Postùri culturale

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Stau la o cafea în Piața Mare și mă uit la lume. Nu știu dacă am mai văzut vreodată atîția oameni înduminicați, mergînd solemni și joviali la slujba de duminică. Poate doar în filme sau, cu alt decor, în vreun sat pierdut din Maramureș. Pe zidurile vechii catedrale este întins un afiș uriaș cu Luther: 500 de ani de Reformă. La zece fix bat clopotele și ultimele familii care mai rămăseseră pe afară să schimbe o vorbă intră în biserică. Piața se golește.

Ironia sorții a vrut ca la o zi după ce m am întors din Sardinia și am scris pilula precedentă despre mirajele Sudului, să trebuiască să merg în Germania, la Jena. Cu aerul Mediteranei în simțuri, m-am pomenit în plin burg protestant, cu toate însemnele comemorative la vedere ale Reformei. Comparația era servită: din Sud spre Nord într-o singură zi. Cum să nu compari locurile?…

Cînd l-am întrebat pe amicul Filippo cum se scrie riposino, mi-a răspuns prompt că nu se scrie, se practică. Apoi, cînd i-am trimis pilula să o citească, m-a ironizat imediat: „Frumoasă… invenție!“ Filippo este și el antropolog și nu suportă astfel de generalizări pripite, de „esențializări“ contrare însuși spiritului antropologiei. Mă mai certase odată, cînd, la o altă cafea, în Grecia, izbucnisem spontan: „Se simte aerul Greciei!“ „Aerul Greciei, ce vrei să spui?“ – se enervase el. „Nu există așa ceva, astea sînt stereotipuri de turist!“

Da, știu, are dreptate: este ridicol să spui „așa sînt grecii (sau italienii sau nemții)“. La rîndul meu, mă enervez cînd aud cum este „Românul“. Și totuși, Jena sau Weimar nu sînt Cagliari sau Alghero. Iar eu nu m-am referit la cum sînt „Italianul“ și „Neamțul“, nu am cochetat cu psihologia popoarelor, nu am încercat să desprind caracteristici intelectuale sau morale ale popoarelor, ci am adulmecat spații și lumile așezate în acele spații. Mai mult, atît Italia, cît și Germania au Nordul și Sudul lor: Piemontul nu este Apulia, iar Brandenburg nu este Bavaria. Mai important este însă faptul că, în acest caz, cel care vorbește este corpul, nu spiritul: Sudul și Nordul le simți, nu le gîndești. Nu este caracterologie, ci estezie…

Să ne întoarcem, de pildă, la riposino. Adică nemții nu au și ei un „riposino“ al lor, nu știu să se odihnească, ci doar să muncească? Cîtuși de puțin! Au și ei ceva echivalent, pentru care au însă propriul termen: Gemütlich. Piața înduminicată de biserică din Jena respira această Gemütlichkeit. La prima privire, nu o vezi; dacă închizi însă ochii, o simți. E ca și cu frumusețea franțuzoaicelor: desigur că există și în Franța femei frumoase și femei urîte, dar există și ceva aparte, pe care francezii îl numesc charme și care nu ține de fizic, ci de cultură. Cînd deschid gura și „conversează“, multe franțuzoice devin brusc charmantes, adică un fel de frumusețe inteligentă și spumoasă. Acest charme atît de franțuzesc nu poate fi tradus decît prin… șarm. E ca și cu proxemica lui E.T. Hall: peste tot în lume oamenii se înghesuie și se izolează, dar există și un soi de norme spațiale inconștiente care fac ca la britanici, de pildă, totul să se plaseze at arm’s length, ca vrăbiile pe o sîrmă, în timp ce la noi există doar „Ce te bagi, mă, în sufletul meu?!“ care să marcheze limita ce nu trebuie transgresată. E ca și cu dansul, în general, și sirtaki-ul grecesc, în particular: a devenit internațional și toată lumea știe să-l danseze, dar rezultatul este mai totdeauna o horă ecumenică și zlobie, care nu are mai nimic din postura mîndră și mișcarea suspendată a dansului grecesc: este o înduioșătoare impostură.

De fapt, despre asta este vorba: postùri culturale, moduri de așezare a corpului în spațiu, sensorium locuit; pe scurt, dacă vreți, cultură încorporată – căci, după cum spuneam, corpul are rațiuni pe care rațiunea nu le cunoaște.

Așa stînd lucrurile, prima postùră este ecologică: așezarea corpului în mediu, prin mediu și pentru a se îngădui cu mediul. Iar „mediul“ pur și simplu nu este la fel în Sud și în Nord, la șes și la munte. Se spune adesea că sudicii sînt mai leneși, în timp ce nordicii sînt mai harnici, dar „lenea“ este, mai întîi de toate, ecologică! Apreciem cu toții hărnicia și spiritul asociativ al olandezilor, dar, vorba unui olandez: „Pe noi ne-a făcut marea. A trebuit să ne îndiguim polderele, iar digurile nu se pot face și întreține de unul singur. Fără ele, nu existam ca nație!“

„Miroase a sarmale peste Munții Carpați“ – spune poetul nostru. Alți poeți cîntă alte miresme. Într-un campus studențesc din lume, vei ști totdeauna dacă studenții vin din Asia după mirosul de mirodenii de pe culoare. Retsina nu are nici un farmec în afara plajelor din Grecia, iar berea pe care o bea toată lumea e la fel și în Germania, dar o „simți“ altfel într-o Bierstube. Orice casă poate fi acasă, dar a trăi în lemn și a trăi în piatră nu este același lucru. Iar chirpiciul pămîntului este și el o lume aparte. Toate mai înseamnă și temporalități aparte, căci lemnul trece, pietrele rămîn…

Toată lumea comunică, dar toată lumea știe și că unii sînt mai expansivi și alții mai reținuți. Putem să traducem o limbă într alta, ca să ne înțelegem, dar rămîne totdeauna o parte conotativă, aceea a limbajului corporal, pe care trebuie să o vedem ca să o auzim. Sau, vorba lui Filippo, asta nu se scrie, se practică. Este una dintre postùrile culturale cele mai elocvente. Ea nu se învață, se fură precum descîntecele, se imită și este contagioasă.

