Piua

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Nu a fost o săptămînă liniștită! Despre ce poți să scrii atunci cu inima cît de cît împăcată și fără a bate cîmpii despre politică, la care barem recunoști că nu prea te pricepi? Tot ce mi-a trecut prin cap în aceste condiții a fost să iau piua de la ziua de azi, după care, vorba românului, vom mai vedea… M-am întors, așadar, la o pilulă veche și m-am refugiat, visător, în grădina de altădată și dintotdeauna. E altă lume, vindecătoare…

– Ieee, am reușit!

– ?

– S-a urcat George pe-o scară și a reușit să rupă bestia aia de cracă de la vecini, aia care acoperea luleaua turcului. Acum o să putem s-o vedem de pe terasă, de la cafea – rîde fericită mama florilor.

– Mai e pînă atunci – răspunde, cam placid, morocănosul Grumpy.

– Așteaptă puțin și-o să vezi tu. Adică o să-ți arăt eu, că tu nu vezi nimic. Ai văzut ce a înflorit acolo, în colț?

– Ce? – și Grumpy caută din priviri ceva nemaivăzut. A, da, ploaia de aur!

– Chiar e ca o ploaie de aur… E primul an cînd înflorește. Alaltăieri… Să vezi la anul cum o să fie, crește foarte repede. O să acopere mizeria asta de calcan!

– Și aia de acolo ce e? – întreabă Grumpy, arătînd cu degetul un tufiș mic și auriu care s-a ițit după ploile din ultimele zile. Parcă ar fi o ploaie de aur de-a‑ndoaselea…

– Buxus. Nu știu cum îi zice la țară, dar așa mi-a vîndut-o florăreasa. Trebuie să o leg puțin, pînă se mai întremează, că stă cam pleoștită…

Pe vîrful gardului își face apariția Dracu’, pisica cea neagră a vecinilor, și o pornește agale pe alee. Mama florilor sare ca împinsă de un arc și face ochii mici, de pisică. Un minut întreg cele două se uită fix una în ochii celeilalte, după care Dracu’ se tolănește în iarbă și, neglijînd-o ostentativ pe mama florilor, urmărește din priviri vrăbiuțele.

– Ieri a vrut să intre pe terasă și, cînd m-am repezit la ea cu mătura, mi-a răsturnat ghiveciul cu Napoleonul. Tocmai făcuse, în sfîrșit, o floricică. De doi ani îl aștept, nu i-a mers bine anul trecut, am crezut că a murit. Acum cîteva zile a dat un boboc și vine bestia asta și mi-l omoară! E frumoasă, potaia, da’ ce caută la florile mele?! – zîmbește înciudată mama florilor.

– Cred că ea a jumulit guguștiucul – își aduce aminte Grumpy.

– Asta a fost mai demult. Acum sînt o pereche, totul e în regulă. După care arată cu degetul spre arțarul care a crescut anul acesta ca Făt-Frumos: ia te uită, a mai apărut o mierlă! Asta nu-i a noastră…

Urmează vizita de dimineață. Lăcrămioarele s-au dus, primele lalele s-au trecut, magnolia pitică s-a scuturat de mult. Daliilor pitice le merge însă bine, deși n-au fost udate trei zile; noroc cu ploile. Iar tufișul de levănțică a rezistat toată iarna, ca și cum ar fi fost în elementul său. Mai are însă pînă să înflorească și să-și răspîndească parfumul peste toată grădina. Și gutuiul! Gutuiul e în plină floare…

– Uite că a dat un boboc, săracul! – se uită cu drag mama florilor la un trandafir și îl mîngîie din priviri pe creștet. L‑am luat de la tîrg, dar era cam amărît, eu am zis că e pe moarte. Florăreasa mi l-a dat pe gratis și a zis că, dacă nu se prinde, nu-i datorez nimic. Acum trebuie să mă duc să-i dau banii, a avut dreptate, a înflorit…

– Uite, uite! – se entuziasmează brusc și Grumpy. Primul iris!

– E acolo de trei zile, bine că l-ai văzut și tu… Și mama florilor se uită îngăduitoare la Grumpy.

Inspecția s-a încheiat. Problema e cu păpădiile. Au năpădit toată grădina și au niște rădăcini îndărătnice, care nu se lasă smulse. Le smulgi cum poți, dar peste doar cîteva săptămîni cresc la loc. Cînd erau înflorite, alcătuiau pete galbene strălucitoare în soare, acum însă nu sînt decît niște buruieni zbîrlite. Mama florilor oftează de fiecare dată cînd trece pe lîngă ele și își tot frămîntă mintea cum să le stîrpească. Știe însă că nu poți să te pui cu păpădiile.

