Taxa de protecţie

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Branduirea optimismului jpeg

„Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, a plătit Mafiei aproximativ 340.000 de euro anual, taxă de protecţie“ – dezvăluie presa italiană. „Primarii din statul mexican Michoacán au recunoscut că plătesc taxă de protecţie cartelurilor de droguri, pentru a nu fi ucişi“ – mai aflăm din presă. „Primarul din comuna călărăşeană Gălbinaşi a fost ameninţat cu pistolul la tîmplă. Atacatorii au intrat cu forţa în primărie şi i-au cerut să le plătească taxă de protecţie“ – anunţă şi presa românească. Şi pentru că românul e „altfel“, mai aflăm şi că „un bărbat din localitatea Conţeşti a ajuns la spital cu răni la picioare şi mîini după ce a fost atacat de patru consăteni, care i-au cerut taxa de protecţie“. Ei, asta chiar e altfel!...

La Napoli am presimţit ceva din ordinea feudală a acestei „taxe de protecţie“, dincolo de ceea ce ştiam din cărţi. Chiar funcţionează. E dură, dar clară. Nu statul – care e o invenţie recentă, deci doar un ţînc cu pretenţii – este cel care face legea, ci Cammora, o structură de putere de tip „feudal“ (accent pe ghilimele), care (re)produce un tip la fel de „feudal“ de ordine ierarhică – altminteri funcţională, în felul ei. Majoritatea intră în joc. Nu intri, ţi-am luat gîtul; simplu şi curat.

Aceste relaţii de tip „mafiot“ s-au mai păcătoşit în ultima vreme – deh, nici tradiţiile nu mai sînt ce au fost. Ele vin, însă, dintr-un trecut cu rînduiala lui şi un anumit gen de onoare şi respectabilitate. Astfel, iniţiativa de a face un soi de asociaţii de cultivatori pe pămînturile confiscate de la Mafie a mers şi nu a mers. Iniţiativă nobilă şi lucrativă, ce-i drept, dar unii localnici aveau relaţii bune de vecinătate cu deposedaţii Mafiei, aşa că nu prea le-a venit să intre pe pămînturile lor legal confiscate...

În ultimele decenii au apărut, însă, tot felul de imitatori, de parveniţi, de Dinu Păturică puşi pe căpătuială rapidă. Ce au consfinţit „feudalii“ în cîteva secole, prăpădiţii ăştia vor să obţină în cîteva luni. Şi strică regula jocului: întîi îţi dau la cap şi doar după aceea te întreabă dacă te doare. Asta e mafie de mitocani! „Interlopii fac legea în Bărbuleşti. Unii localnici au dat sute de milioane taxă de protecţie“ – ne anunţă un ziar. „Trei dintre cei şase membri ai clanului Ghenosu au fost prinşi în flagrant, în timp ce primeau taxă de protecţie. Ceilalţi trei supravegheau operaţiunile de la distanţă“ – adaugă un altul. „Ţigăneală“ curată! Iar multe filme de Hollywood sînt un fel de manuale de „învăţaţi taxa de protecţie fără profesor“. Asta nu e cinstit!

Dacă privim, însă, mai cu îngăduinţă şi fără prejudecăţi birocratice instituţia „taxei de protecţie“, constatăm că aceasta este mult mai răspîndită şi mai veche, chiar dacă sub forme dintre cele mai diverse. Şi încă nu a dispărut.

A fost, astfel, o vreme cînd se chema tribut. Duceai cele cuvenite la Înalta Poartă şi turcu’ te lăsa în pace. Ba îţi mai făcea şi un Milet, să nu te simţi persecutat. Cîteodată, se obrăznicea însă şi mărea taxa de protecţie. Aşa au apărut „războaiele de independenţă“. Dacă erau cîştigate, turcu’ revenea la bunele maniere şi reducea tributul; dacă nu, nu. Mi se pare cinstit...

Ţăranul avea şi el o taxă de protecţie similară faţă de boierul său, feudal de rit oriental de felul său. Plătea dările, avea pămînt, ba chiar şi ceva sprijin şi, la o adică, protecţie; nu plătea, vai de mama lui! Se obrăznicea şi boierul uneori, mai ales marii latifundiari de după Pacea de la Adrianopol, şi atunci mai făceau (rar) şi ţăranii războaiele lor de independenţă. Aşa a apărut, în 1907, ultima mare revoltă ţărănească din Europa.

Şi a venit, apoi, comunismul. Am plătit cu pămîntul, cu casa, uneori şi cu capul, apoi cu munci patriotice şi burţi goale, dar ăştia nu se mulţumeau cu taxa de protecţie, voiau şi să ne educe. Nişte parveniţi şi ei, dar parveniţi cu principii – ceea ce este cel mai periculos. Oamenii au devenit, în consecinţă, mai individualişti, fiecare cu taxa lui de protecţie. Şi aşa a fost inventat cartuşul de Kent. Preventiv, că nu se ştie niciodată. Şi mesele, mesele strămoşeşti – transformate în mese tovărăşeşti, la care deveneai prieten de pahar cu cine trebuie. Şi prieteniile astea durau, durau...

A căzut şi comunismul, şi s-a înălţat capitalismul de cumetrie – cum bine zice tovarăşul Iliescu. Taxa de protecţie a devenit mai ecumenică: îmi dai un drum de asfaltat, îţi dau o sală de sport de construit şi nu te întreb nici cum te cheamă, nici ce culoare politică ai. Nu-mi dai, legea s-ar putea să se termine pînă ajunge la tine. Mai apropiat de spiritul profund al taxei de protecţie şi mai la nivelul nostru de oameni de rînd, mai dăm o meditaţie, un examen, un doctorat (honni soit qui mal y pense!), un post pentru o soacră sau o amantă sau măcar un cadou de fiecare dată cînd ne întoarcem din vreo călătorie şi primim protecţia stăpînilor ştampilei, care citesc legea şi care, special pentru noi, că am fost oameni culanţi, o citesc aşa cum e scrisă – sau nu, după caz.

Europa puritană se încăpăţînează să considere toate astea corupţie. Noi le zicem mici atenţii. Cei mai culţi şi mai bine plasaţi le zic lobby. Ştim noi ce ştim, că doar avem taxa de protecţie în sînge. Pînă la urmă, au înţeles ceva şi anglo-saxonii şi, pragmatic, au inventat sintagma potrivită: oiling the system. Căci, într-adevăr, cam despre asta e vorba: să faci un sistem cu nărăviri feudale să funcţioneze, să-l „ungi“ ca să nu se „gripeze“. Şi el funcţionează, după cum bine se vede.

Ce mă enervează, deci, nu este atît arta peşcheşului, ci variantele ei mitocăneşti, de ţoape parvenite, care nu ştiu nici măcar să pretindă taxa de protecţie în mod civilizat: n-au stil, dom’le, n-au stil...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.