Spiritul sărbătorilor şi starea naţiunii

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Eu am pregătit tot așa, ca de sărbători, dar nu știu de ce, parcă de data asta am mîncat mai cumpătat. Cu diverse variațiuni, am auzit această frază la mai toți prietenii din generația mea. Iar dacă mă uit pe masa noastră, văd o oală de lut cu sarmale de rață, cumpărată de la Mega-ul din colț, și un meniu de revelion din care lipsește porcul. Chiar și așa însă, „cumpătarea“ noastră a fost „excesul“ copiilor noștri. Ce s-a întîmplat deci cu „spiritul sărbătorilor“, où sont les sarmaux d’antan?

Bineînțeles, nu doar despre cumpătare/exces este vorba, ci despre o adevărată tranziție a porcului, pe care am urmărit-o Crăciun de Crăciun timp de aproape douăzeci de ani de cînd scriu la Dilema. Inițial, textele erau doar variațiuni pe tema neaoșă „miroase a sarmale peste Munții Carpați“. Mai apoi, ele surprind, revoltat sau amuzat, globalizarea. Am început să descoperim și să îmbrățișăm alteritatea, preluînd tot felul de preparate exotice sau inventînd combinații transculturale precum pizza cu pomana porcului: eating the other, vorba unei antropoloage americane. Complementar, bucatele memoriei au început să fie însoțite, apoi înlocuite de preparatele imaginației. În 2007, a venit integrarea europeană a țării și dezintegrarea locală a porcului, urmată de fricile alimentare: aoleu, sănătatea mea! Drept care 91% din noi cred la ora actuală că românii mănîncă mai degrabă nesănătos, mai ales bătrînii și țăranii. Înțelegătoare ca totdeauna, tot piața a oferit apoi soluții de compromis între fricile și poftele românului, recuperînd „gusturile românești“ și oferind mîncăruri „ca la bunica“ acolo unde mama s-a angajat în corporații.

Dincolo de această anecdotică gastronomică, schimbările au fost însă mai profunde. O listă scurtă a „trend-ului“ ar include cel puțin următoarele tendințe:

● Profanarea porcului: de la pomana porcului, zisă și aburul lui Dumnezeu, la ritualul rațional al colesterolului;

● Reeducarea petrecăreților solstițiali: de la serbarea dionisiacă a schimbării timpului la controlul apolinic al sărbătorilor. În cheie minoră, noua preoțime a nutriționiștilor și farmaciștilor oferă eventualilor păcătoși incorigibili soluții care „te pun pe picioare“: exit ciorba de potroace, această Bătrînă Doamnă a chefurilor temeinice, care te scula de sub masă;

● Liberalizarea culinară: de la mîncăruri rituale (ale noastre), mereu aceleași, la improvizații creative (ale mele), pe gustul fiecăruia. De curiozitate, iată și niște cifre dintr-un studiu recent IRES: sarmalele, de pildă, mîncarea-fetiș a sărbătorilor de iarnă, deși rămîn pe primul loc în preferințele românilor, doar 39% din ei declară că acestea nu lipsesc niciodată din meniul special de Crăciun, iar 24% din români mărturisesc că nu mai păstrează practicile tradiționale – ceea ce nu înseamnă că aceștia nu petrec și ei de sărbători;

● DJ-izarea sonoră: de la colinde (considerate în continuare sublime, dar care încep tot mai mult să lipsească cu desăvîrșire), muzica țuico-lăutărească sau, eventual, de potroace-jazz în urbanul select, la o permanentă improvizație electivă de playlist-uri;

● Marketizarea: de la sărbători de iarnă la petrecere și luna cadourilor;

● Externalizarea sărbătorilor: de la gospodine la catering (exotic sau „tradițional“, de la firma Mâncarea de acasă, de pildă, aflată „la doar un click distanță“), restaurante și excursii de sărbători în țările calde;

● Deschiderea rudeniei: de la familie la prieteni și, tot mai mult, la colegi;

● Recuperarea „autenticului“: consumul de tradiții à la carte, „ca pe vremuri“;

● De la petrecere la odihnă: pentru tot mai mulți oameni ai muncii capitaliste, sărbătorile de iarnă au devenit marea Sărbătoare a Somnului.

În toate aceste privințe, trend-ul este mult mai vizibil la tineri, producînd diferențe intergeneraționale definitorii: pur și simplu, sînt lumi culinaro-festive distincte! Pentru a le împăca, unii tineri aleg să sărbătorească, afectiv, Crăciunul în familie, petrecînd însă efectiv de Anul Nou, cu prietenii și colegii. Și tot mai mulți aleg… să doarmă după pofta inimii. În sfîrșit, la sate, mulți dintre acești tineri tocmai se întorc acasă de sărbători, acestea căpătînd astfel o dimensiune mai degrabă de defulare ostentatorie decît de obiceiuri din strămoși. La țară, sărbătorile „tradiționale“ au început să miroasă a izolare… sau a turism.

Alterarea spiritului sărbătorilor? N-aș zice… În orice caz, nu dați iarăși vina pe comunism, rezistența prin sărbători a fost atunci forma cea mai vitală și mai încăpățînată a „rezistenței prin cultură“! Mai degrabă ar trebui să vedem aici schimbarea stilului de viață (inclusiv al celui de masă) și, în principal, al modului de muncă. Sărbătorescul, extra-ordinar prin definiție, este totdeauna reversul ordinarului muncii cotidiene, iar cînd aceasta se schimbă, se schimbă și sărbătorescul. Sărbătorile rămîn însă o formă de „piua“, doar că în alt joc. Iar tranziția tocmai asta a însemnat: schimbarea regulilor de joc. Cu o sărbătoare rămînem însă totdeauna datori dacă vrem să fim oameni deplini!