– De-abia aștept să înflorească și Mîna Maicii Domnului – se așază, mulțumită, mama florilor în fața ceștii de cafea. Atunci să vezi!…

Grumpy c’est moi! Iar mama florilor, zisă și zîna zorilor, este, după cum poate ați bănuit, Ana, soția mea. În primăvara aceasta, mica noastră grădină a erupt din toate sevele într-o dezordine copleșitoare. Ana moșește fiecare frunză nou-născută, îi ține socoteala, și dimineața, la cafea, îmi povestește cum o duce. Eu, copil de asfalt, mă bucur intelectual, așa, făcînd un efort de imaginație estetică pentru a realiza că e ceva frumos. Cînd plec, dimineața, în capul meu vîjîie agenda, iar cînd mă întorc seara, numai de floricele nu-mi arde. În urmă cu cîțiva ani, cînd am fost invitați la un prieten mult mai tînăr, care tocmai se retrăsese din comitete și comiții naționale undeva „la țară“, lîngă București, am rămas uimit cînd acesta ne-a dus la un măr proaspăt plantat și ne-a vorbit o jumătate de oră despre cele patru frunze proaspăt ițite. A luat-o razna, săracul! – mi-am zis eu în sinea mea. Ei bine, nu, nu o luase razna, ci intrase în alt ritm. În alt timp. Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijești cu mîna ta este exact asta: timpul. Intri, fără să-ți dai seama, în ritmul naturii, care îți ritmează altfel natura ta urbană și îți dă răgazul să te regăsești. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mișcare liniară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de nașteri și renașteri bine rînduite. În grădină, mergi agale și vorbești mai rar. Ritmul vieții și ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Și începi să înțelegi „viața la țară“, despre care am citit cu toții sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoși, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al „omului de la țară“, ritmat de moartea și renașterea naturii și obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poți să ajungi, dar la care, iată, poți să te închini în fiecare dimineață. Și să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, București, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Radar Ground Master 200 FOTO Thalesgroup com jpeg
Poate deveni apărarea motorul noii economii europene? O miză între securitate și productivitate
Europa se pregătește să pompeze sume fără precedent în apărare – o decizie strategică, dar și un pariu economic.
image png
Care trebuie să fie presiunea anvelopelor în timpul verii. Aveți grijă să nu fie niciodată mai mică
Când temperaturile cresc, crește și riscul de accidente dacă anvelopele nu sunt umflate corect.
Joe Biden s a retras   Casa Albă  (1) jpg
Joe Biden și lecția unui diagnostic dur: Ce trebuie să știe orice bărbat despre cancerul de prostată
Joe Biden și cancerul de prostată: ce trebuie să știe orice bărbat despre simptome, diagnostic și tratamente pentru cea mai frecventă formă de cancer masculin.
banner sofia vicoveanca png
10 lei și o lecție de viață. Gestul unui om simplu ce a impresionat-o pe Sofia Vicoveanca. Totul s-a întâmplat la un spectacol: „Sunt lucruri la care țin foarte mult”
Într-o lume în care gesturile mici par tot mai rare, Sofia Vicoveanca, una dintre cele mai iubite și respectate artiste din România, a oferit publicului o lecție de modestie, recunoștință și umanitate. Într-un moment sincer și profund, artista a povestit o întâmplare care i-a rămas adânc întipărită
zurich elvetia shutterstock
Unde se simt cel mai bine românii plecați în străinătate: „Cochetez cu ideea asta de mai bine de 10 ani”
România este țara din care au plecat cei mai mulți oameni, după Siria, iar exodul pare să continue. Peste 4 milioane de români s-au stabilit în străinătate, iar alții ar vrea să-i urmeze. Printre cei interesați se află și mulți tineri din clasa medie, dar și multe persoane cu venituri reduse.
Cetatea Devei la inaugurarea telecabinei  Foto Daniel Guță (137) jpg
Mare cetate medievală, cu telecabină defectă, după o investiție de patru milioane de euro
Timp de mai bine de un an de la punerea sa în funcțiune, noua telecabină a Cetății medievale a Devei a rămas, cel mai adesea, nefolosită. Investiția a costat patru milioane de euro și a stârnit numeroase controverse, atât prin costurile sale, cât și prin starea ei.
utilaj agricol, camp, agricultura   foto pixabay jpg
Planta veche de 800 de ani pe care nimeni nu vrea să o cultive. Un kilogram se vinde cu sute de euro
Este o plantă despre care fiecare dintre noi a auzit până acum. Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că ea este foarte benefică pentru sănătate. Însă, un detaliu la care poate că nu mulți dintre noi ne-am gândit este faptul că ea este și foarte profitabilă.
susținători nicușor în stradă FOTO Facebook Cătălin Urdoi jpg
Cum unim cele două Românii. Sociolog: „Să nu creadă cineva că s-a câștigat războiul. S-a câștigat doar o bătălie”
Peste 5,3 milioane de români care au acordat votul lor candidatului suveranist George Simion simt dezamăgire după rezultatul alegerilor de duminică. A învins tabăra pro-Europa, însă este doar o victorie de etapă, atrage atenția sociologul Gelu Duminică.
Blocuri bucuresti - infrastructura -trafic - imobiliare FOTO  Inquam Photos / George Călin
Piaţa imobiliară, în declin: Românii au cumpărat cu 18% mai puţine locuinţe decât în urmă cu un an
Piaţa imobiliară pare să fie într-un declin accentuat, numărul imobilelor cumpărate în aprilie la nivel național fiind cu18% mai mic decât în urmă cu un an, scădere determinată în special de piața din București, unde au avut loc aproape 3.400 de tranzacții, cu 28% mai puțin decât în aprilie 2024.