România exotică

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

La încheierea proiecţiei în avanpremieră a filmului lui Radu Jude, prima întrebare a fost, după cum mă aşteptam, „De ce sînt prezentaţi preoţii cu atîta lipsă de consideraţie?“ A urmat un comentariu binevoitor-uimit: „Este filmul unei rupturi, n-am mai văzut aşa ceva…“. Şi discuţia a culminat cu o formulare inocent-sinceră, demnă de toată atenţia: „Nu ştiu, e cumva… exotic!“ Era vorba despre Ţările Române în timpul regulamentelor organice, despre trecutul nostru nu foarte îndepărtat, despre începuturile construcţiei noastre naţionale. Este fascinant în ce măsură România este (sau poate a rămas…) o ţară exotică pentru români!

Nu este treaba mea, evident, să comentez filmul lui Radu Jude. Mă voi mulţumi aşadar să spun că mi-a plăcut foarte mult. Dar nu pot să nu mă întreb ce este atît de „exotic“ în

Aş începe cu faptul că este, după cunoştinţa mea limitată, printre puţinele filme ale „noului val“ românesc care nu se petrece în – şi nu are de-a face cu – (post)comunismul. Iată deci un prim element de depeizare, de „ruptură“ cu ceea ce devenise deja o previzibilitate. Este un lucru bun; aş spune chiar că este şi un semn de maturizare: putem să ne privim cu o oarecare distanţare şi să vedem şi lucruri ce s-au petrecut la o mai mai mare distanţă în timp, nu doar cele care ne privesc direct pe noi, aici şi acum. 

Înseamnă atunci că

este un film istoric? Da şi nu…

Pe de o parte, documentarea istorică a Constanţei Vintilă-Ghiţulescu se vede pe tot parcursul filmului: detaliată şi bogată în acelaşi timp, necomplezentă, dar, evident, fără parti-pris. Pe de altă parte însă, nu am deloc impresia că Jude a vrut să facă un „film istoric“; mai mult, mi-l imaginez (sau vreau să mi-l imaginez…) amuzîndu-se cu întreaga echipă la gîndul cum ar fi filmat Nicolaescu o scenă sau alta. Căci –

este şi o ironizare cruntă a filmului istoric marca Sergiu Nicolaescu & co., adică o evadare din canonul clasic al naraţiunii istorice româneşti. De aici încep, am impresia, deruta, „ruptura“ şi „exotismul“, senzaţia de nemaivăzut. 

Păi, cine a mai văzut film istoric fără eroi? Nu personaje principale, ci eroi adevăraţi, care au făcut istorie. Există şi ei în film, dar nu-i vedem, sînt doar o prezenţă ubicuă şi apăsătoare din spatele scenei. Noi nu-i vedem decît pe cei care au suportat istoria făcută de alţii – adică cei pe care nu prea sîntem obişnuiţi să-i vedem. 

În acest sens, cea mai „exotică“ prezenţă o constituie ţiganii. Nu cei despre care ne-am obişnuit să spunem că „am văzut ţigani fericiţi“, ci ţiganii aşa cum au fost ei, adică robi. Despre ţigani ştim doar ce am auzit întîmplător pe culoarele facultăţii de la un student: „Cînd se naşte un ţigan, dispare o bicicletă“.

ne arată altceva: cînd se naşte un ţigan, apare un rob. Iar acesta poate fi vîndut, prigonit, chiar schingiuit, deşi „pravila“ interzicea deja la acea vreme un astfel de tratament. Ca şi în cazul jidovilor, care, după cum propovăduieşte un cucernic popă, ar trebui omorîţi cu toţii în numele Domnului. Suferinţa robilor ţigani chinuiţi în fel şi chip de români, iată într-adevăr ceva nemaivăzut: cum adică, ţiganii fac parte din istoria neamului nostru?

