Scriitori în Cetate

Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
Scriitori în Cetate jpeg

Weekendul acesta, în cadrul Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia, nouă scriitori din trei generaţii vor citi poezie şi proză scurtă, în două sesiuni de lecturi publice: Lavinia Branişte, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Teodor Dună, Radu Mareş, Dmitri Miticov, Ioana Nicolaie, Adina Popescu şi Alex Tocilescu. Ca o completare, dar mai ales ca un preview al acestor lecturi (cea de proză scurtă marchează chiar o premieră, căci la noi nu există nici un alt festival cu lecturi publice dedicate exclusiv genului scurt), ţin să fac cîte o recomandare personală din opera fiecărui scriitor invitat.

Despre Lavinia Branişte am scris cu entuziasm încă de la debutul cu schiţe şi povestiri din volumul Cinci minute pe zi (Casa de Pariuri Literare, 2011), dar cea de-a doua colecţie de proză scurtă, Escapada (Polirom, 2014), mi-a întrecut, pînă şi mie, aşteptările. Cum am şi scris în recenzia aferentă, rareori am putut constata un asemenea salt în scrisul unui autor relativ tînăr. Scrisă într-o stilistică deja personală, cu personaje reprezentative pentru generaţia de 30 de ani, implicate în situaţii aparent banale din realitatea momentului, dar pline de viaţă, Escapada este, în topul meu personal, cea mai bună carte de proză românească din acest an, so far.

Mircea Cărtărescu se află în plină ascensiune a notorietăţii, ca să mă exprim aşa. Numai anul trecut a primit trei premii literare internaţionale: premiul elveţian pentru literatură Spycher – Literaturpreis Leuk, Premiul Internaţional pentru Literatură „Novi Sad“ şi Premiul Tormentor pentru Cea mai bună carte străină în spaniolă – Nostalgia, tradusă de Marian Ochoa de Eribe şi apărută la Editura Impedimenta; iar Orbitor a fost, în sfîrşit, tradus, cu primul volum, în limba engleză (de către Sean Cotter la editura newyorkeză Archipelago Books), fiind chiar nominalizat pentru cea mai bună carte străină a anului trecut în Marea Britanie. De altfel, tradusă deja complet în cinci limbi străine şi aflată în curs de traducere completă în alte cîteva, Orbitor este prima trilogie românească (mă tem că şi ultima) ce reuşeşte să aibă o carieră internaţională. În topul meu personal, Orbitor este romanul românesc favorit ever. Îl găsiţi la Humanitas într-o ediţie relativ recentă care adună laolaltă toate cele trei părţi scrise în perioada 1993-2007.

Svetlana Cârstean a publicat pînă acum o singură carte, Floarea de menghină (Cartea Românească, 2008), dar care este, probabil, cel mai bun poem scris de către o poetă română, în ultimul deceniu. A primit patru mari premii naţionale de debut şi, între timp, a fost tradus în mai multe limbi, cea mai recentă fiind suedeza, anul trecut. Am scris despre carte la vremea apariţiei şi am avut şi privilegiul de a o asculta pe Svetlana Cârstean citindu-şi poemele nu doar în ţară, dar şi de-a lungul Europei. Urmează să publice o nouă carte, iar, dacă n-aţi făcut-o deja, (aveţi timp să) citiţi înainte Floarea de menghină.

Teodor Dună a publicat trei volume de poezie, în urma cărora a trecut drept unul dintre poeţii vizionari ai generaţiei douămiiste. Subiectul liric al cărţilor sale este un enigmatic personaj, claustrat într-un univers indeterminat spaţial ori temporal, ale cărui viziuni întunecate creează o stranie suprarealitate mentală, deopotrivă frumoasă şi apăsătoare. Dintre cărţile sale, în topul meu personal, volumul catafazii (Vinea, 2005) se află pe primul loc.

De la debutul său din 1972, scriitorul clujean Radu Mareş a publicat, aproape în egală măsură, şi romane, şi volume de proză scurtă, situaţie rar întîlnită la scriitorii români contemporani. Volumul de proză scurtă publicat anul acesta, Sindromul Robinson (Polirom, 2014), oferă patru povestiri ce reprezintă tot atîtea variaţiuni pe tema singurătăţii (a evaziunii, a sinuciderii, a prieteniei, şi încă una de ordin oniric), trei dintre acestea ilustrînd cumva tema întîlnirii şi a seducţiei în circumstanţe dificile, chiar neprielnice. Ca fan al prozei scurte, recomandarea mea din opera lui Radu Mareş merge înspre acest volum de povestiri (dat fiind că romanul Caii sălbatici, apărut în 1981, poate fi găsit doar prin anticariate).

Dmitri Miticov oferă, în cel mai recent volum al său de poezie, Dmitri: uite viaţa (Casa de editură Max Blecher, 2012), transcrierea în versuri a diafilmului memoriei, rupt şi şters pe alocuri, redînd, în slow-motion şi într-un montaj subiectiv, istoria de familie a unei pierderi. Percepţia felului în care moartea intervine şi redimensionează existenţa, dar mai ales modul în care durerea este supusă capriciilor memoriei, care întreţine trecutul selectînd şi decupînd scene conform unei logici obscure, m-au făcut să reproşez cărţii doar faptul că se încheie prea repede.

Din opera Ioanei Nicolaie recomand, pentru efectul de stereofonie lirică, lectura împreună a două cărţi: Cerul din burtă (Paralela 45, 2005/Polirom, 2010), micul roman poetic ce descrie şi înregistrează experienţa gravidităţii din perspectiva transformărilor produse în corpul, în mintea şi în viaţa femeii deopotrivă entuziaste şi speriate; şi Autoimun (Cartea Românească, 2013), poemele experienţei coabitării cu propriul corp în care se manifestă o boală rară ce schimbă ritmul vieţii mamei, corp supus evoluţiei unui tratament întins pe o perioadă de cîteva ori mai lungă decît lunile de sarcină de altădată.

Colega Adina Popescu abia ce a debutat cu volumul Povestiri de pe Calea Moşilor (Casa de Pariuri Literare, 2014), că şi pregăteşte lansarea romanului O istorie secretă a Ţării Vampirilor, programat să apară în toamnă la Editura Arthur. Dat fiind că mă aflu eu însumi în reading progress, aştept sfîrşitul anului să văd ce mi-a plăcut mai mult.

Alex Tocilescu este un scriitor ingenios şi nonconformist care încrucişează genurile minore manipulînd temele şi convenţiile narative, orice e nevoie pentru a obţine un efect comic şi/şocant. Prozele sale scurte sînt un fel de satire / sketch-uri / parodii punk sau farse parabolice în care comicul de situaţie şi umorul sec alternează cu derizoriul şi absurdul, iar violentul cu pornograficul. Recomandarea mea merge înspre volumul de debut, Eu et al. (Polirom, 2006), ajuns notoriu în urma unui scandal mediatic comic, legat de o situaţie şcolară involuntar pornografică.

Acum nu mai rămîne decît să citiţi singuri ce n-aţi apucat dintre cărţilor acestor scriitori şi/sau să veniţi la Alba Iulia să-i ascultaţi citind pe ei înşişi. Nu vă luaţi după ce spun în ancheta din Dosarul festivalului! 

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.