Un singur lucru poate submina cu adevărat spiritul sărbătorilor: ura. Iar aceasta a început să-și facă loc într-un mod alarmant în societatea românească. O știm cu toții din viața cotidiană, dar nu aș fi crezut că aceasta poate invada și sărbătorile. Iată însă că la o pilulă sărbătorească despre „dezlegarea la slană“, în care comentam jucăuș o știre apărută, printre altele, în DC News, o persoană care se prezintă ca „highly educated“ mi-a depășit și cele mai sumbre viziuni despre om și neam, comentînd, la rîndul său: Avînd în vedere cine e bossul DC News, morsa competentă Bogdan Chireac, personaj ubicuu și competent, era normal să scrie despre slănină. Că doar nu din vegetale arată cum arată.

Este doar un exemplu întîmplător, dar este și o expresie reprezentativă a unei stări de spirit a națiunii, care ne-a însoțit de data asta chiar și în magica lună a sărbătorilor. Iar o astfel de stare de spirit capabilă să submineze prin ură spiritul sărbătorii, atunci cînd și cît apare, nu este rezultatul unei indispoziții gastrice, nu este o problemă de cumpătare sau exces, ci măsura „stării națiunii“ și, în ultimă instanță, chiar expresia eșecului unei societăți. Căci niște oameni capabili de ură în sărbători, adică niște oameni fără nici o Sărbătoare, sînt ca niște oameni fără nici un Dumnezeu.

Spune-mi deci cum sărbătorești, ca să știu cine ești!…

p 7 Jame Madison WC jpg
Revenirea antifederalismului
Urmașii intelectuali ai lui Madison au înțeles totodată că această Constituție a permis mai mult decît crearea unui ansamblu de state suverane.
640px Empire State Building MET DP106404 jpg
„Marea demisioneală” nu a trecut din America în Europa
„Marea demisioneală” este un curent care a plecat din Statele Unite ale Americii și a ajuns, mult mai puțin intens, în Europa.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Alte fronturi
Pariul lui Vladimir nu e că poate învinge Vestul,ci că Vestul poartă în suflet și în conduită premisele propriei înfrîngeri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Tutuiala
Ne scufundăm în omogenitatea lui „tu”, iar „tu” evoluează semantic spre „nimeni”.
Frica lui Putin jpeg
Omul: excepție în excepție în excepție în excepție
Și totuși, noi – excepție în excepție în excepție... – avem fantezia de a ne proclama drept normă, ba chiar scop și sens ale Universului. Admirabil tupeu!
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Sînt un deviaționist
Nebun de ură antioccidentală, nebun de sine, nebun mistic, treaba lui ce fel de nebun o fi, dar e nebun. Și simt că în „tribul” meu mă privesc de-aproape tot mai mulți nebuni...
Mussolini Salsomaggiore Terme 1941 jpg
Un secol de la Marș
A doua zi, pe 29 octombrie, regele i-a cerut lui Mussolini să formeze un nou guvern, învestindu-l astfel cu funcția de prim-ministru al țării.
Iconofobie jpeg
Virtuțile fatalismului
„Fatalismul” și „fatalitatea” reprezintă două noțiuni prea puțin agreate de oameni. În termenii filozofiei Facebook de astăzi, sînt genul de „postări” cu slabe șanse de a primi multe like-uri.
„Cu bule“ jpeg
Bulevarde și bulevardiști
Cuvîntul bulevardist putea fi format foarte ușor în română, de la bulevard, deja împrumutat din franceză (din boulevard) la jumătatea secolului al XIX-lea.
HCorches prel jpg
Ce boacăne mai fac elevii
Este utopic să credem că boacănele elevilor și problemele lor, ale vîrstei lor, pot fi anulate, că ele pot dispărea.
Un sport la Răsărit jpeg
Thierry Henry crede că VAR-ul omoară bucuria fotbalului. Păi, e mai bine cu VAR sau era mai bine fără VAR?
VAR, cînd funcţionează corect, nu cu sughiţuri, ca la noi, şi cînd nu e lăsat pe mîna unor Bonnie cu fluier şi Clyde cu joystick, e Lumea Nouă a acestei lumi vechi.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Polițiști
Evident că nu voiau decît mită. Cu 5 sau cel mult 10 dolari, te lăsau să pleci.
O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.

Adevarul.ro

Screenshot 2022 10 07 at 13 29 49 png
Propunere: transport public gratuit la Iași. Inițiatorul dă exemplu Tallin, capitala Estoniei
Un senator ieșean propune schimbarea radicală a transportului public din oraș și a prezentat un plan pentru ca toți locuitorii orașului să circule gratuit cu transportul în comun.
Emmanuel Macron FOTO Getty Images
Macron anunţă că Franţa vrea să trimită din nou Kievului tunuri Caesar
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat joi că Franţa ia în considerare să trimită din nou Ucrainei tunuri Caesar, piesa centrală a artileriei franceze, tranmsite AFP.
ministerul finantelor
Ministerul Finanțelor a încasat primii bani din PNRR. Despre ce sumă e vorba
Ministerul de Finanţe a încasat primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), respectiv suma de 82 de milioane de lei, a anunţat vineri instituţia.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.