Planeta Petrila ┼či dreptul la memorie

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie ÔÇô 5 iulie 2017
Cum poate fi Bucure┼čtiul capital─â european─â a culturii? jpeg

Este interesant c─â, la noi ÔÇô am spus o ├«n repetate r├«nduri ÔÇô, ÔÇ×tranzi╚ŤiaÔÇť economic─â a fost formulat─â aproape exclusiv ├«n termenii lumino╚Öi ai ÔÇ×trecerii la economia de pia╚Ť─âÔÇť, despre dezindustrializarea implicat─â de aceasta vorbindu-se mult mai rar ╚Öi doar relativ recent. Iar componenta social─â a dezindustrializ─ârii pare s─â-i intereseze doar pe unii sociologi ╚Öi pe c├«╚Ťiva arti╚Öti. Despre corup╚Ťia sistemic─â din tot acest proces de privatizare ╚Öi liberalizare a industriei, despre cine a c├«╚Ötigat ╚Öi cine a pierdut din toate aceste tranzac╚Ťii, mai ╚Ötim c├«te ceva. Nu ├«ns─â ╚Öi despre costurile sociale, care par s─â nu-i intereseze dec├«t pe cei direct viza╚Ťi: muncitorii r─âma╚Öi f─âr─â slujb─â. Or, dac─â ne uit─âm pu╚Ťin ╚Öi pe aceast─â parte a str─âzii tranzi╚Ťiei, vom constata c─â, grosso modo, postcomunismul a reu╚Öit, ├«n vreo zece ani, s─â deplaseze ├«napoi la sat cam tot at├«tea milioane de persoane c├«t a reu╚Öit comunismul, ├«n patruzeci de ani, s─â mute de la sat la ora╚Ö. ÔÇ×Trecerea la economia de pia╚Ť─âÔÇť a mai implicat ╚Öi multe alte lucruri: dispari┼úia a peste 1000 de platforme industriale, respectiv a aproximativ 80% din capacit─â╚Ťile de produc╚Ťie industrial─â ╚Öi, odat─â cu ele, sc─âderea num─ârului de angaja╚Ťi de la 8,1 milioane ├«n 1990 la 4 milioane ├«n 2011; popula┼úia celor mai mari 100 de localit─â┼úi din Rom├ónia a sc─âzut cu circa 20% ├«n ultimii dou─âzeci de ani ╚Öi a ap─ârut un num─âr cov├«r╚Öitor de ÔÇ×shrinking citiesÔÇť. A ├«nflorit ├«ns─â comer╚Ťul cu fier vechi, exportul cresc├«nd de la 1,1 milioane de tone ├«n 2005 la aproape 2 milioane ├«n 2010; ├«n 2012, pia┼úa de fier vechi din Rom├ónia era evaluat─â la aproximativ 1,4 miliarde de euro. Era firesc ╚Öi se ├«nt├«mpl─â peste tot, dar acolo unde lucrurile nu s├«nt tocmai bine reglementate, aceste c├«╚Ötiguri s├«nt de natur─â s─â-i fac─â pe mul╚Ťi s─â viseze la ÔÇ×ecologizareaÔÇť rapid─â ╚Öi total─â a fostelor platforme industriale.

S─â ne ├«n╚Ťelegem: dezindustrializarea nu a fost inventat─â de rom├óni ╚Öi nici de postcomunismul nostru. Ea s a desf─â╚Öurat, inexorabil ÔÇô ╚Öi, de regul─â, brutal ÔÇô ├«n toate regiunile nevoite s─â treac─â de la o v├«rst─â a industrializ─ârii la alta. Important este ├«ns─â ╚Öi cum s-a f─âcut aceast─â dezindustrializare. Or, la noi, ea este formulat─â, cel mai des, ca un soi de revan╚Ö─â istoric─â a ÔÇ×meritocra╚ŤieiÔÇť fa╚Ť─â de ÔÇ×beneficiariÔÇť f─âr─â merit ai industrializ─ârii comuniste: muncitorii. Mai mult, victime sau nu, acestor oameni li se refuz─â dreptul la memorie, dreptul de a-╚Öi ├«ngropa trecutul undeva unde s─â fac─â ve╚Önica pomenire a tinere╚Ťii lor, fie ea vesel─â sau trist─â. Este semnificativ, din acest punct de vedere, c─â ├«nsu╚Öi termenul de ÔÇ×patrimoniu industrialÔÇť este perceput de marea majoritate a publicului rom├ónesc ca un oximoron.

Se putea ╚Öi altfel sau nu r─âm├«ne o ├«ntrebare de sine st─ât─âtoare. P├«n─â una-alta, situa╚Ťia arat─â astfel ╚Öi implic─â milioane de oameni. Despre ace╚Öti oameni ╚Öi ora╚Öele lor ├«n picaj, Ilinca P─âun Constantinescu a organizat o edificatoare expozi╚Ťie-document la MNAC ├«n 2016 (ÔÇ×Shrinking Cities in Romania / Ora╚Öe rom├óne╚Öti ├«n declinÔÇť). O privire ironic-├«n╚Ťeleg─âtoare ne-au oferit ╚Öi Stere Gulea ├«n filmul Sunt o bab─â comunist─â (dup─â romanul lui Dan Lungu) sau Tudor Giurgiu ├«n Despre oameni ╚Öi melci. Piesa Sub p─âm├«nt, la care au contribuit dramaturgul Mihaela Michailov, fotograful Vlad Petri ╚Öi regizorul David Schwartz, se apropie ╚Öi mai empatic de aceast─â lume a dezindustrializ─ârii, ├«n spe╚Ť─â lumea actual─â a minerilor. Lista ar putea continua, dar tot ar r─âm├«ne una scurt─â.

