Peisaje culturale

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

O expresie cu iz proasp─ât de prim─âvar─â plute╚Öte prin aerul Rom├óniei: peisaj cultural. Mai ales c├«nd este asociat─â cu dezvoltare durabil─â, sintagma pare ├«ns─â o inven╚Ťie din seria ÔÇ×Min╚Ťi╚Ťi poporul cu televizorulÔÇť, adic─â un termen nou din neo-limbajul de lemn al capitalismului global ╚Öi/sau al politicii locale. Dar nu este a╚Öa! Desigur, orice instrument sau strategie administrativ─â, oric├«t ar fi ele de bune ╚Öi de bine inten╚Ťionate, pot s─â fie deturnate ÔÇô dar nu despre demagogie sau corup╚Ťie este vorba ├«n cele de fa╚Ť─â.

Ce este deci cu aceste peisaje culturale?

├Än primul r├«nd, nu este vorba despre alt tip de peisaje, ci despre o alt─â perspectiv─â asupra peisajului, mai exact asupra rela╚Ťiei omului cu natura. ├Än al doilea r├«nd, nu este o inven╚Ťie recent─â a UE, ci un concept cu o vechime acreditat─â de peste un secol. Pentru a pricepe relativa sa noutate ╚Öi particularitate, trebuie s─â arunc─âm deci o privire ├«n trecutul mai ├«ndep─ârtat.

Istoria conceptual─â a rela╚Ťiilor omului cu natura constituie o poveste mult prea complex─â a omenirii pentru a fi evocat─â aici. Dac─â restr├«ngem apoi reperele istorice ╚Öi ne referim, la fel de schematic, la istoria modern─â, am putea considera c─â rela╚Ťia omului cu natura a trecut de la mitul omului supra-natural ╚Öi lupta sa cu natura la mitul naturii s─âlbatice care trebuie p─âzit─â de om (ÔÇ×conservat─âÔÇť), ╚Öi de aici la idealul recent al armoniei omului cu natura ╚Öi la ceea ce Michel Serres nume╚Öte ÔÇ×simbioz─âÔÇť: dup─â secole de ÔÇ×lupt─â cu naturaÔÇť, oamenii ├«ncearc─â ├«n prezent s─â ÔÇ×cad─â la paceÔÇťÔÇŽ

Aceast─â viziune este ├«ns─â mai veche. ├Än epoca noastr─â ╚Ötiin╚Ťific─â, ea poate fi reg─âsit─â ├«n antropogeografia lansat─â de Ratzel ├«n 1882 (╚Öi preluat─â ├«n Rom├ónia de elevul acestuia, Simion Mehedin╚Ťi), geografia uman─â conceput─â de Vidal de la Blanche ├«n 1903 (╚Öi promovat─â la noi de George V├ólsan), conceptul de geonomie formulat de Grigore Antipa ├«n 1909 sau cel de Umwelt, formulat de Von Uexk├╝ll ├«n 1920 (traductibil mai degrab─â prin ÔÇ×lumeÔÇť dec├«t prin ÔÇ×mediu ├«nconjur─âtorÔÇť). Toate acestea ÔÇô ╚Öi multe altele asemenea ÔÇô au ├«n comun doar ├«ncercarea unei abord─âri holiste, de natur─â s─â ├«mbl├«nzeasc─â excesiva dihotomie om ÔÇô natur─â. Conceptul propriu-zis apare de-abia ├«n 1908, c├«nd Otto Sch├╝lter lanseaz─â conceptul de Landschaftskunde (╚Ötiin╚Ť─â a peisajului) ┼či este acreditat ├«n 1925 de c─âtre Carl Sauer: ÔÇ×peisajul cultural este modelat de un grup cultural pornind de la un peisaj natural. Cultura este agentul, arealul natural este materia prim─â, peisajul cultural este rezultatulÔÇť. ├Äncet─â╚Ťenit ├«n lumea academic─â, acest concept a ├«nceput s─â fie ├«ns─â pus la lucru mult mai t├«rziu, restructur├«nd abia ├«n ultimele decenii viziunea ╚Öi politicile ├«n domeniul patrimoniului, parcurilor naturale etc.

