„O nouă piesă din puzzle-ul interbelic“

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Așa sună dedicația pe care doamna Irina Nastasă-Matei a avut amabilitatea să mi-o scrie pe recenta sa carte, tocmai lansată la Gaudeamus, despre Educație, politică și propagandă. Studenți români în Germania nazistă. Aceasta mergea la pachet cu un alt volum, co-editat alături de neobositul Rostas Zoltan, despre Alma mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții universitare interbelice. Nu aș fi făcut indiscreția de a menționa această dedicație dacă ea nu ar fi rezumat, într-un fel, întreaga întreprindere a Cooperativei Gusti, deja o instituție intelectuală în toată puterea cuvîntului. Această inițiativă de cartografiere „la firul ierbii“ a „arhipelagului gustian“ se desprinde acum, explicit, de domeniul „studiilor gustiene“, pentru a privi interbelicul nu doar prin prisma acestora, ci și prin aceea a altor problematici conexe. Demersul rămîne fidel unei abordări meticuloase a vieții și practicilor cotidiene, un soi de etnografie instituțională devenită marca definitorie a ineditului grup constituit de Rostas Zoltan. Privită în perspectiva unei producții intelectuale deja consistente și coerente, această abordare ne apare azi ca un soi de deconstructivism, dar nu în maniera postmodernă, ci sui generis reconstructivist – dacă se poate spune astfel: adică o deconstrucție prin reconstituire. Afirmația ar fi un truism sau ar fi chiar lipsită de sens dacă această miză științifică și morală nu ar merge în paralel cu un curent istoriografic încă dominant în societatea românească, ce operează o dublă mitizare – fie hagiografică, fie demonizantă – a epocalismului interbelic, căreia „cooperativiștii“ i se opun sistematic, dar cu o încăpățînare senină.

Mitizarea la care ne referim este oarecum explicabilă prin criza generală de legitimitate prin care a trecut (mai trece?…) România după căderea comunismului. În acest context post- (și anti-)comunist, perioada interbelică a devenit un soi de nou mit al originii: nu ne mai tragem din Decebal sau Traian, ci din pămîntul ferm al renașterii interbelice. Sau, în mitizarea opusă, de acolo ni se trag blestemul totalitarismului vernacular și stigmatul nemărturisit al xenofobiei impunitive. În acest illo tempore interbelic își află originea, în ambele cazuri, adevăratele noastre tradiții intelectuale – „tradiții inventate“, ar fi spus, probabil, Eric Hobsbawm. Abordarea „cooperatiștilor“ opune ambelor tendințe, metodologic esențialiste și ideologic excepționaliste, interesul pentru diversitate și pentru cotidianul practicilor sociale dincolo de încadrările ideologice sau geopolitice. După ce au scris despre „Școala Gusti altfel“ și au aruncat o privire și la lumea diferită a comunismului, alcătuită din „bișnițari, descurcăreți și supraviețuitori“, iată că acum vorbesc despre „aspecte alternative“ ale vieții universitare interbelice. Demersul, în ansamblul său, ar putea fi comparat deci cu empirismul lui H.H. Stahl, care se opunea principial perspectivei „teologice“ (a se citi, în acest caz, ideologice) a contemporanilor săi, de la folcloriști la Lucian Blaga sau Mircea Eliade, căutînd, de pildă, ritualul Mioriței dincolo de „viziunea despre lume“ a acesteia și practicile sociale ale țăranului, dincolo de „satul-idee“ al lumii țărănești.

Atît Alma mater în derivă, cît și volumul despre Studenți români în Germania nazistă sînt niște fragmentarium, cărți-șantier, care deschid și ilustrează diverse teme „alternative“ de cercetare a lumii universitare interbelice. La o primă lectură, ni se dezvăluie „culisele“ universitare, dincolo de punerea lor festivistă în scenă, luptele cotidiene pentru ocuparea unui post de profesor, punînd astfel sub semnul întrebării mitul meritocrației neîntinate a epocalismului interbelic și, mai ales, ni se deschid alte orizonturi despre studențimea română, motivațiile și atitudinile ei, mult mai diverse decît am fi crezut. Este o problematică de durată lungă, care ne face să ne întrebăm, de pildă, care au fost, de-a lungul timpului, așteptările tinerilor care dădeau la facultate, cum și de ce își alegeau o disciplină sau alta și la ce le foloseau aceste alegeri în viața socială ulterioară. Complementar, Irina Nastasă-Matei pune problema mobilității studențești, a motivelor și traiectoriilor acestei vechi peregrinatio academica în perioada interbelică. În toate aceste privințe, nu știm mare lucru nici despre situația actuală, reprezentarea socială, din nou ideologizată, fiind că toți studenții nu așteaptă decît să plece în străinătate…

