Secolul XXI va fi artistic?

Publicat în Dilema Veche nr. 665 din 17-23 noiembrie 2016
Cum poate fi Bucure┼čtiul capital─â european─â a culturii? jpeg

Oscilam, ├«n aceste zile, ca tot omul, ├«ntre na╚Öterea lui Trump ╚Öi moartea lui Cohen (ce straniu, parc─â una n-ar fi fost posibil─â f─âr─â cealalt─âÔÇŽ). Ajunsesem la satura╚Ťie, c├«nd, ├«nt├«mpl─âtor, ├«n dreapta ecranului, mi-a ap─ârut un link la o conferin╚Ť─â din 1988 a lui Vil├ęm Flusser despre ÔÇ×revolu╚Ťia imaginiiÔÇť. Ca s─â ies din actualitate, m-am ├«ntors ├«n trecut; ╚Öi am dat peste viitor! Alt viitor dec├«t cel care ne ├«ngrijoreaz─â (pe unii) ├«n prezent. A meritat s─â arunc o privireÔÇŽ

ÔÇ×Principala caracteristic─â a revolu╚Ťiei culturale la care asist─âm nu este ├«nc─â suficient de con╚Ötientizat─âÔÇť ÔÇô ├«╚Öi ├«ncepe Flusser, abrupt, interviul. ÔÇ×╚śi anume: comunicarea lingvistic─â, fie ea oral─â sau scris─â, nu mai este capabil─â s─â transmit─â g├«ndurile ╚Öi conceptele pe care le aveam despre lume. Noi coduri s├«nt elaborate. ╚śi unul dintre cele mai importante coduri este ┬źimaginea tehnic─â┬╗. Dac─â vrei, ├«n zilele noastre, s─â ai o comunicare clar─â ╚Öi distinct─â a g├«ndurilor tale, trebuie s─â folose╚Öti imagini sintetice ╚Öi nu cuvinte. Iar aceasta este o adev─ârat─â revolu╚Ťie ├«n g├«ndire. Dar oamenii nu ╚Ötiu ├«nc─â s─â foloseasc─â acest nou aparatus.ÔÇť

Despre ce este vorba? Esen╚Ťa acestei viziuni fusese prezentat─â deja ├«ntr-o carte ap─ârut─â ├«n 1983, care ├«ncepe la fel de abrupt: ÔÇ×Aceast─â carte se bazeaz─â pe ipoteza c─â ├«n cultura uman─â, de la originile sale ╚Öi p├«n─â ├«n prezent, pot fi identificate dou─â momente fundamentale de cotitur─â. Primul, pe la mijlocul celui de-al doilea mileniu ├«nainte de Christos, poate fi rezumat sub eticheta de inventarea scrisului linear; al doilea, pe care ├«l tr─âim ├«n zilele noastre, ar putea fi numit inventarea imaginilor tehnice. C├«nd a fost inventat scrisul alfabetic, g├«ndirea mitic─â a fost ├«nlocuit─â cu g├«ndirea istoric─â ╚Öi critic─â. ╚śi asta deoarece structura scrierii lineare este una unidimensional─â, unidirec╚Ťional─â. Acum, c─â aceast─â linie a fost desf─âcut─â ├«n puncte, dat fiind c─â discursul a fost ├«nlocuit de calcul (digitalizarea), g├«ndirea istoric─â, progresiv─â a fost abandonat─â ├«n favoarea unui nou tip de g├«ndire, pe care a╚Ö numi-o sistemic─â sau structural─â. A╚Öa c─â eu cred c─â asist─âm la o revolu╚Ťie care poate fi comparat─â cu aceea care a dat na╚Ötere istorieiÔÇť. Omenirea a traversat, din acest punct de vedere, trei mari etape: una pre-istoric─â, oral─â, una istoric─â, a scrisului, ╚Öi acum s├«ntem martorii ├«nceputului unei etape postistorice, a ÔÇ×imaginii tehniceÔÇť.

Ce e ├«ns─â cu aceste ÔÇ×imagini tehniceÔÇť, total diferite de ÔÇ×imaginea artistic─âÔÇť a unui tablou, de pild─â? ÔÇ×Imaginile s├«nt suprafe╚Ťe semnificativeÔÇť, care fac apel la imagina╚Ťie, adic─â la abilitatea de a codifica fenomene ├«n simboluri bidimensionale ╚Öi de a citi aceste simboluri. Procesul de ÔÇ×citireÔÇť a unei imagini presupune, dincolo de o prim─â impresie, o ÔÇ×scanareÔÇť a acesteia: ÔÇ×├«n timp ce ├«╚Ťi la╚Öi privirea s─â alunece pe suprafa╚Ťa imaginii, aceast─â concentrare a aten╚Ťiei introduce un element dup─â altul ╚Öi stabile╚Öte o rela╚Ťie temporal─â ├«ntre acestea. Dar poate s─â se ├«ntoarc─â la un element al imaginii pe care l-a v─âzut deja, ╚Öi astfel ┬ź├«nainte┬╗ devine ┬źdup─â┬╗. Prin scanarea imaginii, privirea se poate ├«ntoarce mereu ╚Öi mereu asupra aceluia╚Öi element specific al imaginii, ridic├«ndu-l la rangul de purt─âtor al semnifica╚Ťiei imaginiiÔÇť. Timpul scan─ârii imaginii este o ÔÇ×permanent─â ├«ntoarcereÔÇť ├«n suprafa╚Ťa imaginii, astfel ├«nc├«t spa╚Ťiul ╚Öi nu timpul este contextul real al semnifica╚Ťiei. ╚śi, surpriz─â: revolu╚Ťia imaginii este o revenire pe spirala istoriei a ÔÇ×lumii magiceÔÇť. ÔÇ×├Än lumea istoric─â, r─âs─âritul soarelui este anterior ╚Öi cauz─â a c├«ntatului coco╚Öului; ├«n lumea post-istoric─â a imaginii, care este o lume magic─â, r─âs─âritul ├«nseamn─â c├«ntatul coco╚Öului, iar c├«ntatul coco╚Öului ├«nseamn─â r─âs─âritul soareluiÔÇť. Rezult─â c─â ÔÇ×imaginile nu s├«nt complexe ┬źdenotative┬╗ ╚Öi neambigue de simboluri (precum numerele, de pild─â), ci ┬źconotative┬╗ ╚Öi ambigue.ÔÇť Homo videns nu mai este interesat (poate nu mai este nici capabil) de concepte ÔÇô se ├«ngrijora Giovanni Sartori.

