Taxi versus Catedral─â. Un post-scriptum

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Am ÔÇ×postatÔÇť ╚Öi eu (ceea ce mi se ├«n┬şt├«mpl─â extrem de rar), zilele tre┬şcute, un text pe ┬şContributors.ro despre recentul ÔÇ×scandalÔÇť provocat de c├«ntecul trupei Taxi. Am f─âcut-o pentru c─â, recunosc, mi-a trezit premoni╚Ťii sumbre. Nu ÔÇ×scandalulÔÇť ├«n sine (era previzibil!), ci recuren╚Ťa ╚Öi recrudescen╚Ťa acestui tip de polarizare-social─â-din-orice, de la polariz─ârile politice la cele legate de c├«inii f─âr─â st─âp├«n ÔÇô dup─â cum amintea un excelent comentariu. Am caracterizat aceast─â stare de spirit, pe scurt, prin ÔÇ×intoleran╚Ť─âÔÇť. A╚Ö fi putut s─â vorbesc, mai ├«nver╚Öunat, despre agresivitate sau ur─â, sau, mai bl├«nd, despre ner─âbdare endemic─â de a-l asculta pe cel─âlalt. Unii au ├«n╚Ťeles c─â, pentru mine, intoleran╚Ťa este doar a unora ÔÇô ╚Öi m-au acuzat de p─ârtinire. Nu, c├«nd este vorba despre o ├«ntreag─â societate care devine intolerant─â, aceast─â intoleran╚Ť─â este, prin defini╚Ťie, mutual─â, reciproc─â: cele dou─â tabere care se configureaz─â ├«n jurul oric─ârui subiect s├«nt egale ├«n intoleran╚Ť─â sau agresivitate, ├«n ur─â sau ├«n lipsa de r─âbdare ├«n a asculta partea cealalt─â ÔÇô alege╚Ťi dumneavoastr─â formularea care v─â place mai mult. Pe scurt, avansam ideea c─â, de fapt, este vorba despre o stare social─â conflictual─â, care preced─â ╚Öi dep─â╚Öe╚Öte actualul ÔÇ×scandalÔÇť. ╚śi care, ├«ntr-un fel, are nevoie de ÔÇ×scandalÔÇť, singura form─â de defulare la care mai ╚Ötie s─â recurg─â. ├Än aceste condi╚Ťii, libertatea de expresie este m─âsurat─â prin libertatea contest─ârii ╚Öi transformat─â, uneori, ├«n delict de opinie sau, alteori, ├«n justi╚Ťiar─â bun─â vestire: e╚Öti du╚Ömanul poporului sau salvatorul ei, tertium non datur. Toate subiectele, toate discursurile, toate opiniile devin astfel a priori politice: po╚Ťi s─â vorbe╚Öti despre Soare ╚Öi Lun─â, vei fi citit ca politruc al Lunii sau al Soarelui ÔÇô mai spuneam eu ├«n textul cu pricina.

├Än afara politicii politicienilor, cel mai politizat subiect a ├«nceput s─â devin─â ├«ns─â religia. Nu (at├«t) din motive religioase, c├«t (mai ales) din motive sociale ╚Öi, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, identitare: ├«ntr-o societate cu cele mai ├«nalte cote de ne├«ncredere, de nemul╚Ťumire ╚Öi de fric─â de viitor, ├«n care milioane de familii nu mai ╚Ötiu dac─â s├«nt acas─â aici sau acolo, ajung├«nd s─â se ├«ntrebe tot mai mult cine s├«nt ╚Öi ├«ncotro se ├«ndreapt─â, nevoia de repere stabile este acut─â ╚Öi endemic─â. Iar credin╚Ťa ╚Öi familia au fost ╚Öi r─âm├«n astfel de repere. Religia se vede astfel supra├«nvestit─â cu rolul de miracol, de panaceu al fricilor sociale, mult dincolo de menirea sa tradi╚Ťional─â.

├Än cazul Rom├óniei, toat─â aceast─â polarizare social─â devine paradoxal─â, ┬şc─âci se desf─â╚Öoar─â practic integral ├«ntre credincio╚Öi: cu 96% din popula╚Ťie care ╚Öi-a declarat credin╚Ťa ├«n Dumnezeu la ultimul recens─âm├«nt, s├«ntem cea mai religioas─â societate din Europa ╚Öi printre primele zece din lume. Cum este posibil atunci ca aceast─â mas─â de co-religionari s─â se polarizeze religios ├«n jurul oric─ârei probleme care, de multe ori, nici nu ╚Ťine de subiecte religioase?