La o privire mai aprofundată, se conturează o problematică de maximă importanță: relația statului cu oferta universitară, în speță, construcția universitară a funcționarului, a acelei noblesse d’état indispensabile construcției naționale, care a produs însă „amploaiatul“ român, ironizat de Caragiale, dar și șomajul intelectual analizat de Dragoș Sdrobiș. De ce, cum și în ce fel s-a constituit deci funcționărimea de stat în România? A fost prinsă alma mater în derivă sau pur și simplu a furnizat materialul uman de care avea nevoie statul? Știm, de pildă, că aproximativ două treimi dintre potențialii „funcționari“ proveneau (între 1921 și 1933) din facultățile de drept și litere-filozofie, dînd astfel elitelor noastre de stat o definitorie notă umanistă și nu tehnică. Pe de altă parte, aflăm de la Irina Nastasă-Matei că doar aproximativ 7% din studenții români plecați la studii în Germania delicaților ani 1932-33 urmau dreptul/filozofia, față de o medie de 30% la nivelul ansamblului studenților. În plus, aflăm o serie de detalii despre Școala Superioară de Științe de Stat, această proto-INA cu o menire măreață, dar cu un statut academic incert. În sfîrșit, o primă comparație cu situația din Polonia aceleiași perioade ne scoate puțin din româno-centrismul nostru ușor parohial.

Toate aceste informații minuțios adunate și ordonate sînt „piese în puzzle-ul interbelic“, dar imaginea de ansamblu este încă vagă. În acest sens, unul dintre cei mai reprezentativi „cooperativiști“, Ionuț Butoi, emitea chiar o critică extrem de dură a „detailismului parțial și decontextualizat“ de care s-ar face vinovată o bună parte a cercetărilor grupului, adică „un fel de asimetrie în abilitățile și tacticile de cercetare: hiperspecializare pe un anume subiect, lipsă de interes și de acribie pe orice depășește respectiva «pătrățic㻓. Poate, dar semnificativ, în acest caz, mi se pare modul de a privi; despre toate cele care rămîn de văzut… mai vedem.

Așteptăm însă și vremea sintezelor…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

contract
Cât costă să înființezi o firmă în Bulgaria sau Dubai și de ce nu este o idee bună
Tot mai mulți antreprenori români își exprimă dorința de a părăsi sistemul fiscal autohton, pe fondul incertitudinilor economice, al discuțiilor despre impozitul progresiv și al majorării TVA la 24%. Experții consultați de „Adevărul” au explicat de ce nu este o idee bună și ce riscuri își asumă.
calcule calculator bani salariu pensie rate bancare datorie
Asistații sociali, vizați de popririle pe venituri care vor fi impuse Guvernul pentru cei care au restanțe la stat
Guvernul vrea să pună popriri pe veniturile românilor cu restanțe la stat, inclusiv pentru impozitele și taxele locale neplătite, chiar și în cazul în care restanțierii sunt asistați social.
pensionar jpg
Ce este pensia socială și cine o poate primi
Pensia socială sau indemnizația socială pentru pensionari este un beneficiu destinat să sprijine persoanele vârstnice care nu au o pensie suficientă sau care, din diverse motive, nu au contribuit suficient la sistemul de asigurări sociale pentru a beneficia de o pensie pentru limită de vârstă.
shawarma 4029889 1280 jpg
Cine a inventat, de fapt, shaorma? Povestea celui mai iubit preparat turcesc care a cucerit lumea
Puține preparate de tip fast-food reușesc să treacă testul timpului, granițelor și culturilor la fel de spectaculos cum a făcut-o shaorma. Astăzi, o găsim peste tot – de la străzile aglomerate din București și Berlin, până la restaurante elegante din Dubai sau New York.
petrila drona jpg
Cum se vor acorda autorizațiile de construcție propuse în noul pachet de austeritate. Ce rol vor avea dronele
Ultimele propuneri din măsurile de austeritate, cele care taie posturi și salarii în cadrul reformei administrative, vizează și acordarea autorizației de construcție și verificarea cu drona a măsurătorilor imobilelor ridicate cu sau fără autorizație.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Joburile în care românii simpli câștigă cât un director la stat: „Cel mai bine plătit ia 11.000 de euro pe lună, iar cel mai prost 6.000”
Româniii sunt printre europenii cu cele mai mici salarii și cu un nivel de trai scăzut, dar asta nu înseamnă că nu există conaționali care sunt plătiți regește. Iar pentru asta nu trebuie să fie fotbaliști, politicieni sau staruri de cinema.
rapid fb jpg
santuri colmatate (4) jfif
Cum ajung românii să-și facă rău cu mâna lor. Nepăsarea costă scump când plouă: drumuri distruse, culturi stricate și gospodării inundate
În multe comune, șanțurile de scurgere a apelor sunt înfundate cu vegetație, nămol și gunoaie. Pâraiele, la rândul lor, sunt colmatate. Așa se ajunge la situații aberante în care cursuri de apă aproape secate ajung să inunde curți și să distrugă drumuri.
Calendar 21 iulie: 1969   Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună jpeg
21 iulie, ziua în care astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună
Pe 21 iulie 1969 astronauții americani Neil Armstrong și Buzz Aldrin au pășit pentru prima dată pe Lună în cadrul misiunii Apollo 11 marcând un moment istoric în explorarea spațiului și un pas major pentru știință.