Antropologul din Filippo îmi va atrage atenția că ce fac eu aici seamănă foarte mult cu vechea morfologie a culturii, cu acele „cercuri culturale“ ale lui Frobenius sau, mai aproape de noi, cu „spațiul mioritic“ al lui Blaga. Da, în măsura în care este vorba de postùri în spațiu, iar acest spațiu este purtător de cultură. Doar că, în acest caz, corpul și nu „spiritul“ este cel care exprimă spațiul și îl în-corporează. Iar acest spațiu nu este neapărat cel „național“, cea mai mare eroare în această privință fiind naționalizarea spațiului și a postùrilor culturale aferente. Spațiul mioritic al lui Blaga nu este „românesc“, ci, eventual, ardelenesc. Un țăran român din Bărăgan s-ar putea să aibă postùri mai apropiate de bulgarul de peste Dunăre decît de conaționalul său din Mărginimea Sibiului. Oricum însă, nu despre geografie este vorba aici, fie ea și una culturală.

Pe scurt, nu știu ce să spun, dar corpul meu s-a simțit diferit la o cafea în Cagliari și la una în Jena. Ceea ce mă face să cred că, înainte de a deveni obiect de cult, corpul a fost subiect de cultură. Să-l ascultăm…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

rosii jpg
Ce trebuie să pui la rădăcina roșiilor în luna iulie. Trucuri simple pentru o recoltă bogată și gustoasă
Luna iulie marchează o etapă esențială în dezvoltarea roșiilor, indiferent dacă acestea sunt cultivate în grădină, solar sau în ghivece. În această perioadă, plantele au nevoie de îngrijire atentă pentru a-și atinge potențialul maxim în ceea ce privește gustul, dimensiunea și productivitatea.
celula inchisoare jpg
Criminal în serie rus, condamnat la a doua pedeapsă cu închisoarea pe viață. Ce i-a adus o nouă sentință
Vladimir Mirgorod, un criminal în serie din Rusia, a fost condamnat pentru a doua oară la închisoare pe viață, după ce autoritățile au descoperit că numărul victimelor sale era dublu față de ceea ce se cunoștea inițial.
Primul Razboi Mondial @GettyImages jpg
Singurele trei țări care au pierdut ambele Războaie Mondiale. Au fost învinse și au trecut prin transformări politice, teritoriale și sociale profunde
Cele două Războaie Mondiale au fost cele mai tragice și violente episoade din întreaga istorie a omenirii. Zeci de milioane de oameni au murit din cauza acestor conflicte, iar rănile lăsate în urmă încă sunt resimțite și în ziua de astăzi.
Nave NATO in Marea Baltica - Baltops 2015 FOTO navylive.dodlive.mil
Risc major pentru viața marină și oameni: 1,6 milioane de tone de muniții toxice zac pe fundul Mării Nordului și Mării Baltice
Peste 1,6 milioane de tone metrice de muniții convenționale și chimice zac pe fundul mării, în largul coastelor germane ale Mării Nordului și Mării Baltice, ceea ce reprezintă o amenințare gravă pentru ecosistem și sănătatea umană.
anca pandrea si iurie darie (1) JPG
Abia după ani de zile a spus-o! Ce a făcut Anca Padrea cu trupul lui Iurie Darie în seara în care a murit: „Atât de mult l-am iubit!”
Anca Pandrea (79 de ani) a trăit o iubire profundă și de neuitat alături de regretatul Iurie Darie. Actrița și-a iubit atât de mult jumătatea, încât în momentul în care acesta a murit a făcut un gest impresionant.
Legione romana parata jpeg
Marea victorie a generalului roman Titus Labienus împotriva treverilor
Orașul de pe Tibru a avut o mare problemă cu triburile gallilor și se povestește că doar gâștele au salvat ultimul centru de rezistență în fața invadatorilor veniți din nord și care luptau cu arme grele.
BeFunky collage   2025 06 18T135051 854 jpg
Cătălin Botezatu și Mădălina Manole, protagoniștii unui moment memorabil. Sărutul care a făcut istorie: „Mă iubea”
În 1996, Mădălina Manole a lansat videoclipul piesei „Nici nu mai cred că te-am iubit”, în care a apărut alături de Cătălin Botezatu. În urmă cu câțiva ani, fratele artistei, Marian Manole, a distribuit clipul pe Facebook, readucând în atenție colaborarea dintre cei doi.
israel gaza iron dome mai 2021 foto afp
Un luptător român din trupele speciale israeliene dezvăluie ce se ascunde în spatele războiului cu Iran. Cât mai durează conflictul
David Maxim, fost luptător în trupele speciale israeliene, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cauzele reale ale războiului cu Iran și deznodământul lui.
Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu vizitează stațiunea agricolă experimentală Ștefănești-Argeș (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 20/1963)
Planul Valev, manipularea grosolană din anul 1964
Orice carte de istorie contemporană conține informația că în anul 1964 autoritățile de la București s-au opus cu înverșunare celor scrise în cumplitul Plan Valev și a fost un adevărat gest de eroism și de dragoste pentru neam și patrie din partea celor ce ajunseseră la putere cu ajutorul tancurilor