Am citit, de mult, o carte de istorie a cre╚Ötinismului european, centrat─â pe perioada cruciadelor ╚Öi a r─âzboaielor religioase. M-a impresionat atunci o formulare, pe care o ╚Ťin minte p├«n─â ├«n ziua de ast─âzi: Desigur c─â s├«ntem cu to╚Ťii cre╚Ötini, dar important este ├«mpotriva cui s├«ntem cre╚Ötini. Tradus─â ╚Öi adus─â la zi, aceast─â ├«ntrebare ar suna, ├«n cazul nostru, astfel: desigur c─â s├«ntem cu to╚Ťii ortodoc╚Öi, dar ├«mpotriva cui s├«ntem noi ortodoc╚Öi? Iar r─âspunsul ar fi unul derutant: dat fiind c─â evrei nu prea mai s├«nt, iar ÔÇ×sirieniiÔÇť n-au prea venit, s├«ntem cre╚ÖtiniÔÇŽ ├«mpotriva noastr─â. Desigur, au r─âmas ateii, dar s├«nt cam pu╚Ťini: 0,2% la ultimul recens─âm├«nt. Mai s├«nt apoi ÔÇ×seculari╚ÖtiiÔÇť, care s├«nt trecu╚Ťi ├«ns─â tot la atei (pentru majoritatea rom├ónilor, laic ╚Öi ateu ├«nc─â mai ├«nseamn─â acela╚Öi lucru), de╚Öi ace╚Ötia, de regul─â, au o problem─â doar cu desp─âr╚Ťirea Bisericii de stat. ├Än sf├«r╚Öit, mai exist─â o categorie, mult mai larg─â, care catalogheaz─â masele de credincio╚Öi drept ÔÇ×pup─âtori de moa╚ÖteÔÇť, dar o fac, de regul─â, tot pentru a se distinge pe ei, ÔÇ×adev─âra╚Ťii credincio╚ÖiÔÇť, de aceste ÔÇ×babe habotniceÔÇť care au stricat dreapta credin╚Ť─â. R─âspunsul la ├«ntrebarea de mai sus ar putea fi reformulat astfel: s├«ntem ortodoc╚Öi ├«mpotriva fal╚Öilor ortodoc╚Öi ÔÇô ╚Öi deci ├«mpotriva fal╚Öilor rom├óni. Infernul este Cel─âlalt ÔÇô spunea Sartre. ├Än cazul nostru, s-ar zice c─â infernul s├«ntem noi ├«n╚ÖineÔÇŽ

Cine face aceast─â departajare intransigent─â are ╚Öi puterea. ╚śi cu c├«t departajarea este mai intolerant─â cu ÔÇ×fal╚Öii rom├óniÔÇť, cu at├«t mai mare este ╚Öi capitalul electoral al unei astfel de puteri. Tolerat─â politic, intoleran╚Ťa religioas─â poate deveni astfel, ├«n timp, o arm─â electoral─â de temut. ├Ämi este fric─â de aceast─â fantom─â a intoleran╚Ťei ÔÇô recuno╚Öteam eu ├«n ├«ncheierea articolului cu pricina.

╚śi iat─â c─â nu au trecut dec├«t c├«teva zile ╚Öi aceast─â ÔÇ×fantom─âÔÇť a c─âp─âtat un nume: Marian Munteanu. Nu pentru c─â acesta ar ├«nsemna vreun pericol ├«n sine, ci pentru c─â este un simptom al unor alegeri politice ╚Öi societale difuze, care pot schimba ├«ns─â ├«n profunzime scena politic─â a ╚Ť─ârii. ÔÇ×Marian Munteanu este un candidat de carton la Prim─âria CapitaleiÔÇť ÔÇô comenta Gabriel Bejan. ÔÇ×Prin aruncarea acestuia ├«n curs─â, liberalii vor s─â piard─â alegerile din Bucure╚Öti cu daune minime de imagine, dar vor s─â c├«╚Ötige, pe termen lung, un electorat despre care ei cred c─â este semnificativ.ÔÇť Iar Ioan Stanomir punea, sec, diagnosticul: ÔÇ×etnocra╚Ťia ca proiect politicÔÇť. Un proiect politic girat de cele dou─â (foste) mari partide istorice din Rom├ónia: liberalii (├«n mod explicit) ╚Öi ╚Ť─âr─âni╚Ötii (├«n mod implicit). Un proiect girat a╚Öadar istoricÔÇŽ

Mi se va spune ÔÇô ╚Öi mi s-a spus ÔÇô c─â a╚Öa ceva se ├«nt├«mpl─â ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri, ÔÇ×mai civilizateÔÇť. A╚Öa este, dar tocmai acest lucru este ╚Öi mai de temut, c─âci posibilul nostru derapaj ÔÇ×etnocraticÔÇť nu mai poate beneficia astfel de nici un cadru de control.

M─â ├«ntorc a╚Öadar la teza articolului din Contributors: ├«n primul r├ónd, nu despre un fenomen religios este vorba ├«n tot acest ÔÇ×scandalÔÇť public Taxi versus Catedral─â. ╚śi nici m─âcar BOR (care ╚Öi-a schimbat ├«n╚Ťelept strategia de comunicare) ╚Öi cu at├«t mai pu╚Ťin trupa Taxi nu s├«nt actorii principali. Atunci, dac─â nu despre religie e vorba, despre ce? Despre politic─â! ╚śi despre o strategie veche de c├«nd lumea: Divide et imperaÔÇŽ Tot ce pot s─â sper este faptul c─â, juc├«nd at├«t de prost aceast─â carte, PNL-ul s-ar putea s─â fi discreditat, pentru o vreme m─âcar, proiectul politic al etnocra╚Ťiei ╚Öi s─â fi trezit vigilen╚Ťa critic─â a m─âcar unei p─âr╚Ťi dintre rom├óni. Vorba aceea: a╚Öa s─â ne ajute Dumnezeu!ÔÇŽ

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Apologia p├«rleazului, Editura Polirom, Bu┬şcu┬şre╚Öti, 2015.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.