├Än aceste condi╚Ťii, mici ini╚Ťiative locale apar pe ici-colo. La C├«mpulung Muscel, de pild─â, Emil Hagi a reunit vestigii ale locului ├«n Muzeul Automobilului Rom├ónesc, s─â fie de ve╚Önic─â pomenire a unor timpuri apuse. Din acest punct de vedere, Ion Barbu este ├«ns─â, f─âr─â ├«ndoial─â, figura cea mai vizibil─â ╚Öi paradigmatic─â ÔÇô iar ├«n documentarul lui Andrei D─âsc─âlescu (Planeta Petrila) ├«╚Öi joac─â ÔÇ×rolul vie╚Ťii saleÔÇť, dup─â cum spunea el ├«nsu╚Öi, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, la una dintre lans─ârile publice ale filmului.

Ion Barbu ╚Öi brigadierul C─ât─âlin Cenu┼č─â (cel─âlalt personaj principal al filmului) ÔÇ×se lupt─â cu sistemulÔÇť ÔÇô a scris, generic, presa. Sistemul? ╚śtim ╚Öi noi cine e ÔÇ×sistemulÔÇť ╚Öi cum arat─â el. Dar asculta╚Ťi ╚Öi dou─â ÔÇ×replici de statÔÇť povestite off the record: c├«nd D─âsc─âlescu a insistat s─âpt─âm├«ni ├«n ╚Öir s─â ob╚Ťin─â aprobarea de a filma ├«n min─â, un ÔÇ×╚ÖefÔÇť l-a repezit: ÔÇ×Vre╚Ťi s─â ne fura╚Ťi secretele noastre industriale ╚Öi s─â le vinde╚Ťi chinezilor?!ÔÇť C├«nd echipa de studen╚Ťi arhitec╚Ťi venit─â s─â ajute benevol la documentarea patrimoniul industrial local a ajuns ├«n zon─â, primarul, ├«nf─â╚Öurat ├«n tricolor, i-a ├«nt├«mpinat cu p├«ine ╚Öi sare, dar a str├«ns totul ╚Öi a plecat ├«njur├«nd c├«nd ╚Öi-a dat seama c─â nu erau ├«nso╚Ťi╚Ťi de marii profesori de la Bucure╚Öti, pe care ├«i a╚Ötepta. ╚śi un mic ÔÇ×detaliuÔÇť economic: minele se ├«nchid pentru c─â nu s├«nt rentabile, dar termocentralele pe c─ârbune r─âm├«n, c─âci s├«nt ÔÇ×siguran╚Ť─â energetic─â na╚Ťional─âÔÇť. C─ârbunele va fi deci importat, la un pre╚Ť mai mic, ce-i drept. Costurile sociale nu intr─â ├«n acest calcul contabil, iar autorit─â╚Ťilor nici nu le trece prin cap ceea ce p├«n─â ╚Öi Banca Mondial─â a ├«nceput s─â semnaleze: s─âr─âcia cost─â ╚Öi a ├«nceput s─â-i coste tot mai mult pe cei boga╚Ťi.

D─âsc─âlescu a descoperit Petrila cu ╚Öi prin Barbu. Dar a ╚Öi tr─âit-o la acea limit─â dintre via╚Ť─â ╚Öi moarte, care constituie via╚Ťa cotidian─â pe planeta c─ârbunelui, atunci c├«nd a filmat ├«n subteran ╚Öi o defec╚Ťiune tehnic─â de ventila╚Ťie era s─â-i ├«ngroape pe to╚Ťi ├«n metan. A redat ÔÇ×Planeta PetrilaÔÇť ├«n dou─â registre, care se intersecteaz─â ├«n ÔÇ×r├«sul petrileanÔÇť, dar r─âm├«n totu╚Öi separate ╚Öi complementare: absurdul transfigurat carnavalesc de Don Quijotele morilor culturale, Ion Barbu, ╚Öi universul auster al minei lui Cenu╚Ö─â. Cele dou─â planuri s├«nt ╚Öi filmate distinct: unul ├«n stilul documentarului observa╚Ťional, iar cel─âlalt pestri╚Ť, colorat, aparent improvizat, urm─ârind traseele ╚Öi happening-urile mereu surprinz─âtoare ale lui Barbu ╚Öi ale ÔÇ×ortacilorÔÇť s─âi culturali.

De╚Öi la ├«nceputul film─ârilor nimeni nu se a╚Ötepta la acest lucru, filmul are un soi de happy-end: Vlad Alexandrescu, meteoricul ministru ÔÇ×tehnocratÔÇť al Culturii, decide s─â ├«nscrie o serie de cl─âdiri ├«n lista patrimoniului industrial protejat. Lupta pare s─â fi dus la un final fericit: cultura a ├«nvins!ÔÇŽ

La prezentarea de la M╚ÜR a filmului, Ion Barbu a r─âmas locuitorul sclipitor al ÔÇ×Planetei PetrilaÔÇť, brigadierul Cenu╚Ö─â a r─âmas demn, dar trist: pentru el, Petrila este deja o planet─â c─âz─âtoare, o stea pe care ast─âzi o vedem ╚Öi nu e. Exist─â o ╚Öans─â ca minerii din zon─â s─â-╚Öi capete dreptul la memorie, dar cu moartea ├«n suflet. Cele dou─â planuri r─âm├«n complementare, dar distincte. 

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, profesor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Politice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: De ce este Rom├ónia astfel? (coord.), Editura Polirom, Bucure╚Öti, 2017.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.