Dar şi „ţăranul român“, lipsit de eroism şi el, este o figură destul de „exotică“ în acest film.

profită de drumurile încîlcite ale unui zapciu în căutarea unui rob ţigan fugit de la boier pentru a lăsa să defileze în fundal întreaga lume rurală a vremii. Reconstituită impecabil, de la aşezări la costume, aceasta nu arată nici ea aşa cum am fost obişnuiţi să o vedem: nimic demn de Muzeul Satului, nici o eternitate născută prin preajmă, nici un haiduc exemplar, doar sărăcie, tîlhărie, împăcare cu soarta şi iţiri nebănuite de omenie. De fapt, ţăranul român nu o duce mult mai bine decît robul ţigan. Nici cu boierii nu e prea clar cum stau lucrurile: pămînteni, fanarioţi, turci sau turciţi, stăpîni sau slugi în ţara lor? Nimic eroic nici în boierimea românească.

Î n sfîrşit, nimic „românesc“, adică profund, autentic şi specific românesc în această românitate amestecată, care se află în plină prefacere istorică, dar care se crede încă într-o lume aşa cum a fost ea făcută de Dumnezeu. Un film românesc, despre istoria românilor, cu mulţi ţigani şi alţi „alogeni“, dar fără acea românitate imemorială care ne face să fim fie mîndri, fie depresivi, ei bine, aşa ceva chiar că este o „ruptură“. 

Toate aceste ingrediente descriptive, etnografice, într-un fel, sînt perfect integrate şi slujesc o anumită viziune a filmului. La un prim nivel, am putea să o considerăm „ecumenică“. Refuzul eroismului este distribuit deopotrivă victimelor şi călăilor, căci nu există nici un eroism al victimei, aşa cum nu există eroism al dominaţiei. De asemenea, există ţigani mai buni sau mai norocoşi decît alţii, există şi ţărani omenoşi, există şi preoţi sau boieri mai buni, există chiar şi turci darnici. Nimic nu este în alb-negru şi nu există nici o urmă de mizerabilism în această poveste tristă. Dimpotrivă, un fir ludic subteran o însoţeşte de la un capăt la altul. Viaţa e aşa cum e; şi istoria, deopotrivă. Pentru un spectator român contemporan însă, deprins să perceapă realitatea, de pe micul ecran pînă la marea scenă a ţării, doar ca pe o confruntare între

şi

aşa ceva este mai degrabă surprinzător:

Tot de viziune ţine şi perspectiva „la firul ierbii“, organic legată de caracterul non-eroic al filmului. Ceea ce ne descoperă această perspectivă este faptul că noi, cei de astăzi, ne tragem din lumea lui Aferim! mai mult decît din Traian sau Decebal, Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul, sau chiar Ion sau Moromete. Brusc, spectatorul român nu mai ştie ce să răspundă la întrebarea „Tu al cui eşti?“. 

Bine, şi atunci care este morala filmului? Păi, nu e… Film fără eroi,

este şi un film fără lecţii de morală, fără pilde istorice. Dar cu o miză curajoasă, care constă, într-un fel, tocmai în producerea acestei senzaţii de „exotism“: o altă privire, care descoperă o altă realitate, nemaivăzută, stranie, căci e aparent străină. Iar şocul realităţii poate trezi raţiunea din somn…

este astfel un soi de

din care a fost suprimată fanfara. 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

vreme rece de toamna
Prognoză meteo pentru luna octombrie. Temperaturi și de 38 de grade Celsius
Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, vremea menţinându-se însorită pe parcursul a mai multor zile, chiar dacă nopţile vor deveni tot mai reci şi în majoritatea zonelor ţării va apărea fenomenul de brumă, se arată în caracterizarea climatică a lunii în curs.
Emi si Cuza Te cunosc de undeva Foto Antena 1 jpg
„Te cunosc de undeva!“: Emi și Cuza au câștigat a patra gală. „Cea mai bună transformare din acest sezon“ VIDEO
Noi transformări spectaculoase au avut loc pe scena show-ului de la Antena 1, dar Emi și Cuza au fost câștigătorii acestei ediții.
Hamutovski2 jpg
Hamutovski, victima dictaturii de Belarus: Cazul fostului portar al Stelei a ajuns în presa mondială
Trăim vremuri teribile în care în țări precum Rusia, Belarus sau Iran oamenii sunt călcați în picioare din cauza unor opinii exprimate.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.