Mondializare ┼či individualism

Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Mondializare ┼či individualism jpeg

ÔŚĆ Alexandra Badea, Pulverizare; Alina Nelega, ├Än trafic. 

Am citit, ├«n ultima vreme, tot felul de piese de teatru, scrise de autori rom├óni ┼či str─âini, diferite ca scriitur─â ┼či nivel calitativ. Cu ├«ncerc─âri mai mult sau mai pu┼úin reu┼čite, dramaturgia contemporan─â pare a se preocupa de aventura omului, ├«n lumea de azi, ┼či de noi limbaje, dincolo de canoanele tradi┼úionale.

├Än dramaturgia actual─â mondial─â, rom├ónii nu au neap─ârat o voce unitar─â, dat─â de teme sau stilistic─â. Mi s-a p─ârut interesant, ├«n acest context, s─â pun fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â dou─â texte care ofer─â, f─âr─â a opune, dou─â perspective diferite asupra omului contemporan. Cele dou─â texte recompensate cu premii ÔÇô Alexandra Badea a primit Marele Premiu pentru literatura dramatic─â, ├«n 2013, decernat de Centrul Na┼úional al Teatrului din Fran┼úa pentru Pulverizare, Alina Nelega a primit Premiul UNITER 2014 pentru ├Än trafic ÔÇô au ├«n comun pierderea identit─â┼úii ├«n societatea contemporan─â (tema) ┼či tipuri noi de scriitur─â (forma). ├Än rest, totul e diferit.

Locuind la Paris, ├«ntr-o metropol─â care se afl─â ├«n prima linie a globaliz─ârii ┼či a antiglobaliz─ârii deopotriv─â (grevele muncitorilor din aceast─â var─â au afectat inclusiv Festivalul de la Avignon), Alexandra Badea are o viziune panoramic─â asupra efectelor globaliz─ârii. ├Än Pulverizare (publicat─â ├«n limba rom├ón─â ├«n Antologia pieselor prezentate ├«n sec┼úiunea ÔÇ×spectacole ÔÇô lectur─âÔÇť, Festivalul Interna┼úional de Teatru Sibiu, 2014, traducerea Eugen Jebeleanu, text prezentat ca spectacol-lectur─â, ├«n prezen┼úa autoarei, ├«n edi┼úia din acest an a FITS), ea prezint─â o perspectiv─â geopolitic─â asupra depersonaliz─ârii generate de condi┼úiile de munc─â: robotizare, furtul vie┼úii personale, umilin┼úa corporatist─â. Construit─â ca un poem polifonic, piesa demonstreaz─â transformarea omului contemporan ├«ntr-un pion, ├«n mecanismul economic capitalist, f─âr─â identitate ┼či asocial. Lumea din piesa Alexandrei Badea este plin─â de singur─ât─â┼úi paralele, din care rela┼úiile ÔÇô ├«n accep┼úiunea lor eminamente uman─â: prietenie, dragoste, sentimente parentale ÔÇô au fost eradicate. Omul contemporan este un individ ├«nsingurat, redus la stadiul de instrument de lucru, sec─âtuit de munca arid─â care ├«i videaz─â emo┼úiile.

