Povestea de succes a celor 60 de biserici de lemn

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Charlie est ailleurs jpeg

60 de biserici de lemn din Transilvania şi Oltenia au fost incluse de organizaţia Europa Nostra pe lista celor mai periclitate şapte monumente ale Europei, în 2014. Anunţul a fost făcut duminică, 4 mai, la Viena.

Anunţul sună sec, dar fiind un top european în care intră şi România, poate trezi măcar o ridicare de sprînceană: cele mai periclitate şapte monumente din Europa – despre ce e vorba?

Este vorba despre o pilduitoare „poveste de succes“, cum le place ONG-iştilor să spună, dar un succes de altă natură decît s-ar putea crede la prima vedere. „Cîte biserici aţi salvat pînă acum?“ – a sunat prima întrebare a presei, la anunţarea listei. „Şi cîte veţi putea salva acum, dacă cele 60 de biserici au fost incluse în această listă?“ – a venit, imediat, a doua întrebare. Firesc, oarecum, doar că nu de „salvat“ în sensul curent e vorba aici, nu se referă la un obiect sau o clădire, cum ar fi clopotele Palatului Naţional Mafra din Portugalia, de pildă, şi ele pe lista Europa Nostra. „60 de biserici“ nu este o cifră, ci mai degrabă o metaforă, care trimite nu la „n“ clădiri, ci la un spaţiu, un teritoriu aparte, mai exact un peisaj cultural care se cere patrimonializat. „Această listă este un instrument important pentru ridicarea nivelului de conştientizare asupra patrimoniului periclitat din Europa. Lista este, înainte de orice, o chemare la acţiune“ – a declarat cu această ocazie Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Europa Nostra. Cuvîntul-cheie aici este, deci, conştientizare, nu salvare.

Pentru a înţelege mai bine miza întregii poveşti, trebuie să revedem mai întîi ce înseamnă, de fapt, patrimoniu. Sună pedant, dar este util, pentru că imaginea publică a patrimoniului a rămas la noi mai degrabă una statică, „naturalistă“, ca şi cum „patrimoniul“ ar fi dat ca atare, existent acolo, undeva, în lumea înconjurătoare, cu eticheta de „patrimoniu“ pusă pe el de o mînă transcendentă. Or, patrimoniu nu este un substantiv, este un verb, este o antologie a trecutului făcută în prezent, care presupune mai întîi o conştientizare a valorii elective a acestui trecut, urmată de o opţiune de apartenenţă: este sau nu este patrimoniul nostru? Pe scurt, este un efort sistematic de patrimonializare, legiferat prin efortul instituţional de clasificare. Fiecare comunitate, societate, naţiune au, deci, patrimoniul pe care şi-l doresc în mod legitim.

Prima problemă pe care a ridicat-o acest proiect iniţiat de Ordinul Arhitecţilor cu un minunat grup de colaboratori a fost, astfel, dacă această patrimonializare este dorită. Formal, răspunsul era da, căci toate bisericile cu pricina erau clasate ca monument istoric în categoria A şi B. Real, răspunsul era însă unul negativ, căci toate se aflau într-o stare avansată de degradare, părăsite atît de comunităţile săteşti, cît şi de preoţii parohi. Povestea de succes nu constă doar în restaurarea bisericilor (operaţiune care a vizat, de fapt, doar una-două biserici), ci în conştientizarea valorii de patrimoniu a modestelor biserici de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei. Lupta nu a fost doar cu materia perisabilă a lemnului, ci mai degrabă cu memoria fragilă a oamenilor: de ce să readucem la viaţă ceva ce a murit pentru noi, nu ne mai trebuie şi nu ne mai reprezintă? În fiecare caz, echipele de proiect s-au luptat, în primul rînd, pentru a anima comunitatea, pentru a găsi mijloacele locale potrivite prin care fiecare biserică în parte să recapete un sens comunitar. Un sens, nu neapărat acel sens iniţial, strict sacru, pe care altă biserică, mai „făloasă“, îl ocupase între timp. Un sens care să nu se opună dorinţei la fel de legitime de dezvoltare, ci să poată fi integrat acesteia. Soluţia cea mai adecvată a fost una profană, de dezvoltare comunitară prin turism cultural. Doar aşa se puteau justifica intervenţiile de urgenţă la un mare număr de astfel de biserici. Şi în această perspectivă trebuie interpretate şi acţiunile concertate de conştientizare, care au început cu specialiştii, au continuat cu antrenarea unui număr impresionant de voluntari, motivarea localnicilor, sensibilizarea unui public larg prin evenimente culturale şi albume, şi pînă la aducerea poveştii bisericilor de lemn în atenţia Europei.

