Pachetul de acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Astăzi e ziua ta,
Zi frumoasă ca tine.
Ţi-am trimis pacheţel
Ca să-ţi murmure el
Cît de mult te iubesc…

Gică Petrescu

Zilele trecute, s-a deschis la MŢR expoziţia „Pachetul de acasă“, iniţiată de Bogdan Iancu şi Monica Stroe. Pare un fleac, o practică banală veche de cînd lumea – sau, în orice caz, „de demult“. Dar nu este aşa! Mai întîi,

pachet de acasă face obiectul unor practici relativ noi, doar aparent identice cu tradiţionalele pachete trimise celor aflaţi în stagiu militar, în puşcărie sau în vreun cămin studenţesc. Dacă toate acestea sînt pachete de

, pachetul despre care vorbim este un pachet de

, strălucind prin ascunsa sa gratuitate (ca să nu spun inutilitate!): expeditorii lui nu se gîndesc la supravieţuirea destinatarilor, iar aceştia nu au neapărat nevoie de el. După cum constată iniţiatorii expoziţiei, „pachetul încorporează grijă“, iar ceea ce transmite el este tocmai această grijă părintească. Mai mult, putem spune că, la început, a fost grija, dar şi îngrijorarea produse de o ruptură, o îndepărtare, o diluare a comunicării, pachetul venind după, „la pachet“ cu alte gesturi de îngrijire: vine mama şi îngrijeşte de copii, de casă, de perdeluţe şi pernuţe! Despre

„pachet“ este vorba în expoziţie, un pachet care este doar expresia obiectuală a unui fenomen social mult mai vast şi profund. Să procedăm deci sistematic şi să privim peste umărul banalului pachet de acasă pentru a încerca să întrevedem ceva din fenomenul social mai larg pe care îl exprimă. 

Semiotica borcanului de zacuscă

Zacusca, devenită – nu ştiu de ce – obiect fetiş al pachetului de acasă, este postmodernă, ar fi spus Baudrillard. Ca şi vecinele sale de pachet, aceasta constituie mai presus de toate un consum de semne, căci nu valoarea ei nutritivă contează aici. Ea constituie şi hrană, desigur, dar transmite şi semne din spaţiul intim al domesticului, ademenind destinatarul să revină acasă măcar cu simţurile. Pachetul de acasă este deci şi un soi de insurecţie subterană a domesticului în lupta cu înstrăinarea. O înstrăinare adusă, în primul rînd, de îndepărtare, dar şi una care ţine bietul copil prizonier al „unui peisaj dominat de obiecte comestibile neidentificate“. Spre deosebire de lumea anonimă a pieţei, alimentele de acasă nu sînt doar identificabile, ci au şi o identitate, deci o apartenenţă pe care beneficiarul îndepărtat este chemat să o (re)împărtăşească: zacusca nu este de piaţă, nu este nici măcar „

la bunica“ sau „

la mama acasă“, este

mama. Este mama… 

Hermeneutica pachetului de acasă

Pe un perete al expoziţiei există şi o superbă evocare a Andrei Matzal, din care citez doar un pasaj: „Cu şirul interminabil de caserole şi borcane mi-aş putea desena şi propria hartă haotică dintre 20 şi 30 de ani, timp în care, prin cordonul ombilical care mă leagă de casă, au curs supe, ciorbe, compoturi şi siropuri“.

Pachetul de acasă este, de fapt, un fenomen „psihanalitic“, prin care se dă lupta pierdută dinainte dintre nevoia de alăptare perpetuă şi cerinţa de înţărcare definitivă. El încearcă să refacă acest univers simbiotic prin stabilirea unei relaţii „nutritive“ la distanţă. Grija maternă va fi încorporată de copil în absenţa inevitabilă a mamei:

putem citi pe mai toate bileţelele ce însoţesc pachetul de acasă. Anulare a distanţei, prezenţă a unei absenţe, zacusca din pachetul de acasă ESTE mama/familia/neamul. „Mama venea periodic, încărcată peste poate cu kilograme de dragoste pe care, numai ea ştie cum şi cu cîtă muncă, o transforma în mîncare“ – mai evocă Andra Matzal. (Interesant, mai nimeni nu evocă în toată această poveste tatăl, deşi există şi

. Da, pachetele de acasă au gen!) 

Afecţiune la pachet, pachetul de acasă poate apropia sau îndepărta – şi, la limită, poate răni mai mult decît vorbele: poate răni iubirea expeditorului şi/sau mîndria destinatarului. Este jocul dintre ospitalitate şi ostilitate, apartenenţă şi excludere. Pe de o parte, refuzul acestei ospitalităţi ce visează la păstrarea apartenenţei poate produce rupturi şi drame sufleteşti; pe de altă parte, insistenţa cu care se insinuează ospitalitate în viaţa personală a copilului devenit de mult timp adult independent poate duce la exasperare şi respingere:

– se poate auzi adesea la primirea unui nou borcan de zacuscă/ciorbă/murături. 

Venit pe fondul unei crize structurale a comunicării între generaţia maşinii de scris şi generaţia calculatorului, pachetul de acasă va fi cu atît mai compulsiv cu cît sentimentul pierderii comunicării va fi mai intens. Parafrazîndu-l pe Lévi-Strauss, putem spune că pachetul de acasă nu este bun de mîncat, este bun de iubit… 

Epistemologia relaţiei om-pachet

Cel mai ascuns strat al fenomenului social „pachetul de acasă“ pare să-l constituie faptul că acesta este şi un mijloc de comunicare

dar la fel de definitoriu şi determinant precum oralul, scrisul şi, mai recent, vizualul. Interesant este şi faptul că, dacă s-a scris imens despre societăţi orale, galaxia Gutenberg şi

, despre societăţi ale

nu ştiu să se fi vorbit prea mult. Poate şi datorită faptului că această formă de comunicare însoţeşte – şi, la nevoie, înlocuieşte – orice mijloc de comunicare, fără a se institui însă vreodată ea însăşi ca mijloc dominant. Ceea ce o face însă cu atît mai provocatoare! 

Se spune de mult timp şi mulţi oameni spun că sîntem făcuţi din sinteza relaţiilor noastre, începînd cu cele interumane, continuînd cu cele cu divinitatea, cu natura, chiar şi cu animalele etc. Dar relaţiile cu „obiectele“ nu fac parte şi ele din noi, nu ne definesc în nici un fel? Tot mai mulţi înclină să creadă că da, sîntem făcuţi şi din obiectele interacţiunilor noastre elective. În ştiinţele sociale, Appadurai a acreditat „viaţa socială a obiectelor“, cultura materială britanică vorbeşte despre „procesul fundamental de obiectificare“ (Daniel Miller), iar Bruno Latour şi ai săi dezbat intens problema „ataşamentului“ care introduce „obiectul“ în fiinţa „subiectului“. Dacă mergem pînă la capăt pe drumul deschis de banalul pachet de acasă vom ajunge, în final, şi la această teribilă chestiune filozofică…  

Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog,

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.