Via┼úa a patru personaje ÔÇô un responsabil de asigurarea calit─â┼úii ├«n subcontracte delocalizate, un supraveghetor de sal─â call center (team leader), un operator de produc┼úie ┼či un inginer de studii ┼či dezvoltare ÔÇô se deruleaz─â pe parcursul a 24 de ore. ├Än spatele muncii lor rutinate, r─âzbat personalit─â┼úi dezorientate, fracturate de monotonie ┼či de singur─âtate. Alegerea re┼čedin┼úei personajelor demonstreaz─â contaminarea global─â cu filozofia sistemului economic bazat pe profit, ├«n care goana dup─â bani atrage singur─âtatea ┼či depresia. Personajele, identificate printr-o ini┼úial─â, deci anonimizate, provin din zone diferite: din centrul cultural ┼či economic al Europei (Fran┼úa, Lyon), de la marginea Uniunii Europene, din ┼ú─ârile care aspir─â la condi┼úiile europene de munc─â (Rom├ónia, Bucure┼čti), din China, noua putere economic─â (Shanghai) ┼či din Africa, zona economic─â emergent─â (Senegal, Dakar). Prin┼či ├«n angrenajul economic mondializat, cei patru muncitori anonimi, doi b─ârba┼úi ┼či dou─â femei, piese ├«n organigrama unei multina┼úionale, ├«┼či devoaleaz─â fragilitatea, incapacitatea de adaptare la un mod de lucru abuziv. Realitatea lor zilnic─â este dur─â, epuizant─â, angoasant─â. Rela┼úiile personale s├«nt scurtcircuitate, reduse la nivelul aparen┼úelor (o scen─â elocvent─â este cea ├«n care muncitorul francez, care men┼úine leg─âtura cu familia prin Skype, poart─â o discu┼úie seac─â, standardizat─â, cu so┼úia ┼či fiul s─âu, ├«n timp ce este interesat de animatoarea unui videochat erotic), dezastrele intime generate de globalizare ┼či de deregl─ârile pie┼úei mondiale (cu efect direct asupra muncii ┼či a nivelului de trai) r─âzbat din spatele jargonului informatic sau de marketing. Scriitura Alexandrei Badea este radical─â, dincolo de formele cunoscute ale dramaturgiei contemporane. Autoarea creeaz─â un text liric ├«ntr-un limbaj profesional, ca ┼či cum cel personalizat ar fi fost anihilat, construie┼čte o poezie urban─â monologat─â din vocile interioare ale personajelor. Jargonul profesional a invadat g├«ndurile personale. Datorit─â tipului de scriitur─â, textul cere o montare cu noi tehnologii, ├«n care rela┼úia ├«ntre uman ┼či media s─â sus┼úin─â ┼či s─â genereze lirismul. Pulverizare a avut premiera ├«n Fran┼úa, la Th├ę├ótre National de Strasbourg, ├«n februarie 2014, ├«n regia Aur├ęliei Guillet ┼či a lui Jacques Nichet.

Structura piesei ├Än trafic este bazat─â tot pe monoloage care con┼úin vocea interioar─â a personajelor, de aceast─â dat─â exclusiv feminine. Alina Nelega construie┼čte o imagine a feminit─â┼úii din Rom├ónia, mai exact a problemelor cu care se confrunt─â femeile cu statut social diferit ÔÇô casnice abuzate, femei de afaceri, o doctori┼ú─â dezumanizat─â ┼či o poli┼úist─â dep─â┼čit─â de propriul job, femei ├«n┼čelate de so┼ú, exploatate de familie ┼či... o c─â┼úea. Un fapt extrem ÔÇô o crim─â nepremeditat─â ÔÇô ofer─â posibilitatea de scanare ├«n mintea ┼či, implicit, ├«n universul interior al unor femei cu diferite tipologii. Violen┼úa fizic─â ┼či psihic─â, s─âr─âcia ┼či rela┼úiile de familie convulsive, misoginismul mai mult sau mai pu┼úin declarat, frica ┼či cinismul s├«nt elemente ale maladivului social. ├Än text se revars─â o serie ├«ntreag─â de sentimente, de la ur─â la resemnare, dar Alina Nelega refuz─â cantonarea femeilor ├«n postura de victim─â, arat─â c─â, la r├«ndul lor, ele pot deveni agresori. Abuzul genereaz─â abuzuri, violen┼úa este r─âspunsul celor violenta┼úi.

Alina Nelega ┼či-a montat propriul text la Sala Mic─â a Teatrului Na┼úional din T├«rgu Mure┼č, c─âci scriitura ei este ├«n mod necesar orientat─â spre scen─â. Piesele sale s├«nt create, ├«n primul r├«nd, pentru a fi jucate, f─âr─â ca acest lucru s─â le afecteze calit─â┼úile literare. Spectacolul ├Än trafic poate fi v─âzut la T├«rgu Mure┼č ┼či la Bucure┼čti, ├«n cadrul Festivalului Na┼úional de Teatru 2014.

├Äntre ├«nsingurarea v─âzut─â de Alexandra Badea ca un viciu mondial, consecin┼ú─â nefast─â a unui sistem economic lacom ┼či destructiv, ┼či zbaterea personajelor imaginate de Alina Nelega, femei obligate s─â supravie┼úuiasc─â ├«ntr-o lume a b─ârba┼úilor, ├«ntemni┼úate ├«n rela┼úii traumatizante, diferen┼úa este de la general la individual, de la privirea de ansamblu la detaliu. Poate p─ârea c─â problemele globaliz─ârii s├«nt departe de noi, dar realitatea de acas─â arat─â c─â, chiar dac─â beneficiile se las─â a┼čteptate, nocivitatea fenomenului este resim┼úit─â deja.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: F. Beloncle, C. Ganj

Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.