╚śi ce-i cu asta? P─âi, asta e via╚Ťa noastr─â cotidian─â, prezent─â ╚Öi mai ales viitoare. Iat─â c├«teva ilustr─âri ce pot alimenta reflec╚Ťia.

Dac─â s├«nt pu╚Öi s─â ordoneze o gr─âmad─â de obiecte ├«nt├«mpl─âtoare ╚Öi li se cere s─â explice de ce le-au grupat astfel, copiii ├«ncep prin a pune laolalt─â, de pild─â, o brichet─â ╚Öi un pachet de ╚Ťig─âri, pentru c─â, nu-i a╚Öa, cu bricheta aprinzi ╚Ťigara: este o clasificare bazat─â pe succesiunea ├«n timp a unor ac╚Ťiuni. Dar al╚Ťii pot s─â grupeze acelea╚Öi dou─â obiecte pentru c─â se afl─â ├«n buzunarul unui fum─âtor: este o ordonare ├«n spa╚Ťiu. Mai t├«rziu, la stadiul unei g├«ndiri abstracte, primii vor pune ├«mpreun─â un cu╚Ťit ╚Öi o linguri╚Ť─â, pentru c─â s├«nt tac├«muri, iar ceilal╚Ťi, pentru c─â reprezint─â tat─âl ╚Öi copilul. ├Än joc intr─â emisfera st├«n┬şg─â, ├«n primul caz, ╚Öi cea dreapt─â, ├«n al doilea caz. Educa╚Ťia ÔÇ×istoric─âÔÇť a scrisului a pus accentul pe no╚Ťiuni ╚Öi pe emisfera st├«ng─â; educa╚Ťia actual─â a unor copii forma╚Ťi ├«n lumea vizual─â a imaginii trebuie s─â recurg─â la imagini dac─â vrea s─â se ├«n╚Ťeleag─â cu elevii. ├Äns─â╚Öi structura lor neuronal─â, dup─â cum sugereaz─â o serie de experimente, este diferit─â. G├«ndirea a fost ├«nlocuit─â de imagina╚Ťie, ├«n sensul strict al cuv├«ntului. De asemenea, timpul s-a comprimat la un prezent continuu, ├«n care tr─âim cu to╚Ťii sub imperiul momentului; ├«n schimb, spa╚Ťiul ╚Öi-a pierdut limitele ╚Öi a devenit virtual. Ne-am schimbat anatomia, psihologia ╚Öi cultura ╚Öi ne preg─âtim deja, poate, de o nou─â ÔÇ×revolu╚ŤieÔÇť, a comunic─ârii tridimensionale, ce ne conduce direct ├«n anistoric; nu este oare suficient pentru a c─âdea pu╚Ťin pe g├«nduri?

Toate acestea au fost posibile printr-un nou aparatus, adic─â ÔÇ×un instrument care schimb─â sensul lumiiÔÇť, spre deosebire de ÔÇ×instrumentele mecaniceÔÇť, care au ca scop s─â schimbe lumea ├«ns─â╚Öi. Aceste aparatus-uri pot avea o mare complexitate structural─â ╚Öi o complexitate func╚Ťional─â mic─â, precum televizorul, de pild─â, complex ÔÇ×├«n─âuntruÔÇť, dar folosit foarte simplu ╚Öi pasiv; sau pot fi complexe func╚Ťional, precum ╚Öahul, simplu ├«n sine, dar care permite o mare complexitate de utiliz─âri. Problema, spunea Flusser, este c─â ÔÇ×oamenii nu ╚Ötiu ├«nc─â s─â foloseasc─â acest nou aparatusÔÇť al ÔÇ×imaginilor tehniceÔÇť. Iat─â ├«ns─â c─â, ├«ntre timp, arti╚Ötii s├«nt cei care au ├«nceput s─â ├«nve╚Ťe ÔÇô ╚Öi s─â ne ├«nve╚Ťe ÔÇô ce se poate face cu acest aparatus, cu digitalizarea, multimedia, imprimante 3D etc., cum toate acestea pot deveni ╚Öi complexit─â╚Ťi func╚Ťionale, nu doar structurale, ├«n ce fel ÔÇ×imaginea tehnic─âÔÇť poate fi o Weltanschauung legitim─â ╚Öi frumoas─â. S-ar putea deci ca secolul XXI s─â fie al arti╚Ötilor. Sau poate c─â nuÔÇŽ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.