestări: expunerea unei selecţii din colecţia MNAC în cadrul unui proiect de colaborare cu Universitatea de Artă Bucureşti; o expoziţie de artă conceptuală din România, ai cărei termeni sînt încă în stadiul preliminar; şi două expoziţii internaţionale despre care nu pot da încă detalii, deoarece sîntem în negocieri.

Care este patrimoniul actual al muzeului?

Patrimoniul actual al muzeului este rezultatul procesului de comasare instituţională pe care l-am schiţat mai sus; la ceea ce s-a preluat atunci se adaugă donaţii, custodii ale atelierelor unor artişti decedaţi, achiziţii făcute în trei etape cu fonduri ale Ministerului Culturii.

Cum poate fi îmbogăţit acest patrimoniu?  

Cred că cea mai realistă strategie este să lucrăm cu sectorul privat, cu Asociaţia „Amicii MNAC“ şi cu artiştii înşişi, în vederea realizării unor achiziţii punctuale, de valoare sigură.

Cît de „democratic“ poate fi un muzeu de artă contemporană?

Orice muzeu este democratic în ceea ce  priveşte politicile de accesibilitate şi cunoaştere. Misiunea principală a MNAC este să creeze instrumente de înţelegere a fenomenului artei contemporane pentru un public divers, incluzînd diversele categorii defavorizate economic, social sau în alt fel.

Ce e mainstream şi ce e underground în arta contemporană din România?

Underground nu mai e nimic, deoarece totul e pe Facebook, orice acţiune se încheie cu o petrecere publică etc. Desigur că există un sector de nişă, unde se operează în marginea liniilor de finanţare publice sau private; există personalităţi care îşi asumă un rol de agent anarhic. Dacă aceste fenomene sînt asimilabile unei rezistenţe de dedesubt rămîne de văzut.  

Pe de altă parte, nimic nu este mainstream, căci artele vizuale nu sînt un fenomen central al culturii din România. Există artişti prizaţi de către anumite categorii de public, un fel de fan-cluburi care votează cu un anume grup, cu o anume tendinţă. Dar nu există un consens al valorii. Asta poate că e bine ...

Scena artelor vizuale din România pare foarte vie şi diversă. Există, printre numeroasele proiecte, şi creaţii valoroase pe termen lung?

Da, există. Rolul nostru, la MNAC, va fi să dăm vizibilitate acestor fenomene, să le ajutăm să intre într-un sistem de referinţă. Vom ajunge acolo atunci cînd scriitorii vor şti cine e Cărtărescul artelor vizuale, iar pictorii vor şti cine e echivalentul unui artist vizual de succes (nu dau nume) în zona literaturii contemporane. Încerc să eficientizez răspunsul făcînd un tablou simplist, dar elocvent, sper.

În ce măsură se poate vorbi, în România, de o piaţă pentru artele contemporane?

Nu se poate vorbi. Nu există nici publicul, nici instrumentele de mediere pentru asta. Nu încă, cel puţin. Galeriile – atîtea cîte sînt – mizează pe tîrguri internaţionale şi pe vizibilitatea artiştilor în afara României. Colecţionarii de calitate din ţară sînt doar cîţiva şi impactul lor – extrem de benefic, desigur – este limitat. Restul e activitate comercială şi speculaţie financiară, care pot determina efecte pe termen lung. Dar calitatea acestor efecte şi influenţa lor în reglarea şi maturizarea ierarhiilor culturale sînt greu de evaluat.

Care e numărul anual de vizitatori ai muzeului – şi cum vă propuneţi să atrageţi mai mulţi?

Din păcate, nu a existat un sistem unitar de evaluare a numărului de vizitatori pe instituţie, pe evenimente şi pe sedii. Singurele date pe care le-am obţinut cînd pregăteam dosarul de management pentru concurs menţionau pentru 2013 un număr de 6500 de vizitatori, la toate categoriile de vînzare de bilete. Dacă cifra e reală, atunci stăm foarte rău şi în acelaşi timp foarte bine, pentru că de la o asemenea cifră se poate merge doar în sus. Publicul va trebui persuadat să vină la MNAC, prin programe vizibile, anunţate din timp pe toate canalele media la îndemînă. Eforturi particulare vor trebui făcute în zona instituţiilor de învăţămînt mediu şi superior, general şi de specialitate. Va trebui construită o relaţie stabilă cu organizaţiile de turism intern şi internaţional, şi vom căuta noi formate care să aducă conceptul de muzeu în spaţiul public. 

a consemnat Matei MARTIN

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.