La noi, lucrurile stau pu╚Ťin diferit, ╚Öi aceasta mai ales datorit─â faptului c─â viziunea premodern ╚Ť─âr─âneasc─â s-a extins p├«n─â aproape de prezent ╚Öi mai coexist─â ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â cu abord─âri (post)moderne. Cel mai direct, diferen╚Ťa poate fi ilustrat─â prin distinc╚Ťia dintre loc ╚Öi spa╚Ťiu. ÔÇ×Zici, ce-i loc?ÔÇť ÔÇô i se adresa un ╚Ť─âran lui Ernest Bernea ├«n urm─â cu peste o jum─âtate de secol. ÔÇ×Un loc e lume ╚Öi lumea e ce-a dat Dumnezeu. OmuÔÇÖ vine, le afl─â ╚Öi le r├«nduie╚Öte pe m─âsura lui. ─ésta i loc!ÔÇť Iar altul completa: ÔÇ×Unde nu e lucru, nu-i loc; ce fel de loc e ─âla f─âr─â nimic? Locu-i acolo unde-l ╚Ötii c─â toate lucrurile s r├«nduite ├«ntr-un felÔÇť. ├Än spa╚Ťiul cultural rom├ónesc, se poate vorbi astfel de o trecere de la loc (calitativ, subiectiv, plin, tr─âit) la spa╚Ťiu (cantitativ, obiectiv, exterior, gol, de tr─âit). Din aceast─â perspectiv─â, s-ar putea spune c─â peisajul cultural este un soi de revenire, rev─âzut─â ╚Öi ad─âugit─â, la loc: peisajul cultural este deci un mediu interior, nu un mediu ├«nconjur─âtor, un spa╚Ťiu identitar ├«n ╚Öi prin care se define╚Öte ╚Öi exprim─â o cultur─â particular─â.

Este important acest lucru? Da, c─âci presupune o cu totul alt─â politic─â patrimonial─â ╚Öi de conservare a naturii. La noi, persist─â ├«nc─â mitul ÔÇ×naturii s─âlbaticeÔÇť, de prezervat ca atare ╚Öi de p─âzit, ├«n consecin╚Ť─â, de Om, principalul pr─âd─âtor al naturii. Este ceea ce s-a inten╚Ťionat ├«ntr-un elan ecologist nem─âsurat ├«n Delta Dun─ârii, de pild─â, pun├«nd pe╚Ötele mai presus de om ╚Öi ob╚Ťin├«ndu-se astfel exact rezultatul opus. De asemenea, la noi ├«nc─â nu s-a ├«n╚Ťeles c─â un peisaj cultural este un tot, un ansamblu, nu o colec╚Ťie de elemente identitare (ÔÇ×patrimonialeÔÇť) autonome, care pot fi conservate/salvate independent. Drept care majoritatea campaniilor patrimoniale s├«nt ├«n continuare punctuale, de genul ÔÇ×Salva╚Ťi X!ÔÇť, de la pelican la biserica din deal. Or, dac─â nu se reg├«nde╚Öte ╚Öi ├«ngrije╚Öte ansamblul, piesele sale ÔÇ×salvateÔÇť vor rec─âdea inevitabil ├«n aceea╚Öi stare.

Cea mai notorie realizare a guvernului actual ├«n aceast─â privin╚Ť─â a fost ├«nscrierea zonei Ro╚Öia Montan─â pe lista indicativ─â a patrimoniului UNESCO. Interpretarea aproape unanim─â a fost ├«n termeni politici, ╚Öi anume ca o victorie a societ─â╚Ťii civile. Ceea ce este adev─ârat, dar nu este tot adev─ârul, c─âci Ro╚Öia Montan─â a fost ├«nscris─â ca ÔÇ×peisaj culturalÔÇť. Stoparea exploat─ârii aurului este, cert, o reu╚Öit─â politic─â, dar greul acum ├«ncepe, c─âci nu va fi suficient─â ÔÇ×conservareaÔÇť galeriilor romane, de pild─â, ci g├«ndirea pe termen mediu ╚Öi lung a unui peisaj cultural ca motor de dezvoltare durabil─â. Altfel spus, ceea ce este de amenajat (nu prezervat) este locul dimpreun─â cu omul locului ÔÇô ╚Öi aceasta ├«ntr-o perspectiv─â creativ─â de viitor ╚Öi nu (doar) ├«ntr-una conservativ─â de mo╚Ötenire a trecutului. O astfel de strategie va putea fi reluat─â apoi, au anun╚Ťat mini╚Ötrii Vlad Alexandrescu ╚Öi Gra╚Ťiela Gravilescu, iar unele interven╚Ťii recente ale premierului Ciolo╚Ö anticipeaz─â aplicarea ei ├«n Delta Dun─ârii. Toate acestea s├«nt o noutate ÔÇô dar ╚Öi o piatr─â de ├«ncercare pentru ├«ntreaga societate rom├óneasc─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.