Cealaltă întrebare nu a fost mai puţin delicată. Bisericile de lemn din Maramureş s-au impus de mult ca imagine patrimonială, dar aceste mici bisericuţe de cimitir, risipite prin natură, merită ele cu adevărat să fie „patrimonializate“? Este un astfel de efort „legitim“? Puţini consideră că da. Dincolo de valoare arhitecturală şi/sau artistică punctuală a unora sau a altora (profund necunoscută şi ea), aceste biserici, în ansamblul lor, constituie însă un peisaj cultural identitar puternic şi de excepţie. Gorjul, de pildă, pe care îl cunosc bine, nu ar mai fi Gorj fără ele, ar deveni un spaţiu subcarpatic printre altele. Ceea ce se încearcă a fi astfel patrimonializat nu este un „obiectiv“, ci un peisaj cultural, ceva ce românii conştientizează mult mai greu – dincolo de patriotismul festivist al României pitoreşti.

Desigur, unii vor spune că bisericile vor fi oricum pierdute, deoarece este puţin probabil că se va mai sluji vreodată în ele. Să nu uităm însă că o biserică nu a fost niciodată „patrimoniu“, ci lăcaş sacru; iar cînd a fost patrimonializată, a devenit implicit profană – fără a fi însă profanată! Ca peisaj cultural, ea a putut să rămînă, în acest fel, o icoană identitară. Această „restaurare“ este adevărata reuşită a „poveştii de succes“ a celor 60 de biserici de lemn.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Vedere de ansamblu Damen Galaţi FOTO Damen Grup
Damen Galați devine șantier naval militar de la 1 iulie: „Angajăm 2.000 de oameni”
Damen Galați va deveni șantier naval militar, de la 1 iulie, a anunțat directorul Damen Naval România, Gheorghe Savu , la conferința Defense Romania Security Dialogue 2025 – First Edition.
atac israel iran jpg
MAE le recomandă românilor din Israel și Iran să-și notifice prezența în zonă. Adresele unde pot solicita ajutor
Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor români aflați în Israel sau Iran să își notifice urgent prezența autorităților române, pe fondul escaladării situației de securitate din cele două regiuni.
nori de furtuna Targu Jiu   Foto Sever Weather Alert Gorj jpg
Județul care intră sub Cod Galben de grindină, vijelii și ploi torențiale
Administrația Națională de Meteorologie a transmis sâmbătă, 14 iunie 2025, o avertizare nowcasting (vreme severă imediată) pentru zeci de localități din județul Bacău. Se vor înregistra ploi torențial, intensificări ale vântului, vijelie și grindină.
teheran jpg
„Teheranul va arde”, avertizează Israelul, pe fondul escaladării conflictului direct cu Iranul
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un mesaj tăios liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei: „Dacă veți continua să lansați rachete spre populația civilă a Israelului, Teheranul va arde.”
Ilie Bolojan FOTO Presidency
Bolojan avertizează că deficitul bugetar nu mai poate fi susținut. „Nu mai putem continua aşa, am intra în incapacitate de plată”
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL, avertizează că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă problema deficitului bugetar nu se rezolvă. „Nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”, a transmis acesta.
tren cfr gara jpg
CFR Călători amenință cu anulări de trenuri și chiar oprirea traficului în plin sezon estival
CFR Călători, compania națională de transport feroviar de călători, transmite un semnal de alarmă fără precedent. Într-un document oficial recent, conducerea companiei avertizează asupra riscului de a ajunge în incapacitate de plată, situație ce poate duce la decizii radicale: anularea unor trenuri,
Benjamin Netanyahu FOTO Reuters
Medicul premierului israelian Netanyahu: „Trebuie să ne apărăm patria, familiile, țara”
Herman Berkovits, medicul personal al premierului israelian Benjamin Netanyahu, a vorbit despre atacurile lansate de Iran asupra Israelului și despre starea de spirit din țară, aflată sub asediu.
image png
Așa arăta Neti Sandu la începutul carierei. Imaginea uitată de mulți români
De mai bine de 30 de ani, Neti Sandu transmite multă energie și oferă zâmbete calde telespectatorilor prin rubrica Horoscop de la PRO TV, cărora le spune cum va fi ziua lor în funcție de semnul zodiacal. Câți își mai amintesc însă cum arăta vedeta la debutul său în televiziune?
ID195110 INQUAM Photos George Calin jpeg
Președintele TIFF, despre LGBTQ în film: Cineaștii caută povești autentice, cu conflicte interioare reale
Abordarea din ce în ce mai pregnantă a problemelor cu care se confruntă diferite minorități e o formă de a aduce publicului povești care, până recent, erau aproape invizibile pentru societate, explică președintele TIFF, Tudor Giurgiu, într-un interviu despre provocările industriei cinematografice.